Rubla transnistreană s-a prăbușit „oficial”

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Rubla transnistreană a fost depreciată oficial cu 30%. Ce cred locuitorii regiunii despre această decizie? Legislativul de la Tiraspol este pe cale de a adopta bugetul pentru acest an. Tineri de la Tiraspol vorbesc despre viața, viziunile și visele lor. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Rubla transnistreană s-a prăbușit „oficial”

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Administrația de la Tiraspol susține că Ucraina și-ar fi suspendat interdicția pentru tranzitul unor categorii de mărfuri transnistrene fără aprobarea Chișinăului. Responsabilul pentru economie în administrația de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a anunțat, marți, că interdicția ar fi fost suspendată pe motiv că nu există încă „un mecanism de eliberare a certificatelor veterinare pentru tranzit”, dar că restricțiile ar putea fi reintroduse oricând. Autoritățile de la Chişinău nu au confirmat această informație. Începând cu 20 mai 2017, agenții economici din regiunea transnistreană nu mai pot importa sau exporta produse alimentare prin Ucraina, dacă nu dețin certificate fitosanitare eliberate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor de la Chișinău. Tiraspolul a calificat măsura drept o nouă formă de blocadă, în timp ce autoritățile moldovene spun că noile reguli ar proteja de fapt consumatorii transnistreni.

Liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, i-a cerut președintelui Igor Dodon să nu se amestece în relația dintre Tiraspol și Moscova. Remarca lui Krasnoselski, apărută în „Nezavisimaya Gazeta”, vine după ce președintele moldovean a spus săptămâna trecută că regiunea transnistreană nu-și achită datoria pentru gazele rusești și fură banii primiți din Rusia. În replica sa, Krasnoselski a spus că situația asistenței rusești și a plății gazelor va deveni mai limpede după ce se va încheia la 1 iulie un audit rusesc în regiunea transnistreană. „L-aș sfătui pe Igor Dodon să nu se implice în relația dintre regiunea transnistreană și Rusia, ci să se ocupe de reglementarea conflictului transnistrean”, a mai declarat liderul de la Tiraspol.

Vadim Krasnoselski s-a aflat la Londra într-o vizită de lucru, potrivit lui, și la invitaţia Ministerului de Externe al Marii Britanii. El a citit o lecţie de istorie în faţa studenţilor Uniunii Societăţii Oxford. Liderul administrației transnistrene le-a vorbit studenţilor britanici despre ceea ce el a numit bazele statalităţii regiunii transnistrene, a criticat politica Chişinăului față de Tiraspol și a declarat că Transnistria în mod sigur va obține independența și că și-ar dori ca acest obiectiv să fie atins pe cale pașnică. Potrivit conduceri Uniunii Oxford, scopul invitaţiei a fost dorinţa de a cunoaşte istoria şi statutul actual al Transnistriei. Ambasada Marii Britanii la Chişinău precizează într-o declarație că poziția britanică privind Transnistria este clară și de lungă durată. „Rămânem angajați să sprijinim o soluționare comprehensivă și pașnică a conflictului nerezolvat din Transnistria, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu statut special pentru Transnistria. Orice sugestie precum că poziția Regatului Unit s-ar fi schimbat sau precum că am recunoaște Transnistria este incorectă”, se spune în declarație.

Economia moldoveană a crescut cu 3,1% în primul trimestru al anului curent, a informat Ministerul Economiei, citat de MOLDPRES. Produsul Intern Brut a crescut față de aceeași perioadă a anului trecut în primul rând datorită sporirii cererii interne, pe fondul măririi remitențelor, adică a banilor trimiși acasă de moldovenii aflați la lucru în străinătate. Ministerul Economiei și FMI prognozează pentru anul curent o creștere economică de 4,5%, în vreme ce Banca Mondială întrevede o expansiune a economiei de 4%.

Instituțiile Uniunii Europene au căzut de acord să aprobe ajutorul financiar de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Într-un comunicat publicat pe site-ul Consiliului European se subliniază însă că debursarea banilor este condiționată de mai mulți factori și va depinde de atitudinea autorităților față de recomandările Comisiei de la Veneția privind schimbarea sistemului electoral.

Doi membri ai opoziției ruse de la partidul lui Aleksei Navalnîi au cerut azil politic în Ucraina, potrivit serviciului de grăniceri ucrainean. Cei doi au spus că sunt în pericol în Rusia și doresc să obțină protecție din partea autorităților ucrainene. Cel puțin 1500 de persoane au fost arestate recent în Rusia pentru participarea la proteste anti-guvernamentale. Aleksei Navalnîi a fost condamnat la închisoare pentru 30 de zile.

Președintele rus Vladimir Putin a spus că este prematur să se vorbească despre măsuri de răspuns ale Rusiei față de un posibil nou set de sancțiuni americane împotriva țării sale. Potrivit agenției RIA Novosti, Putin a spus că vrea să vadă mai întâi cu ce se va solda această inițiativă a Senatului Statelor Unite, dar că sancțiunile „vor complica fără îndoială relațiile ruso-americane”. În 15 iunie, Senatul de la Washington s-a pronunțat printr-un vot covârșitor pentru adoptarea legislației care prevede noi sancțiuni împotriva Rusiei pentru presupusul amestec rusesc în alegerile prezidențiale americane din 2016. De asemenea, amendamentele are face mai dificilă anularea sancțiunilor deja existente, prin care Rusia a fost pedepsită pentru intervenția din Ucraina, dacă președintele Donald Trump ar încerca să le anuleze fără acordul Congresului.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Regiunea transnistreană și-a devalorizat moneda de circulație. Consiliul bancar al Băncii centrale de la Tiraspol a aprobat vineri un nou coridor valutar, de 15-15,5 ruble transnistrene pentru un dolar, mai mare cu practic 30 la sută față de cel precedent. Anterior coridorul valutar a fost de 11-11,3 ruble transnistrene pentru un dolar.

Președintele Băncii centrale transnistrene, Vladislav Tidva, spune, citat de agenția Novostipmr, că această depreciere a fost cauzată de o „emisie imensă”, de peste un miliard de ruble transnistrene, sau 50 la sută din masa monetară, efectuată anul trecut de fosta conducere a băncii centrale, în perioada în care puterea executivă era controlată de fostul lider de la Tiraspol Evgheni Șevciuk. Banii au fost tipăriți pentru a achita restanțele la pensii și salarii, fără a se ține cont de efectele pe termen mediu și lung. Altă cauză a deprecierii rublei este, potrivit responsabilului, reducerea cu 30 la sută a volumelor de energie electrică livrată către malul drept al Republicii Moldova.

Oficialul de la Tiraspol a acuzat fosta conducere a băncii de faptul că a acordat credite neperformante băncilor comerciale și a ascuns emisiile de bani, acestea nefiind reflectate în raportarea oficială a băncii centrale de la Tiraspol.

Vladislav Tidva a anticipat că în regiunea transnistreană va urma o creștere a inflației, ceea ce presupune scumpiri în lanț, dar și o scumpire a creditelor acordate în valută. Pentru populație vor fi adoptate măsuri de restructurare a creditelor, în așa fel încât să fie prelungită perioada de achitare a acestora pentru jumătate de an sau un an.

Anterioara echipă executivă condusă de Evghenii Șevciuk a solicitat de mai multe ori majorarea coridorului valutar, dar acest lucru a fost respins de fiecare dată de Sovietul Suprem, condus pe atunci de actualul lider transnistrean Vadim Krasnoselski.

Corespondenta la Tiraspol a Europei Libere, Karina Maximova, transmite că din 17 iunie Banca centrală a regiunii transnistrene a început intervenții valutare și, respectiv, deficitul de valută constant din ultima jumătate de an de pe piața în numerar ar trebui să dispară. Iată ce a declarat în acest sens șeful Băncii centrale de la Tiraspol, Vladislav Tidva:

Vladislav Tidva: „Intervențiile vor dura o perioadă destul de lungă și eu sper că pe piața în numerar vom putea stabiliza situația. Adică valuta ar trebui să apară în vânzare în bănci deja începând cu ziua de sâmbătă. Și tot de sâmbătă cursul oficial va fi de 15 ruble pentru un dolar, iar oscilațiile maxim admise vor fi stabilite la 10 la sută.”

Potrivit legislației regiunii, băncile comerciale sunt în drept să stabilească propriul curs valutar, dar acesta nu trebuie să depășească cu 10 la sută cursul oficial. Respectiv, dolarii pot fi cumpărați începând de sâmbătă cu aproximativ 16,5 ruble transnistrene – acesta este practic cursul la care dolarii puteau fi cumpărați și pe piața neagră.

Cursul anterior de 11,3 ruble pentru un dolar, menținut artificial timp de câțiva ani, era unul pur formal, pentru că era practic imposibil de cumpărat valută la acest curs. Scăderea producției industriale și, în consecință, reducerea exportului și a cantității de valută care ajungea în stânga Nistrului, soldul negativ al balanței comerciale (importul depășește practic de două ori exporturile) – acestea sunt câteva dintre explicațiile formulate de administrația regiunii pentru deficitul de valută. Iar tipărirea de bani de către fosta echipă administrativă, bani care nu erau asigurați cu rezerve valutare și de mărfuri, precum și cererea exagerată de valută generată de așa-numitul turism alimentar – sunt încă doi factori care au agravat situația pe piața valutei în numerar. În 2016 locuitorii regiunii transnistrene mergeau în Ucraina și pe malul drept al Republicii Moldova pentru a cumpăra produse alimentare, având în vedere că acolo acestea erau mai ieftine.

Reglementarea pieței valutei în numerar a devenit posibilă, spune șeful Băncii centrale de la Tiraspol, Vladislav Tidva, datorită reîncheierii contractului cu Chişinăul privind livrările de curent electric până în martie 2018, precum și a susținerii financiare și metodologice din partea Rusiei, mai transmite corespondenta Europei Libere la Tiraspol, Karina Maximova.

***

Dar cum au reacționat oamenii de rând la această schimbare a cursului valutar și ce cred despre efectele acestei măsuri? Voci culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender:

„Eu sunt gata să cumpăr și la acest preț. Chiar e mai bine dacă dolarul va fi 16. Slavă Domnului!”

„Nu, eu sigur nu voi cumpăra. E foarte scump. E greu așa. Dacă s-ar fi revenit la 11 ruble, ar fi fost bine.”

„Prețurile la produsele alimentare sunt foarte mari, iar salariile sunt mizere, asta în general depășește deja toate limitele. Nu știu cum se vor descurca oamenii. Bieții pensionari!”

„Eu cred că valută din nou nu va ajunge și mie nu-mi convine acest curs. Eu aș fi vrut să fie ceva mai mic. Bineînțeles că la modul ideal ar fi să fie cum era înainte – 11,10, dar așa ceva sigur nu va mai fi, dar măcar să fi stabilit un curs în zona la 13-14 ruble, ar fi fost ideal acum, în condițiile actuale. Iar 15-16 e cam mult.”

„Nu, nu cred că asta va rezolva situația. În primul rând, în legătură cu această centrală electrică care livrează curent în Moldova sunt multe semne de întrebare. În primul rând, sunt doar 70 la sută din piață. Prețul a scăzut. Acum aici toți sunt flămânzi – mă credeți? Toți! Pentru oamenii au stat mult timp fără dolari. Iată de ce eu nu cred că totul se va rezolva repede și totul va fi bine. În plus, acest curs, de 15 ruble pentru un dolari – ei doar nu au indexat nici pensiile pentru oameni, nici prețurile în magazine. Adică cei afectați, care vom avea de suferit, suntem noi, pensionarii. Da de obicei. Eu îmi primesc pensia mea rusească și merg la Chişinău. Acolo este magazinul Metrou și acolo și cumpăr produse.”

„Dar de unde vor lua dolari? Din aer? Dacă au acum, înseamnă că i-au avut și înainte. Eu lucrez frizeriță, am de plătit chirie. Iar ei vor ridica această chirie și eu elementar nu voi avea cum să o plătesc. Dacă va crește cursul dolarului, înseamnă că și chiria va crește. Dacă ei vor ca noi să plătim patenta în fiecare lună, mai bine nu ar majora chiriile.”

„Prețul dolarului e foarte mare, nu suntem deloc gata să cumpărăm. Pentru ce mai e nevoie de valută, dacă se poate merge de exemplu la Varnița și de cumpărat dolari cu lei moldovenești – e cum mult mai ieftin și mai convenabil.”

„Eu am auzit că va fi și mai mare cursul – 18 și mai sus. Dacă aș pleca undeva aș avea nevoie de valută. Dar așa, stau pe loc, rămân aici și nu plec nicăieri, așa că pe mine mă preocupă mai puțin asta acum.”

„Întrebarea este dacă există suficientă valută. Mă îndoiesc. Deja acum se pare că e insuficientă, iar dacă se va majora cursul va fi o situație și mai complicată la noi. În ceea ce privește cursul – prețurile vor crește cel mai probabil, pentru că acestea sunt legate de curs. Cei care iau salariul în dolari de exemplu din străinătate – s-ar putea să existe la noi astfel de oameni – aceea vor avea de câștigat. Însă cei care lucrează pe loc și primesc salariul în ruble, aceia vor trăi mai greu. Iată de ce cred că sunt mai multe minusuri decât plusuri.”

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Sovietul suprem de la Tiraspol a adoptat săptămâna trecută în a doua lectură bugetul pentru anul curent. Pentru ziua de marți este preconizată votarea documentului în lectură finală. Deficitul bugetului transnistrean se apropie de 50 la sută, însă administrația spune că are bani pentru achitarea integrală a pensiilor, salariilor și îndemnizațiilor sociale. Acest aspect este de mare actualitate pentru populație, care acum doi ani a avut veniturile reduse cu 30 la sută din cauza problemelor financiare ale bugetului regional. Veniturile bugetului consolidat al regiunii transnistrene sunt de aproape 2 miliarde 400 (pt site - 395) milioane ruble, ceea ce constituie 160 milioane dolari la noul curs oficial, în timp ce cheltuielile sunt aproape duble – de 4 miliarde 560 (pt site - 562) milioane ruble, sau de 304 milioane dolari. Trei miliarde ruble, sau aproape trei sferturi. din suma totală a cheltuielilor este destinată capitolelor social protejate.

L-am întrebat pe analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, de ce principalul document financiar este adoptat cu întârziere, la mijlocul anului.

Europa Liberă: Până acum s-a discutat foarte mult despre bugetul pentru 2017 – este luna iunie și acesta încă nu a fost aprobat. Acum se pare că lucrurile s-au pornit. Înseamnă acest lucru că s-au găsit bani pentru a acoperi toate cheltuielile?

Serghei Melnicenko: „Mă îndoiesc că au fost găsite undeva surse suplimentare de venituri. Pur și simplu procesul de aprobare a documentului a fost accelerat pentru că se apropie data de 1 iulie. Există o decizie prin care până la acea dată toate cheltuielile publice se vor face conform cifrelor din bugetul pe anul trecut.

Se știe că în luna noiembrie a anului trecut încă fosta componență a executivului a prezentat un prim proiect al documentului financiar principal al regiunii pentru anul 2017. Acesta nu doar că avea un deficit bugetar general foarte mare, dar avea și un deficit considerabil, de 600 milioane ruble, la capitolele protejate social, și nu erau indicate niciun fel de surse de acoperire ale acestui deficit. În plus, legea spune că bugetul prezentat în legislativ trebuie să fie echilibrat. Chiar dacă e o prevedere pur teoretică și la modul practic nu este niciodată respectată, dar acesta a fost un pretext suficient pentru a trimite înapoi executivului proiectul bugetului, pentru ca acesta să fie revăzut. Adică documentul nici măcar nu a fost examinat în prima lectură.

Știți că ulterior au avut loc anumite evenimente politice, s-a schimbat puterea. Și s-a mers pe ideea de a nu examina documentul în grabă, ci de a elabora un algoritm comun, în așa fel încât să lucreze împreună atât reprezentații comitetului pentru economie din Sovietul suprem, cât și reprezentanții executivului asupra concepției politicii bugetar-fiscale, cât și asupra bugetului pentru anul 2017.

E adevărat că opinia publică a fost ușor cam contrariată de faptul că trecea o lună, două, trei și bugetul nu era aprobat. După primul semestru principiul de finanțare conform bugetului pentru anul precedent a fost prelungit pentru încă trei luni. Și faptul că asupra documentului s-a lucrat în comun de legislativ și executiv a făcut ca să nu existe careva discuții deosebite nici la prima lectură, nici la a doua.”

Europa Liberă: Dle Melnicenko, ați spus că în varianta inițială nu erau bani pentru acoperirea necesităților sociale, adică de facto pentru plata pensiilor și salariilor. Care e situația la acest capitol în varianta actuală a bugetului?

Serghei Melnicenko: „Ramurile puterii consideră că cea mai mare realizare este faptul că au găsit surse de finanțare pentru capitolele social protejate, iar pensiile și salariile vor fi achitate la timp. În ceea ce privește bugetul, desigur că sunt probleme destul de mari cu partea lui de venituri. Deficitul este unul considerabil, se apropie de 50 la sută, dar, repet, există promisiuni că aceste capitole sociale vor fi finanțate prioritar, garantat și în măsură deplină. Iar cele cinci luni ale acestui an arată că capitolele protejate social sunt asigurate cu resurse financiare.

Acest proiect de buget are anumite nuanțe diferite în comparație cu documentele din anii precedenți. De exemplu, acesta alocă 50 la sută din sursele fondurilor ecologic și rutier pentru achitarea salariilor. În plus, executivul a elaborat un program de deetatizare și privatizare a unor obiecte din proprietatea regiunii, majoritatea de menire socială – cămine, încăperi ale unor instituții profesionale de învățământ. Acestea sunt greu de întreținut, iată de ce se încearcă vânzarea lor. Anumite surse financiare din vânzarea celor mai interesante clădiri de acest fel în mod sigur vor ajunge în buget.

Și, evident, așa cum a devenit deja tradițional – și acest lucru nici măcar nu se discută, ci se percepe ca ceva de la sine înțeles – vor fi folosite în scopuri bugetare sursele financiare de pe contul special de gaze. Mai ales că față de anii precedenți există consensul ramurilor puterii, așa să această resursă sigur va fi utilizată la maxim. Însă completarea acestui fond evident că va depinde mult de situația din economie și de cât de bine vor lucra întreprinderile.”

Europa Liberă: Ați spus că deficitul bugetar oricum rămâne foarte mare. Vor fi suficiente aceste surse pentru a-l acoperi?

Serghei Melnicenko: „Există nuanțe, legate de faptul că reprezentanții puterii cer în permanență ajutor financiar de la Federaţia Rusă. Este solicitat atât ajutor direct, așa cum a făcut Rusia în 2012 pentru susținerea valutei naționale. Atunci, în 2012, au fost transferați pe conturile Băncii centrale de la Tiraspol 30 milioane dolari. De asemenea Tiraspolul a solicitat Rusiei și ajutor pentru creditarea sectorului real al economiei. Executivul a elaborat business-planuri pentru 20 de întreprinderi și a solicitat Rusiei să investească în aceste întreprinderi 750 milioane ruble. Evident că aceste business-planuri vor fi examinate în Rusia și banii vor fi alocați dacă experții de acolo vor considera necesar să finanțeze aceste întreprinderi. Deocamdată nu există un răspuns direct din partea Rusiei cu privire la alocarea de finanțări pentru aceste proiecte.

Deocamdată Rusia doar își îndeplinește angajamentele în cadrul proiectului umanitar cu privire la achitarea lunară către pensionari a 150 de ruble transnistrene.

Mai există anumite perspective de a slăbi presiunea asupra Fondului de asigurare socială. Potrivit unor date, în prezent încă patru mii de persoane din regiunea transnistreană își fac actele pentru a primi pensie rusească, respectiv, cu același număr de persoane va scădea și presiunea asupra Fondului de pensii.

Potrivit unor date, numărul persoanelor care primesc pensie rusească în Transnistria se apropie de 20 mii, iar statistica oficială vorbește despre scăderea numărului total de pensionari care sunt deserviți de fondul de pensii. Dacă în anii de vârf erau 136 de mii de persoane, atunci acum, potrivit datelor oficiale la 1 iunie, este vorba despre 123 mii de pensionari. După cum vedem, 15 mii de persoane, doar conform statisticii oficiale, și-au perfectat pensia rusească. Nu pun aici în calcul scăderea naturală a populației, plecările, migrația și așa mai departe.”

Europa Liberă: Ce prevede noul document în privința finanțării sferei bugetare și a bugetarilor? Au fost discuții cu privire la necesitatea de a reduce presiunea asupra bugetului anume la această categorie.

Serghei Melnicenko: „În principiu, administrația garantează și deocamdată îndeplinește promisiunea de a face plățile la timp și în volum deplin. Însă pot spune că intervalele de timp pentru plată sunt cam la limită. În sensul că oamenii pot primi salariile pentru aprilie pe 31 mai, sau pe 29 mai. Adică se face acest lucru la limita momentului în care oamenii deja pot scrie o plângere și să nu se prezinte la lucru în legătură cu faptul că a fost încălcată legea în raport cu ei. Și în principiu ei ar putea deja să se plângă la Procuratură. Adică lucrurile merg cu greu.

Cum va fi mai departe, nu se știe. Dar eu nu cred că situația noastră ar putea să se înrăutățească într-atât încât să nu mai poată fi achitate salariile și pensiile. Mai ales că știți că toți s-au ars cu acele 30 la sută reținute din salarii și pensii pe timpul fostului președinte. Și nu cred că cineva este dispus să-și semneze condamnarea la moarte politică.”

Europa Liberă: Sunt voci care văd o legătură directă între activizarea lucrului asupra bugetului pe acest an și reluarea contractelor de livrare a curentului electric de la Cuciurgan către malul drept al Nistrului. Exisă vreo legătură dintre aceste două evenimente?

Serghei Melnicenko: „Eu aș lega reluarea livrărilor doar cu cursul valutar și soluționarea problemei valutare, și nu cu bugetul. Acum aceasta este problema cea mai fierbinte care este discutată de toată lumea.

La ultima ședință plenară a Sovietului suprem s-a decis transmiterea atribuțiilor pentru elaborarea și aprobarea direcțiilor de bază ale politicii creditar-financiare nu Sovietului suprem, cum era înainte, ci Consiliului bancar al Băncii centrale de la Tiraspol. Ce este acest Consiliu bancar? Este un organ colegial din care fac parte trei reprezentanți ai liderului regiunii, trei reprezentanți ai Sovietului suprem și doi reprezentanți ai Băncii centrale – directorul acesteia și adjunctul său.

Adică de facto responsabilitatea pentru stabilirea coridorului valutar și pentru elaborarea politicii financiare este pusă pe seama acestor opt persoane. Înainte de aprobare, această politică trebuie să fie coordonată cu executivul și echipa președintelui, iar Sovietul suprem doar ia act de versiunea finală a documentului.

Adică discuțiile aprinse de anul trecut au fost gestionate în așa fel încât nu Sovietul suprem să fie responsabil de aceste aspecte. Acum decizia este ca de ele să se ocupe profesioniștii.

Problema cu valuta este una destul de acută în continuare. Chiar și pe piața neagră și chiar și la prețuri destul de mari oamenii practic nu au de unde să cumpere dolari. Eu cred că fără ceva infuzii din afară această problemă va fi greu de soluționat.

Întreprinderile exportatoare nu vând suficientă valută – acestea sunt obligate să vândă pe piața internă 25 la sută din încasările valutare, sumă din care se și formează rezervele valutare ale Transnistriei. Dar aceste rezerve nu sunt suficiente și sunt alocate, evident, pentru procurarea de peste hotare exclusiv a unor produse de primă necesitate, cum ar fi medicamentele, alimentele și carburanții.”

Europa Liberă: Ați ascultat un interviu cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: Corespondenta Radio Svoboda, Ksenia Ciurmanova, a vizita recent regiunea transnistreană și a realizat un film documentat cu monologurile mai multor tineri de la Tiraspol care au povestit despre viața, visele și speranțele lor.

Молодые и непризнанные

Iată ce povestește în film Carolina Dutca, studentă la Facultatea de medicină, Universitatea din Tiraspol:

„Aproape 80 la sută, poate mai mult, din colegii mei de clasă sunt plecați. Mă aflu aici de cinci ani, de la anul întâi de facultate. Aștept până voi absolvi, iar apoi voi pleca, deoarece nu mai rezist. Aș vrea să plec măcar la Chișinău sau la Odesa, dar să nu rămân aici. M-am născut în 1995 și nu am putut vedea ce a fost în 1992. Însă îmi amintesc ce-mi povesteau părinții care erau de partea Rusiei. Ei spuneau că acest conflict a avut loc mai mult din motive lingvistice, deoarece după căderea Uniunii Sovietice majoritatea populației, de fapt, vorbea în limba rusă. În Transnistria locuia foarte multă lume din Rusia. Mulți au venit aici fiind repartizați la locuri de muncă sau în călătorie de serviciu și ulterior au rămas să locuiască aici. Marea majoritate a populației nu cunoștea limba moldovenească.

De fapt, în neamul nostru nu avem ruși. Tatăl meu este moldovean cu un amestec de ucrainean, avem rădăcini evreieşti, românești, grecești. Totodată noi vorbim în limba rusă, ceea ce e foarte straniu.”

Europa Liberă: Iată și o secvență din monologul lui Evgheni, participant al festivalului militar-patriotic, un tânăr care a făcut serviciul militar în armata transnistreană:

„În timpul festivalului noi am ridicat steagul Transnistriei și cel al Rusiei. Pentru noi Rusia este fratele cel mare. Oricare de pe aici vă poate spune că noi vrem ca Rusia să ne recunoască și ca noi să atingem un alt nivel. Să fim o țară. Pentru noi este o mare onoare să fim aproape de o astfel de putere mare ca Rusia. Facem totul pentru aceasta. Am cântat imnul Transnistriei și cel al Rusiei. Ambele imnuri le consider apropiate mie. Când este vorba despre echipa Rusiei la orice competiție sportivă, eu spun că ei sunt „ai noștri”, deoarece ei sunt ai noștri.”

Europa Liberă: Și un alt tânăr, care a dorit să rămână anonim:

„Bineînțeles, republica noastră nu este deloc independentă. Ea depinde foarte mult, poate chiar în toate, de Rusia. Dacă în Rusia, în orașele mari, a existat opoziția și nu toți susțineau „Rusia Unită”, atunci la noi în afara acestui partid nu există nimic: „doar ei ne vor ajuta”. Cândva, poate, am devenit independenți de RSSM, dar de atunci am devenit dependenți de Rusia. Rusia este acum totul pentru noi. Din perspectivă ideologică și economică, din toate punctele de vedere, la noi este la fel ca în Rusia. Am călătorit mult prin Rusia. La noi e absolut la fel ca și acolo. Începând cu legile care se copiază și deseori se copiază cu lacune evidente. Pe fundalul conflictului din Ucraina, am comunicat cu astfel de oameni care încercau să nu se apropie mai mult de 100 de metri de granița cu Ucraina. În Pervomaisk încercau să nu se apropie prea mult. Se vorbea că trecând granița cu Transnistria și întrând pe teritoriul Ucrainei, anumite persoane opreau automobile, rupeau pașapoarte, dezasamblau sau luau automobilele. Mi se aduceau date statistice precum că se confisca fiecare al treilea automobil. Absolut toată lumea de aici credea în aceste născociri. Aș fi înțeles încă dacă îmi spunea aceasta cineva din Estul Îndepărtat care privește doar „Primul canal”. Dar îmi povestesc oamenii care trăiesc aici, lângă Ucraina, care au aici rude, care călătoresc acolo.”

Europa Liberă: Iată și monologul lui Anton Dendamarcenko, un tânăr care are cetățenie rusă, iar din 2014 nu poate intra pe teritoriul Ucrainei.

„Este evident, noi avem o anumită identitate națională. Ea există. Eram atunci un copil și nu am văzut toate acestea, probabil nu o simțeam atât de acut. Însă aveam în casă gloanțe în geamuri. De fapt, toți s-ar bucura pentru recunoaștere, pentru hotarele deschise. Dar nu pe calea războiului. În afara prieteniei cu Chișinăul și cu Ucraina, toată lumea respectă Rusia. De fapt, datorită Rusiei aici s-a instaurat pacea. De aceea toată lumea respectă Rusia. Mai mult, în timpul referendumului cu câțiva ani în urmă, mulți oameni, chiar dacă ar părea să fie ceva fantastic, au pledat pentru unificarea cu Rusia.”

Europa Liberă: Iată și monologul lui Roman Maximov, care activează în „Clubul 19” de la Tiraspol, deschis cu sprijinul organizației necomerciale „Omul în dificultate”.

„E greu să vorbești despre un alt viitor al Transnistriei decât despre unul alături de Rusia. Aceasta este realitatea. Ce aș dori eu? Părerea mea, probabil, nu o va lua nimeni în seamă.

Tatăl meu a luptat în 1992 de partea Transnistriei. L-am întrebat și el mi-a zis că la acel moment ei au lăsat această literă [litera M în abrevierea PMR], deoarece ea însemna prietenia între popoare. Îmi amintește mereu de Uniunea Sovietică: toți sunt uniți, toți sunt împreună. Eu sunt cetățean al Republicii Moldova. Am pașaport moldovenesc. Atunci când plec undeva în străinătate iau cu mine pașaportul moldovenesc, deoarece actele transnistrene nu oferă această posibilitate și nu cred că ea va exista pe viitor.

Noi nu avem bănci internaționale. Oricât de ridicol ar suna, noi nu avem localuri cu fastfood ca McDonalds. Lumea pleacă la Chișinău pentru a le vizita.

În timpul guvernării lui Smirnov, credeam că voi trăi toată viața cu el în fruntea țării. Dar s-a întâmplat că am trăit deja în timpul celor trei președinți. Ultimul scrutin la noi a fost unul foarte viu. Doi candidați de bază erau fostul președinte Șevciuk și Krasnoselski. Ei aveau posturi de televiziune și turnau mizerii unul peste altul. A fost interesant de urmărit acest lucru. S-au simțit și niște germeni ai democrației. Cred că aceasta ne deosebește puțin chiar și de Rusia, deoarece măcar aceasta avem.

Avem acum un monopol economic. În acest sens nu există o dezvoltare, deoarece pentru mine dezvoltarea înseamnă concurență.

Cred că suntem o zonă tampon. Deși ar fi greu să o numim astfel, deoarece aici este o pace absolută, există o siguranță. A dispărut chiar și acea criminalitate care a existat în anii ’90. Toți criminalii fie demult stau la pușcărie, fie au plecat. Însă dacă vor începe anumite conflicte, cred că asemenea țări problematice vor nimeri între focuri în primul rând.

Europa Liberă: Voci ale unor tineri din regiunea transnistreană, din filmul realizat de corespondenta Radio Svoboda, Ksenia Ciurmanova.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă