Despre suspiciunea de plagiat din lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă

Imagine generică

Revista presei românești.

Your browser doesn’t support HTML5

Despre suspiciunea de plagiat din lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă

În vreme ce presa internațională a început deja să vorbească despre suspiciunea de plagiat din lucrarea de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, la București se comentează în fel și chip : ieri, revoltat ; astăzi, tehnic-instituțional și în răspăr.

Libertatea publică un interviu cu profesorul universitar Mircea Dumitru, vicepreședinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare , instituția care poate da verdictul de plagiat. Mircea Dumitru nu are dubii că e vorba de un plagiat, a văzut dovezile publicate de jurnalista Emilia Șercan. Dacă Universitatea de Apărare „Carol I”, care a girat doctoratul premierului liberal Ciucă va face o solicitare către Consiliul Național care poate da verdictul de plagiat, desigur, lucrarea va fi analizată de „o comisie de specialiști, numită de către conducerea CNATDCU și de către conducerea Școlii Științe militare”. Numai că deocamdată nu s-a cerut așa ceva. Premierul a cerut Universității de Apărare să cerceteze lucrarea, adică instituția condusă de fostul său șef de cabinet, pe care chiar Nicolae Ciucă l-a propus spre avansare. Profesorul Mircea Dumitru apreciază că e un pas înainte crearea Consiliului Național de Atestare a Diplomelor, numai că „ducerea până la capăt a acestor evaluări și a aplicării unor sancțiuni se face încă în mod extrem de dificil și cu foarte multe reveniri, uneori și cu tergiversări din partea unora dintre funcționarii din Ministerul Educației”.

Profesorul universitar Marian Popescu se afla în 2012 la conducerea Comisiei de etică în care s-a făcut demonstrația publică a plagiatului din lucrarea de doctorat a prim ministrului de atunci, Victor Ponta. El scrie astăzi despre cazul Ciucă pe plaforma Contributors ajungând la concluzia că fenomenul nu mai poate fi corectat fără contribuția activă a mediului academic. Acesta „iar nu structurile de comandă ale Educației, valorile acestui mediu ar putea să iasă la rampa spunerii adevărului. (…)Se vorbea, după 1990, mai scrie Marian Popescu, de rezistența prin Cultură. A venit vremea Rezistenței prin Educație”.

Un comentariu preluat de ediția online a revistei 22 de pe site-ul Putereaacincea.ro și semnat de inițiatoarea lui, Melania Cincea, spune că ceea ce se află e doar o mică pare a fenomenului plagiatelor în mediul academic. Cazurile ajung în presă în special dacă e vorba de de persoane cu funcție în stat. În realitate, e chiar mai grav decât răspândirea endemică a aspectelor de iregularitate formală. Dacă s-ar face o cercetare pe valoarea conținutului acestor lucrări, rezultatul ar îngropa de tot orice prestigiu al titlului de doctor în științe. E uimitor apoi, mai scrie Melania Cincea, că profesorii coordonatori nu au pățit niciodată nimic, nimeni nu i-a tras la răspundere pentru că au lăsat să treacă, uneori cu „mgna cum laude”, asemenea trișerii.

Sunt însă și apărători ai „cauzei” premierului Nicolae Ciucă. După ce Camera de Comerț și Industrie a României a difuzat un straniu comunicat intitulat „Je suis Ciucă !”, Ion Cristoiu aruncă mingea în capul apărătorilor integrității moral-academice și scrie pe site-ul Mediafax : „Unui demnitar nu i se poate reproșa mare lucru în ce privește activitatea sa prezentă. Cum însă el trebuie lichidat sau măcar pus la punct, i se caută în trecut o pată, știută de Băieții de bine, i se scoate la iveală sub forma unei dezvăluiri de presă și i se regizează o campanie politico-mediatică”.