Site-ul de știri și comentarii G4Media.ro a preluat informațiile despre votarea, azi noapte, în Parlamentul de la Chișinău, a unor măsuri extrem de controversate: anularea legislaţiei care a permis ministerului de finanţe să emită în 2016 obligaţiuni pentru a susţine sistemul financiar al ţării. Obligațiunile urmau să acopere gaura imensă produsă în buget de dispariția miliardului de dolari din contul principalei bănci a Republicii Moldova. Contrar recomandărilor Fondului Monetar Internațional, deputații au mai votat pentru eliminarea legii care prevedea creșterea vârstei de pensionare de la 58 la 63 de ani la femei și de la 62 la 63 pentru bărbați. Președintele ales Maia Sandu a recționat catalogându-i pe membrii parlamentului drept „o grupare de hoți și profitori” (care) împarte, la miezul nopții, „banii statului, banii oamenilor care muncesc și plătesc impozite”. „Legea bugetului(...) este adoptată în grabă, spune domnia sa, cu încălcarea normelor, fără să se țină cont de nevoile oamenilor și ale țării – susținerea economiei, a sectorului medical, a agricultorilor afectați de secetă, a oamenilor care au rămas fără venituri din cauza crizei, a familiilor cu copii. Legea este adoptată fără surse reale de finanțare a deficitului bugetar. În schimb, promovează interesele hoților și le permite să continue furtul și schemele de corupție sub protecția deputaților PSRM și Partidului Șor. Trebuie să scoatem din Parlament acești hoți – anticipate!”, a cerut Maia Sandu. Și Ministerul de Externe al României a reacționat printr-un comunicat reprodus de asemenea de G4Media.
Tot aici, informații despre moțiunea de cenzură depusă ieri de deputaţii Platformei Acţiune şi Solidaritate (PAS) împotriva guvernului Ion Chicu, și care ar urma să fie discutată săptămâna vitoare.
Ieri la Timișoara, scrie universul.net, prezența reprezentanților AUR la comemorarea a 30 de ani de la izbucnirea revoluției din decembrie 1989 a provocat scandal. Membrii Societății Timișoara s-au opus ca cei de la Alianța pentru Unitatea Românilor să depună coroane pe treptele Catedralei, motivul fiind că printre parlamentarii acestei formațiuni se regăsesc și doi foști ofițeri care au participat la reprimarea manifestanților. Dacă George Simion, lider al AUR, nu se dezice de ei și nu le cere demisia, partidul nu va fi acceptat la ceremonii.
La București, partidele cu potențial de a forma o coaliție de guvernare negociază în continuare împărțirea funcțiilor: premier, președinte al Camerei Deputaților, președinte al Senatului. Analiștii par să-și fi pierdut și răbdarea, și încrederea. Pe blogurile Adevărul, Ștefan Vlaston vorbește despre „lașitatea președintelui Iohannis”, care a ales să nu-și folosească prerogativa constituțională de a desemna un premier, care apoi să conducă el negocierile pentru formarea guvernului. Vlaston nu găsește altă explicație decât că șeful statului preferă să nu încaseze ulterioare nemulțumiri în legătură cu cel desemnat.
Dan Tăpălagă, de la G4Media, îl socotește vinovat pe Ludovic Orban, fostul premier și încă președinte al Partidului Național Liberal. Acest om, scrie Tăpălagă, „își dorește mai departe o funcție importantă pentru a-și asigura supraviețuirea politică”. Pentru asta, își silește partidul „se comporte ca o turmă”, să-și invalideze propria propunere făcută cu câteva zile în urmă : Florin Câțu premier desemnat. Gestul liderului USR Dan Barna, care a renunțat la pretenția inițială de a prelua funcția de șef al Camerei Deputaților, îl lasă și mai vizibil în ofsaid pe liderul liberal.