Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) cere actualei guvernări să facă o prioritate din reformarea administrației publice locale și să nu tărăgăneze procesul de descentralizare. Pentru că s-ar putea dovedi una din căile cele mai eficiente pentru combaterea corupției, o promisiune de bază a noii guvernări.
Primarii se arată îngrijorați de faptul că în declarațiile publice, inclusiv ale premierului Natalia Gavrilița, subiectului autonomiei locale este abordat rar. Europa Liberă a stat de vorbă cu directorul CALM, Viorel Furdui.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal despre autonomia locală și descentralizarea resurselor
Viorel Furdui: „Această guvernare noi o privim cu mari așteptări. De ce? Pentru că în perioada când s-au aflat în opoziție întotdeauna au înaintat, inclusiv au criticat guvernările anterioare din cauză că nu se realizau măsuri concrete de descentralizare, că se încălcau principiile autonomiei locale, că exista o mare-mare problemă în domeniul democrației locale, fapte confirmate și prin diverse documente ale Consiliului Europei, Uniunii Europene și altor parteneri de dezvoltare. Deci, din acest punct de vedere, așteptările sunt, chiar aș zice, destul de mari.
### Vezi și... ### Autoritățile locale spun că descentralizarea trebuie făcută urgentNoi am mai văzut programe de guvernare în care erau scrise lucruri frumoase
Prim-ministra în discursul său a vorbit cam puțin pe această direcție și sigur că aceasta poate să constituie un anumit semn de îngrijorare privind intențiile reale și posibilitățile de a se încadra plenar în procesul acesta de descentralizare și autonomie locală care a fost promis, însă la acest capitol vreau să spun că noi am mai văzut programe de guvernare din partea mai multor guverne anterioare în care erau scrise lucruri frumoase, dar realizări au fost foarte puține.
Din acest punct de vedere, la acest moment, nu aș atrage foarte multă atenție la acest aspect. Cu atât mai mult că, dacă privim programul de guvernare, există chiar un capitol separat referitor la administrația publică și autonomia locală și, respectiv, acolo sunt o serie de măsuri preluate din programul electoral. Respectiv, noi vedem o anumită continuitate și sperăm că această continuitate se va manifesta și prin acțiuni concrete.”
Europa Liberă: Când spuneți „acțiuni concrete”, la ce vă referiți? Iată, care sunt, dacă ați enumera, cele mai mari probleme cu care se confruntă astăzi primarii și acțiunile care vă așteptați să fie puse în aplicare în viitorul apropiat?
Viorel Furdui: „Bine, una din cele mai mari probleme rămâne faptul că există o discrepanță enormă între competențele puse pe umerii administrației publice locale și modul de finanțare a lor sau ce surse de finanțare sunt îndreptate către administrația publică locală.
Cum se împart banii?
Aici e cea mai mare problemă și cu siguranță descentralizarea financiară sau consolidarea autonomiei financiare a administrației publice locale este una din problemele de bază, pentru că pe umerii administrației locale sunt puse competențe foarte costisitoare, cum este construcția drumurilor, apeducte, canalizare, iluminat stradal, dezvoltarea altei infrastructuri locale, dar resursele care sunt acordate, sistemul de finanțe publice locale în prezent care trebuie să asigure cadrul de resurse este foarte-foarte limitat.
De fapt, noi în prezent nici nu avem în bugetele locale așa-numita „componentă de dezvoltare”, toate resursele în fond sunt concentrate la nivel central. De aceea, actualul guvern trebuie foarte atent să privească și să analizeze această problemă și să o rezolve.”
Your browser doesn’t support HTML5
PROMO - „Drum de țară - Moldova, la 30 de ani”
Europa Liberă: Și programul de guvernare oferă acțiuni mulțumitoare și concrete la acest capitol?
Viorel Furdui: „Programul de guvernare prevede, spre exemplu, dublarea Fondului rutier pentru autoritățile locale, ca să existe mai multe posibilități de a repara drumurile și a lucra la infrastructura drumurilor.
În afară de aceasta, se prevede ca o cotă-parte din impozitul pe venitul persoanelor juridice să rămână în bugetele locale, în prezent nu rămâne nimic, ceea ce cu siguranță nu stimulează interesul autorităților locale de a dezvolta economia la nivel local, dar și relația cu businessul, pentru ca businessul să participe mai activ în dezvoltarea infrastructurii locale.
În afară de aceasta, guvernul s-a angajat să depolitizeze fondurile existente la nivel național, ne referim la Fondul dezvoltării regionale, Fondul ecologic național, Fondul de eficiență, iarăși Fondul drumurilor ș.a.m.d.
Și plus la aceasta, cu siguranță o problemă mare care există este problema controalelor și presiunii administrative politice asupra autorităților locale, deci o sumedenie de organe de control care stau ca niște căpușe asupra autorităților locale și le limitează posibilitatea de a activa. Deci, autoritățile locale sunt permanent sub o astfel de presiune administrativă și aceasta-i o problemă care trebuie rezolvată. Perioada următoare ne va demonstra intențiile reale ale actualei guvernări în tot ce înseamnă procesul de descentralizare și consolidare a autonomiei locale.”
Descentralizarea și autonomia locală sunt instrumentele în lupta cu corupția
Europa Liberă: Dar vedeți motive care ar putea duce la tărăgănarea acestor acțiuni, promisiuni pe care și le-a asumat actualul guvern?
Viorel Furdui: „Nici nu este vreun temei pentru tărăgănare, doar poate există unele aspecte care posibil ar necesita niște calcule suplimentare, evaluare de impact, dar nici acestea nu pot fi tărăgănate la nesfârșit. Și încă un lucru aș vrea să menționez: actuala guvernare sau în genere am observat că se vorbește foarte mult despre lupta cu corupția și pentru un sistem de justiție corespunzător standardelor europene ș.a.m.d. și eu vreau să spun că descentralizarea și autonomia locală sunt anume unul din instrumentele de a asigura această luptă împotriva corupției, mai ales marii corupții în Republica Moldova, pentru că una din principalele surse ale acestei corupții este anume monopolizarea și centralizarea excesivă a tuturor domeniilor din Republica Moldova.
### Vezi și... ### Natalia Gavrilița: „Vom construi un stat care ajută” (II)De ce a fost întotdeauna și este posibilă această mare corupție? Pentru că toți cei care vin la guvernare au tentația să folosească aceste instrumente și pârghii, această centralizare excesivă anume în anumite scopuri ale unor grupuri înguste.
Respectiv, demonopolizând toate domeniile, în special cel economic și financiar, noi creăm niște premise pentru schimbări de sistem, anume descentralizarea, transferul către cei mai apropiați de cetățeni și cei cu cea mai mare încredere în fața cetățenilor cum sunt autoritățile publice locale, iată aceasta înseamnă un adevărat fundament de luptă împotriva corupției și, în special, a marii corupții.”
Consiliile raionale sunt „depășite” ca entități administrative
Europa Liberă: Dle Furdui, aș vrea să ne referim și la reforma teritorială, una „de calitate”, așa a numit-o un deputat al majorității parlamentare într-un interviu cu Europa Liberă, spunând că ținta prioritară a unei reforme teritoriale de calitate ar fi APL-urile de gradul doi, adică consiliile raionale, pe care le-a numit „consumatoare de fonduri” și „structurate pe sistem politic”. Din punctul Dvs. de vedere, cât de real este ca o asemenea reformă și un asemenea gând chiar să fie duse până la capăt, pentru că e vorba de o mașinărie întreagă pusă ani de zile la punct?
Viorel Furdui: „Cu siguranță pot să vă spun că o mare majoritate a colectivităților locale și primarilor, administrației publice locale de nivelul întâi recunosc și susțin faptul că o verigă slabă în sistemul de administrație publică locală în prezent o reprezintă anume aceste autorități publice locale de nivelul doi, raioanele.
### Vezi și... ### Consiliul Europei: 14 milioane de euro pentru drepturile omului în R. Moldova (VIDEO)În esență, structurile raionale nici nu pot fi considerate administrație publică locală și, în fond, cu nimic nu ajută administrația publică locală de nivelul întâi și ca entități administrative sunt depășite.
Cu siguranță, un pas important în reforma administrației publice, în general, și a administrației locale, în mod special, ar fi anume soluționarea problemei legate de aceste consilii raionale sau administrației publice raionale, ceea ce ar degaja, ar elibera atât mai multă energie, cât și resurse financiare pentru dezvoltarea comunităților locale din Republica Moldova.
Cred că această idee urmează a fi foarte atent analizată, dar, în fond, are o susținere foarte largă în rândul administrației publice locale care nu vede absolut niciun rost în existența în continuare în această formă a acestor structuri administrative la nivel raional.”
Tentația puterii prin redistribuirea fondurilor
Europa Liberă: Un recent studiu al Expert-Grup și IPRE constata că pentru localitățile cu primari afiliați partidelor guvernării în anii trecuți au fost stabilite transferuri cu peste 40 la sută mai mari decât celor cu primari din alte formațiuni. Cât de păguboasă este o astfel de practică și cât de greu este, de fapt, să renunți la ea, pentru că guvernarea, indiferent de culoarea politică, de-a lungul anilor a tot demonstrat că odată ajunși la putere există tendința și dorința de a controla autoritățile publice locale, mai ales prin intermediul banilor?
Viorel Furdui: „Această problemă de distribuire a fondurilor pe criterii politice este o practică larg răspândită în Republica Moldova. Toate guvernările au încercat să folosească și au folosit această practică și eu cred că acum și acest aspect al actualei guvernări va fi o hârtie de turnesol pentru ei.
Noi cu toții vom urmări modul cum se va comporta actuala guvernare pe această direcție foarte importantă, modul de distribuire a fondurilor pentru dezvoltare și noi foarte mult sperăm că această practică păguboasă, care nu stimulează inițiativa autorităților locale și care numai încurcă în mare parte și a încurcat la dezvoltarea locală și regională va fi, cel puțin, redusă cardinal prin aceste măsuri pe care noi împreună, sperăm cu participarea noastră și cu implicarea noastră, le vom găsi aceste soluții.”