În momentul declanșării războiului de pe Nistru, Universitatea de Stat din Tiraspol era unica instituție din regiunea transnistreană care se subordona autorităților de la Chișinău. În consecință, după o perioadă de persecuții și intimidări, corpul profesoral s-a refugiat la Chișinău, unde activează până în prezent. Astăzi, instituția a lansat o carte care schițează portretul universității și a profesorilor care au luptat pentru integritate în perioada conflictului de pe Nistru. Dar cum se poziționează astăzi aceasta printre celelalte universități moldovene?
Your browser doesn’t support HTML5
Destinul Universității de stat din Tiraspol...
Evacuată la Chișinău și lipsită de resursele tehnice și didactice necesare, universitatea a instruit specialiști în primii ani, apelând la sprijinul altor instituții din capitală dotate cu laboratoare.
În câțiva ani însă, universitatea si-a asigurat propria dotare suficientă pentru a pregăti de sine stătător specialiști în domeniul didactic.
Rectorul
Eduard Coropceanu
spune că doar istoria recentă a acestei instituții o deosebește de celelalte universități moldovene, în rest activează pe picior de egalitate.
Când s-au refugiat la Chișinău, a contat însă recunoașterea calității studiilor de care se bucura instituția, or, cei mai mulți dintre pedagogii care sunt acum la vârsta de pensionare s-au format între pereții acestei universități, remarcă Eduard Coropceanu. El spune că acești profesori, dar și discipolii lor ghidează în continuare absolvenții spre această instituție, inclusiv pe cei din stânga Nistrului:
„Sunt mulți copii care vin la recomandarea profesorilor, a părinților, a rudelor și evident că, cunoscând istoria, acești oameni mai în vârstă recomandă Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău. Ei știu că mai mult de 80 la sută din corpul didactic este acum la Chișinău și nu la Tiraspol. La Tiraspol s-a format o entitate nouă care se deosebește mult și are foarte puține în comun cu Universitatea de Stat din Tiraspol.”
Dacă în trecut faptul că universitatea pregătește specialiști în domeniul fizicii, chimiei și biologiei, reprezenta un avantaj, astăzi, alături de alte instituții care pregătesc pedagogi, Universitatea de Stat din Tiraspol resimte de la an la an lipsa de studenți.
În primăvara acestui an, ministra educației, culturii și cercetării, Monica Babuc a lansat ideea unei posibile comasări a instituții cu Universitatea Pedagogică Ion Creangă, pentru a eficientiza cheltuielile.
Această soluție nu este agreată de managerii Universității de Stat din Tiraspol. Ion Creangă, președintele Consiliului de Dezvoltare Strategică a instituției spune că absolvenții ocolesc specialitățile pedagogice pentru că știu că nu pot conta ulterior pe o remunerare decentă. Unii absolvenții mai pot fi însă convinși, crede Ion Creangă:
„Reformele concentrează banii, resursele financiare, către student. Și anume eforturile pe care noi le depunem sunt de a fi atractivi pentru viitorii studenți ai universității. Când apar discuții serioase despre comasări, sigur că ar trebui să se ia în considerație în primul rând universitatea, care deține toate capacitățile și toate resursele intelectuale pentru a pregăti generații de profesori de calitate.”
Rectorul Eduard Coropceanu speră că investiția în cadrele didactice și performanța universitară vor ajuta instituția să activeze, fără riscul de a fi optimizată:
„Fiecare cadru didactic al universității este obligat să realizeze stagii peste hotare, care sunt susținute financiar de către universitate. Scopul nostru este ca în fiecare an, cel puțin 30-40 de procente din toate cadrele didactice ale universității să facă stagii cu lecții publice în aceste universități, cu un plan de activitate și cu stabilirea unor colaborări cu colegii de la laboratoarele de la cadrele respective din universitățile de peste hotare.”
Eduard Coropceanu susține că elevi olimpici la materii precum matematică, fizică sau chimie preferă să-și continue studiile în alte domenii decât cel pedagogic, pe care nu-l consideră de perspectivă. El atrage atenția că în timp ce autoritățile de profil ezită să formuleze soluții pentru a schimba situația, nu doar universitățile rămân fără studenți, dar și școlile și liceele din R.Moldova, unde se atestă o lipsă crescândă de cadre didactice în mai multe materii.