Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale
Un caz de rezonanță reflectat pe larg în media de la Chișinău este cel al sentinței pronunțate vineri de Judecătoria Chișinău în dosarul omorului de la Atrium, prin care cei doi luptători K-1 care au figurat ca inculpați pentru omorârea în bătaie în urmă cu doi ani a unui tânăr la ieșirea dintr-o discotecă au fost ambii achitați. Anticoruptie.md informează că sentința de achitare va fi contestată de ambele părți. Procurorii, care au cerut câte 15 ani de detenție pentru inculpați, consideră decizia de achitare absolut ilegală, pe de altă parte, și Aurel Ignat, unul din cei doi achitați, susține că va contesta decizia în partea ce ține de condamnarea sa pentru huliganism la o amendă de 50 de mii de lei, pentru că ar fi total nevinovat.
„Justiţia poate fi inexplicabil de indulgentă cu persoane care ucid,” îl citează adevarul.md pe șeful statului Igor Dodon, care a avut o reacție. Igor Dodon a anunţat totodată că va împuternici experţi în drept să studieze motivarea şi partea probatorie a sentinţei, iar dacă vor fi depistate nereguli, va insista pe o reexaminare a cazului. La rândul lui, ministrul Justiţiei, Fadei Nagacevschi, consideră că hotărârea instanţei „confirmă că domeniul justiției încă e grav bolnav”. “Voi sesiza organele disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor pentru verificarea acţiunilor judecătorului şi procurorului de caz”, a anunțat Nagacevschi pe FaceBook, citat de adevărul.
Alexandru Cozer scrie în cotidianul.md despre “cum îl contrazic flagrant statisticile pe Nicolae Furtună și de ce Georgia este un exemplu în lupta cu COVID-19”. Autorul își îndreaptă criticile împotriva șefului ANSP de la Chișinău, Nicolae Furtună, pentru declarația sa recentă că nu are remușcări pentru că s-ar face puține teste, deși cazul moldovenesc ar fi aparent unul dezastruos în gestionarea epidemiei. A încercat, scrie Cozer, să facă o comparație cu Georgia, una dintre țările din zonă care a gestionat cel mai bine criza, menționând că acolo nu ar fi testați asimptomatici. Doar că statisticile în contrazic flagrant. Georgia a efectuat în ultimele 3 zile peste 8 mii de teste, dintre care doar 8 s-au dovedit a fi pozitive, adică o incidență de sub 0,1%. Incidența este de peste 250 de ori mai mare în Republica Moldova, care a avut joi o incidență a testelor pozitive de 25,8% (375 din 1.456). “De ce este important să se efectueze suficiente teste și la timp? Pentru că astfel sunt depistați bolnavii, sunt izolați până se vindecă și nu vor transmite virusul, ” explică Cozer. Teoria e atât de simplă, dar cei de la Chișinău nu vor s-o înțeleagă și pună în aplicare, mai scrie el.
Realitatea.md constată un nou prag trecut de R. Moldova în ceea ce ține de numărul de bolnavi de COVID-19– s-a trecut de 16 mii pacienți. Până la ora actuală, 8 963 persoane au fost tratate de infecție, mai scrie publicația. „Процесс пошёл”. Dodon a publicat scrisoarea de răspuns a Ministerului Finanțelor din Rusia, care este gata să reia negocierile asupra creditului de 200 mln de euro, anunță același portal. Un document ce confirmă acest lucru a fost publicat de către șeful statului, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook sub titlul „Процесс пошёл”, mai scrie realitatea.
Lanul de levănțică apărut în pozele de pe rețele sociale ale zeci de internauți a fost mai întâi închis de proprietari, urmare a unei decizii recente a Comisiei Extraordinară de Sănătate Publică, iar apoi redeschis, însă cu prețul dublat și reguli noi de comportament în timpul sesiunilor foto, anunță o știre de pe agora.md. Autoritățile nu au venit deocamdată cu o reacție, mai scrie publicația, însă anterior, când s-a luat decizia de a interzice activitatea parcurilor tematice, descrise în lege drept bâlciuri, dar și a parcurilor de distracții este interzisă, premierul Chicu a comentat: „Când unii dintre voi veți fi internați în stare gravă la spital, arătați medicului pozele”.
Deschide.md pune la un loc spusele unor istorici de pe ambele maluri ale Prutului despre ocupaţia sovietică şi drama Basarabiei de la 28 iunie 1940, la 80 de ani de la eveniment. Opiniile au sunat în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA. În opinia istoricilor, anii 1939-1940 au marcat dispariţia unor state pentru multă vreme, intrarea lumii într-un război cu zeci de milioane de morţi, cu stramutarea altor milioane de persoane, cu urmări geopolitice ce au fost majore până la sfârşitul secolului 20. Ocuparea teritoriilor româneşti de către sovietici a avut consecinţe nefaste: deportări, foamete, colectivizare, toate fiind parte din politica de represiune a Rusiei, sunt citați în articol istorici cum e Ion Şişcanu, Anatol Petrenco sau Dorin Dobrincu.