Bugetarii transnistreni, „rugați” să treacă la privat

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Administrația de la Tiraspol planifică reducerea considerabilă a numărului de bugetari și, în același timp, susține dezvoltarea mediului de afaceri – ce părere au antreprenorii din Transnistria despre aceste inițiative. La Comrat a avut loc Congresul găgăuzilor. Care sunt perspectivele negocierilor privind reglementarea transnistreană în viziunea fostului reprezentant special al UE la Chişinău, Kalman Mizsei. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

***

Bugetarii transnistreni, „rugați” să treacă la privat

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Reforma administrativă inițiată la Tiraspol presupune o reducere importantă a aparatului administrativ și eficientizarea acestuia. Concepția politicii bugetar-fiscale prezentată vineri de executivul regiunii vorbește despre o reducere importantă a angajaților din sfera bugetară. Potrivit unui material difuzat de postul public de televiziune din regiune, în prezent, pentru menținerea aparatului administrativ, Transnistria cheltuiește 60 la sută din produsul regional brut. Proporția persoanelor încadrate în câmpul muncii este de 28 la sută, dintre care jumătate lucrează în sectorul bugetar. Șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, spune că administrația vrea să îmbunătățească mediul de afaceri în așa fel încât persoanele disponibilizate din sectorul bugetar să se poate regăsi în mediul privat. „Nu trebuie să construim iluzii, trebuie de construit un sistem eficient de administrare”, a declarat Alexandr Martînov.

Uniunea Europeană finanțează cu 135 mii euro renovarea sălii de sport a școlii satului Proteagailovca din regiunea transnistreană, care este reparată pentru prima dată după 60 de ani de la darea în exploatare. Proiectul este realizat în cadrul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”. Potrivit IPN, sala de sport va fi deschisă în august și va găzdui activități sportive pentru copii și maturi. Vor fi create secții noi de baschet și tenis, pe lângă cele deja existente de handbal, fotbal, volei și tenis de masă. Un comunicat al PNUD anunță că acesta este unul din cele peste 70 de obiecte de infrastructură renovate cu banii Uniunii Europene prin intermediul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”.

Însărcinatul cu afaceri interimar al Federației Ruse în Republica Moldova, Elena Kopnina, a fost convocată la Ministerul de Externe de la Chişinău în legătură cu intenția Grupului Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană de a participa la manifestațiile de 9 mai de la Tiraspol, fără aprobarea Chișinăului. Părții ruse, relatează IPN, i s-a sugerat să se abțină, fiind invocate prevederile acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, potrivit cărora trupele ruse aflate în această regiune s-au angajat să respecte cu strictețe principiul neutralității în raporturile dintre cele două maluri ale Nistrului. Ministerul de externe a exprimat totodată nedumerirea autorităților moldovenești faţă de decizia Tiraspolului de a arbora drapelul Federației Ruse, alături de cel al regiunii transnistrean, pe clădirile publice și administrative din regiune.

Soldați ruși la repetiția paradei militare din Tiraspol, 7 mai

La Kiev, în Ucraina, a început procesul de judecată împotriva fostului președinte Victor Ianukovici acuzat de înaltă trădare. La audierile din 4 mai din capitala ucraineană, Ianukovici a fost reprezentat de avocați. El este judecat în absență pentru violarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru incitarea Rusiei la agresiune. Curtea și-a amânat ședința până în 18 mai, când se așteaptă ca Ianukovici să fie audiat prin legătură video din Rusia.

Serviciul german de informații interne BfV se așteaptă la noi atacuri cibernetice îndreptate împotriva unor politicieni și oficialități guvernamentale germane înainte de alegerile generale din 24 septembrie, a declarat joi șeful serviciului, Hans-Georg Maassen. El a precizat că serviciul său a contracarat deja atacuri repetate împotriva serverelor Uniunii Creștin-Democrate, partidul cancelarului Angela Merkel. Maassen a mai declarat că autoritățile germane sunt în alertă, având în vedere atacurile cibernetice ale hackerilor ruși în timpul campaniei electorale de anul trecut din Statele Unite.

Directorul Biroului Federal de Investigații, James Comey, a declarat că Rusia continuă să se amestece în politica americană și a avertizat că „intențiile și capacitățile” de care dispune fac din Rusia o amenințare majoră la scară internațională. Comey a făcut declarația în cadrul audierilor din comisia juridică a Senatului, una din comisiile care investighează presupusul amestec al Rusiei în campania prezidențială americană din 2016. Serviciile americane de informații au acuzat Rusia că s-a amestecat în procesul electoral între altele prin atacuri asupra computerelor Partidului Democrat și ale membrilor echipei electorale a lui Hillary Clinton. Acuzații pe care Rusia le respinge consecvent, ultima dată marți, la conferința de presă Putin-Merkel de la Soci.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: La Tiraspol a fost sfințită săptămâna trecută clădirea nouă a bisericii catolice Sfânta Treime. Lucrările nu sunt încă finalizate, dar slujbele deja se pot ține. „Este un eveniment așteptat pe peste 15 ani. Acum în sfârșit avem o biserică catolică în toată legea”, a declarat episcopul romano-catolic, Anton Coșa. La eveniment au participat credincioși din toată regiunea transnistreană, inclusiv reprezentanți ai comunității poloneze. În stânga Nistrului, biserica romano-catolică desfășoară mai multe programe caritabile. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce atitudine au față de alte confesiuni decât cea pe care le împărtășesc:

Biserica romano-catolică de la Tiraspol

„La noi la Tiraspol trăiesc și musulmani, și catolici, și ortodocși, și chiar baptiști. Eu cred că pentru fiecare credință trebuie să fie măcar câte ceva. Eu consider că biserica, oricare ar fi ea, este casa lui Dumnezeu, un loc în care vii, te rogi de sănătate și îi dorești cuiva ceva bun.”

„Doar ortodocși trebuie să fie. Noi aici trăim, aici am fost botezați, părinții noștri au trăit aici. Ce înseamnă asta, să iei credința din alte țări și să o aduci aici?”

„Nu vă pot răspunde, pentru că nu mă pricep. Da, eu sunt creștină, dar nu merg la biserică, așa că nu vă pot răspunde la aceasta întrebare.”

„Noi suntem ortodocși, totuși. Fiecare are religia lui, nu am nimic împotrivă, fiecare om trebuie să aibă posibilitatea să aleagă.”

„Am o cunoștință care a plecat la muncă peste hotare. După care l-am întâlnit – eu aveam o nenorocire atunci - și el mi-a povestit că pe undeva pe aici pe la noi este o biserică catolică, este o căsuță în Sucleea și m-a invitat acolo. Acum are și serviciu, are și prieteni, are de toate, datorită faptului că a mers la această biserică.”

„Eu am o singură biserică, cea creștin-ortodoxă. Mai mult nu trebuie niciun fel de biserică.”

„Nu ne trebuie. Credința mea personală este ortodoxă de rit vechi, încă de la părinți. Așa că eu sunt doar cu această credință, ortodoxă. Iar restul eu consider că nu ne trebuie.”

„Eu consider că trebuie să fie toate religiile. Trebuie să acordăm atenție și să ținem cont de opinia oamenilor. Noi doar suntem o societate democratică, nu-i așa? Trăim într-o societate democratică și la noi oamenii trebuie să poată urma religia care le este aproape de suflet.”

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor regiunii transnistrene, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.

***

Europa Liberă: Mai mulți experți din regiunea transnistreană au discutat săptămâna trecută despre situația creată după 100 de zile de când administrația de la Tiraspol este condusă de o nouă echipă, în frunte cu Vadim Krasnoselski. Directorul asociației de business „Most” din stânga Nistrului, Denis Nedelko, spune că situația din economia regiunii poate fi calificată drept „un start amânat al unor transformări intense”. El semnalează schimbări pozitive în activitatea vămii, scăderea presiunii administrative, dar în același timp spune că există foarte multă incertitudine în ceea ce privește modul în care administrația intenționează să combine politica social-orientată cu legile economiei de piață. Corespondenta noastră în regiunea transnistreană, Karina Maximova, a stat de vorbă cu antreprenorul Denis Nedelko, întrebându-l, pentru început, cum a perceput mediul de afaceri aceste prime 100 de zile de când regiunea este administrată de o echipă nouă și care sunt prognozele sale privind evoluția de mai departe a situației.

Denis Nedelko: „Mediul de afaceri aștepta schimbări, reforme și nu doar unele cosmetice, unele treptate și line, ci radicale. Pentru că de prea multă vreme - și pe timpul lui Smirnov, și pe timpul lui Șevciuk – businessul a lucrat în condiții, să spunem așa, nu tocmai de piață. Și ne doream mai multă transparență, deschidere, mai multă libertate, în primul rând. Pentru că la modul general, chiar businessul este personificarea libertății, a pieței, și noi ne doream că obținem această libertate, iată de ce mizam pe transformări.

Denis Nedelko

La nivelul retoricii, transformări parcă ar fi. Anul 2017 a fost declarat an al antreprenorilor, vedem o deschidere către mediul de afaceri, vedem că executivul se adresează către business și îl roagă să-i povestească ce probleme are, ce bariere întâmpină, afirmă că este gata să le soluționeze. 100 de zile este un interval de timp în care businessul se află într-o stare de euforie ușor reținută. Și asta, pentru că businessul nostru transnistrean, dacă e să-l comparăm cu un om, arată ca un bărbat obosit, ușor trecut de 50 de ani – el a văzut deja de toate, știe tot și nu crede pe nimeni. Da, comunitatea de afaceri a avansat propunerile sale, dar nu a văzut o reacție rapidă și consistentă.

Specificul omului de afaceri este că el nu poate să nu spere – este trăsătura-cheie a oricărui businessman. El trebuie să privească în viitor, el trebuie să spere. Chiar dacă mulți dintre ei vorbesc despre pesimism, în adâncul sufletului fiecare, oricum, are o speranță. Aceasta nu moare niciodată, aceasta este și va fi. Pentru că altfel nu are rost să lucrezi. Dar viața continuă, trebuie de lucrat și de câștigat bani, pentru că altă cale nu există. Și noi am vrea să sperăm. Dar din punctul meu personal de vedere, este nevoie de reforme rapide, bruște, radicale. Și astfel de reforme nu există și acest lucru este apreciat de noi drept semnal negativ. Pentru asta și scriem, vorbim, ne adresăm către putere - și este foarte bine că putem vorbi deschis, în speranța că schimbările, totuși, vor avea loc.”

Europa Liberă: Există careva modele de reforme pe care Transnistria le poate folosi?

Denis Nedelko: „Modelul meu este unul radical. Eu consider că economia trebuie să fie de piață și cât mai liberă, cu o reglementare de stat minimă. Statul trebuie s înceteze să mai fie antreprenor. Nu trebuie să existe niciun fel de întreprinderi de stat care creează nu doar concurență, dar sunt și prezente pe piață acolo unde businessul se poate descurca foarte bine și singur. Statul este nevoit să direcționeze pentru funcționarea întreprinderilor sale anumite resurse. Statul are trăsăturile sale specifice, sarcinile și funcțiile sale cărora trebuie să le atragă atenția. Trebuie să fie cât mai puține reglementări, funcții administrative și de control. Asigurarea ordinii publice, apărarea de amenințările externe, îndeplinirea îndatoririlor constituționale, poate medicina fără plată, precum și soluționarea litigiilor, garantarea respectării legilor – toate acestea sunt sarcini ale statului. În ceea ce privește businessul, aici statul în general nu trebuie să fie prezent.”

Europa Liberă: Modelul de reforme din care stat ar fi optim pentru regiunea transnistreană?

Denis Nedelko: „Aș spune că nu o anumită țară trebuie luată ca exemplu, pentru că, în fiecare țară, statul tinde să se ocupe cât mai mult cu funcții regulatorii. Dacă e să mă gândesc bine care țară anume s-ar potrivi mai bine, aș spune că sunt impresionat de reformele pe care le-a elaborat și implementat omul de afaceri rus și georgian Kakha Bendukidze în Georgia. Mie mi se pare că aceste reforme întâi de toate sunt bazate pe luciditate și logică, acestea spun clar că doi ori doi fac patru. Adică, dacă vom face acest pas, vor urma anume aceste consecințe. Din punctul meu de vedere, acesta este un mare reformator, moștenirea lui trebuie studiată și aplicată, inclusiv, în Transnistria.”

Europa Liberă: Administrația de la Tiraspol vorbește despre faptul că trebuie majorate volumele de mărfuri produse pe malul stând al Nistrului prezente pe piața Rusiei – astfel vede administrația rețeta însănătoșirii economiei transnistrene. Ce părere aveți în acest context?

Denis Nedelko: „Mie nu-mi este foarte clar ce înseamnă asta – orientarea către Rusia, în ce va consta aceasta. Când aud despre Rusia, vreau să spun că eu aș vrea să leg scopul businessului nu de o anumită țară, ci de rezultatele pe care le va obține afacerea respectivă. Dacă vorbim despre vânzarea vreunui produs, noi trebuie să gândim cam așa: „Rusia a stabilit pentru toate țările anumite restricții, iar pentru Transnistria astfel de restricții nu există. Adică vreau să spun că în condițiile în care se vorbește atât de mult despre apropierea de Rusia, totuși regimul de acces, de exemplu, pentru merele din Serbia este mai bun decât pentru cele transnistrene.”

Europa Liberă: Ați ascultat opinia lui Denis Nedelko, directorul asociației de business „Most” din regiunea transnistreană, intervievat de corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.

***

Europa Liberă: Vineri și sâmbătă la Comrat a avut loc congresul mondial al găgăuzilor. Sâmbătă acolo a venit și premierul Turciei, Binali Yildirim, omologul său moldovean, Pavel Filip, dar şi preşedintele Igor Dodon.

Prim-ministrul Turciei s-a aflat în Republica Moldova vineri și sâmbătă, la invitația premierului Pavel Filip. Programul vizitei a inclus întrevederi cu conducerea Republicii Moldova, participarea la inaugurarea complexului Ambasadei Turciei la Chișinău, la Forumul oamenilor de afaceri, și o vizită la Institutul Mamei și Copilului.

Binali Yildirim și Pavel Filip

Vineri, în cadrul vizitei premierului turc au fost semnate la Chişinău acorduri de colaborare în mai multe domenii. Potrivit IPN, părțile au semnat o declarație privind crearea unui Consiliu de cooperare strategică între Republica Moldova şi Turcia și un acord în domeniul securității sociale. Au fost semnate acorduri și în domeniul mass media. Astfel, compania publică „Teleradio Moldova” va coopera cu compania publică turcă de televiziune, iar Agenţia de presă „Moldpres” de la Chişinău – cu Agenţia de presă „Anadolu” din Turcia. De asemenea, s-a semnat un memorandum între organizațiile pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din cele două state.

Premierul turc a declarat că „chiar dacă Turcia și Republica Moldova nu au frontiere comune totuși ne leagă Marea Neagră, etnia găgăuză şi trebuie să ne susținem reciproc şi la bine, şi la rău”.

Atât premierul Pavel Filip, cât și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au primit invitații de a efectua vizite oficiale în Turcia.Revenind la congresul găgăuzilor, să precizăm că acesta a reunit peste 500 de delegați. Alexandru Popescu a fost la Comrat și relatează:

Binali Yildirim: confrații găgăuzi reprezintă o punte de suflet în relațiile între Turcia și R. Moldova

Întreg centrul oraşului Comrat a fost închis pentru circulaţia rutieră din cauza lucrărilor congresului. Astăzi, în prima zi a acestui forum, care se petrece la Casa de Cultură din oraş, au venit aproape 500 de persoane, inclusiv administraţia regiunii găgăuze şi reprezentantul guvernului de la Chişinău.

Şi-au făcut apariţia diplomaţi acreditaţi la Chişinău, printre care ambasadorul Suediei, Ungariei, Franţei, Turciei şi ai altor state. Principala temă a discuţiilor este identificarea modalităţilor de dezvoltare economică şi culturală a Găgăuziei şi modul în care pot contribui în acest sens și găgăuzii stabiliţi peste hotarele Republicii Moldova. A propos, la forum au venit găgăuzi din mai multe ţări, precum Statele Unite ale Americii, Canada, Grecia, Rusia, Belarus.

La mesele rotunde organizate azi s-a discutat şi despre necesitatea păstrării limbii găgăuze şi tradiţiilor locale. Subiectele politice sau geopolitice au fost şi ele la ordinea zilei. Bunăoară, ideea unuia dintre vorbitori a fost ca regiunea găgăuză să poată avea dreptul de veto, în momente când autorităţile centrale de la Chişinău adoptă decizii de interes naţional.

În cea de a doua zi a congresului, la Comrat este aşteptat premierul Turciei, Binali Yildirim, omologul său moldovean, Pavel Filip, şi preşedintele Igor Dodon.

Vreau să mai menţionez că respectivul congres se organizează în zilele Hederlez sau ziua Sfântului Gheorghe, care e o sărbătoare naţională a găgăuzilor. Ultimul Congres Mondial al găgăuzilor a avut loc în 2012.

***

Europa Liberă: Colega mea Valentina Basiul a pregătit un documentar al relațiilor dintre Chișinău și Ankara și locul găgăuzilor în această relație:

În istoria relațiilor Republicii Moldova cu Turcia un capitol aparte, cum spun politologii, îi este rezervat președintelui Suleyman Demirel, care a contribuit substanțial, la începutul anilor 1990, la medierea conflictului dintre Chişinău şi Comrat urmare a autoproclamării unei republici separatiste a găgăuzilor.

Suleyman Demirel a întreprins, în 1994, o vizită Chişinău şi în regiunea locuită compact de etnici găgăuzi, apoi legislativul moldovean a votat acordarea unui statut juridic special acestei regiuni, îşi aminteşte Dmitri Kalak, redactorul-şef al publicaţiei „Ekonomiceskoe Obozrenie”. Anume atunci s-a pus fundația unei colaborări normale şi în bună înțelegere între Chişinău şi Comrat, mai adaugă Kalak, care este originar din Găgăuzia.

Dmitri Kalak

„Fiind preocupaţi de tendinţele separatiste din ţara lor, decidenţii politici de la Ankara au o atitudine similară faţă de orice mişcare de acest fel din ţările partenere. De aceea, la începutul anilor 1990, conducerea Turciei foarte clar şi răspicat le-a spus reprezentanților Găgăuziei că ei îi vor sprijini doar dacă aceştia vor avea relaţii bune cu conducerea Moldovei”.

După părerea redactorului-şef al publicaţiei „Ekonomiceskoe Obozrenie”, Dmitri Kalak, relaţiile moldo-turce au înregistrat o dinamică pozitivă, iar un nou impuls îl poate da Acordul de comerţ liber, intrat în vigoare la 1 noiembrie 2016. Acest document oferă noi oportunități de investiții, de schimburi comerciale, poate facilita ca mărfurile moldovenești să ajungă prin Turcia spre ţări asiatice, ori prin Moldova în CSI şi UE.

Pentru a înţelege relaţiile Comratului cu Ankara trebuie să vedem cine sunt, de fapt, găgăuzii (comunitate ce locuieşte în sud-estul actualei Republici Moldova şi local în sud-vestul Ucrainei), care vorbesc turca, dar se simt mai apropiați de Moscova. Este un paradox sau pragmatism pe care mulţi nu-l înțeleg?

Analistul de la Comrat Mihail Sirkeli spune că această comunitate de origine turcă a venit în Basarabia după 1812, la chemarea țarului Rusiei care a colonizat Stepa Bugeacului. Anume de atunci începe conexiunea acestui grup etnic cu Moscova. Creștinarea găgăuzilor şi apartenența lor la Biserica Ortodoxă Rusă îi face mai legaţi spiritual de lumea rusă, în plus, amprenta şi-a pus-o şi procesul de deznaționalizare din perioada sovietică, notează unii comentatori.

Relaţiile Comratului cu Ankara au început abia după prăbușirea URSS, iar criza economică a dus la faptul că primul val de migranţi din regiune să plece în Turcia. De-a lungul anilor, Turcia a oferit ajutor umanitar Găgăuziei, a finanţat mai multe proiecte de infrastructură, precum apeductele din oraşele Ceadîr-Lunga şi Comrat, de asemenea au venit mai multe investiţii private din Turcia, enumeră Mihail Sirkeli.

Europa Liberă: Cum percepe un locuitor al autonomiei Găgăuze Turcia ca ţara?

Mihail Sirkeli

„Bineînţeles, nu simte, să zicem, o relaţie spirituală sau culturală, etc., pur şi simplu, ca o ţară unde te poţi duce să faci bani. Bineînţeles că un locuitor simplu din Găgăuzia se simte mai apropiat de Rusia, prin limbă în primul rând. Noi, în Găgăuzia, nu prea ştim ce se întâmplă în Turcia, mai ales din cauza barierei lingvistice. Eu nu cred că comunitatea găgăuză în Republica Moldova contribuie la îmbunătățirea relațiilor dintre Republica Moldova şi Turcia. Turcia este capabilă să comunice direct cu autoritățile Republicii Moldova şi cu businessul moldovenesc, dar acordă Găgăuziei un ajutor, tot astfel cum ajută celelalte comunități turcice din întreaga lume”.

Jurnalistul Dmitri Kalak este de părere că pragmatismul găgăuzilor derivă din toleranţa lor şi simbioza de culturi de la care ei au luat ce e mai bun.

Pe de altă parte, unor lideri de la Comrat li s-a reproșat alteori folosirea legăturilor strânse cu Moscova pentru a şantaja Chișinăul, chiar dacă nu au reușit să obțină prea multe foloase.

***

Europa Liberă: Într-un interviu acordat Europei Libere, colegei mele Valentina Ursu, fostul Înalt Reprezentant al Uniunii Europene în Moldova, diplomatul Kalman Mizsei, vorbește despre nevoia reglementării conflictului transnistrean.

Europa Liberă: Acum se discută o posibilă agendă pentru reluarea negocierilor în formatul „5+2”, dar și termenul când acest lucru s-ar putea întâmpla. A fost făcut o declarație că Austria, tara care a preluat Președinția OSCE, va continua, în acest an, strategia aplicată de Germania în reglementarea conflictului transnistrean. Adică, politica pașilor mici, care presupune trecerea de la unele acțiuni simple la soluționarea unor probleme serioase. Ce ne puteți spune despre nevoia reluării negocierilor în formatul „5+2”?

Kálmán Mizsei

Kalman Mizsei: „În calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene în procesul de negocieri în formatul „5 + 2”, la sfârșitul anului 2009, am insistat pe măsurile de încredere între părți și pe promovarea politicii pașilor mici. Dar sigur că în procesul de negocieri au existat foarte multe circumstanțe. Eu salut faptul că Președinția OSCE exercitată anul trecut de Germania, iar anul acesta de Austria vrea să acționeze în continuare în aceeași cheie. Este necesar să se țină cont foarte detaliat, amănunțit de contextul diferendului transnistrean. Altfel, ca în orice conflict, fără a cunoaște istoria, cultura, poți eșua în bunele intenții și te poți compromite.

Însă atât OSCE, cât și Uniunea Europeană au promovat politica pașilor mici și au ținut cont de contextul existent. Politica pașilor mici este importantă și pentru că oferă posibilitatea de a se discuta probleme mari, serioase. Încă nu se știe exact ce politică vor promova Statele Unite ale Americii în Europa de Est. Vedem că politica Washingtonului revine la normalitate și aceasta e important, deși nu sunt clare toate detaliile. De aceea politica pașilor mici oferă posibilități de stabilizare a situației, actorii din formatul „5+2” pot să înțeleagă mai bine motivele și interesele care există.

Realizările economice, politice și sociale sunt premisele măsurilor de încredere reciprocă. Însă în ultimii ani dezvoltarea în Republica Moldova nu a fost prea atractivă și sigur că aceasta nu a sporit interesul locuitorilor din regiunea transnistreană. Este important ca Republica Moldova să construiască un sistem economic, politic și social atractiv pentru locuitorii din partea stângă a Nistrului. Întrucât acest sistem nu există încă, e foarte greu să se mizeze pe soluționarea imediată a diferendului transnistrean.”

Europa Liberă: Situația economică nu este foarte bună acum în regiunea separatistă. Recent șefii executivelor din Ucraina și Republica Moldova s-au înțeles să introducă, până la sfârșitul acestui an, puncte comune de control vamal și, cel puțin, un punct se află pe segmentul transnistrean. Dacă Chișinăul și Kievul vor ajunge la o înțelegere, în procesul reglementării diferendului transnistrean pot să apară premise pentru identificarea unor noi soluții?

Kalman Mizsei: „Da, este un moment foarte important. Până acum, de la declanșarea acestui conflict, Kievul nu s-a implicat în măsura în care ar fi putut. De aceea există un element bun în această înțelegere concretă dintre Ucraina și Republica Moldova, deși ar exista și o realitate mai puțin agreată, componenta oligarhică. Însă controlul comun la hotarul moldo-ucrainean este foarte important. Dacă colaborarea dintre Ucraina și Republica Moldova va fi de durată, aceasta poate dinamiza evoluția lucrurilor în regiune.”

Europa Liberă: Liderul de la Tiraspol, domnul Krasnoselski, a declarat că singura alegere posibilă pentru Transnistria este independența și orientarea înspre Rusia. Elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană presupune o perioadă îndelungată de timp și este greu să vorbim despre cum ar urma să fie acest statut special. Care trebuie să fie punctul comun ce ar apropia Chișinăul și Tiraspolul?

Kalman Mizsei: „Aceasta este o continuare a tacticii lui Smirnov, a refuza reunificarea cu Moldova, dar e numai o retorică. Reîntregirea țării trebuie să vină de jos, e vorba despre măsurile de încredere, de reîntregirea de facto. Și aici Moldova ar trebui să facă incomparabil mai mult decât în prezent. Totodată, există și elementul extern: interesul şi înţelegerile între patru actori importanţi, Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeană, Rusia şi Ucraina. Aici OSCE are rolul de observator, pentru a găsi oportunităţi de cooperare, OSCE e o punte între aceşti actori.

Dacă se va ajunge la o înțelegere între aceşti patru actori, regiunea transnistreană va trebui să se conformeze. Transnistria azi are 300.000 de cetăţeni, la începutul conflictului erau 750.000, deci, s-a micşorat numărul populaţiei de două ori. Economia este foarte slab dezvoltată. Tiraspolul e un factor în reglementarea conflictului, dar există posibilitatea de reintegrare de jos, din rândul populației regiunii, care este foarte sărăcită şi ostatică a acestei situaţii neplăcute. Dacă discutăm de probleme politice, acestea există și colegii ruşi totdeauna vor vorbi despre ele. Desigur că se poate reglementa conflictul, dacă Rusia este gata.”

Europa Liberă: Ținând cont de realitățile din regiune și din lume, credeți că ar fi în interesul Federaţiei Ruse această reglementare a diferendului transnistrean?

Kalman Mizsei: „Despre aceasta e greu de vorbit de departe. Trebuie să vezi lucrurile din interior. Eu le văd din exterior. Ce pot eu spune ar putea fi într-o anumită măsură și speculaţii. Dar Federaţia Rusă duce acum o luptă geopolitică ambiţioasă. Cred că e una greşită. În primul rând, pentru că e inuman ce se întâmplă în lume acuma, după atacul chimic asupra populaţiei în Siria. Rusia nu are capacităţi pentru a fi un jucător atât de ambiţios cum şi-ar dori. De aceea, ei sunt mai puțin deciși să se ajungă la anumite înţelegeri. Dar vreau să vă amintesc de anul 1955, de Austria, atunci Uniunea Sovietică, la fel, era ambiţioasă. Și o țară mică nu a ratat posibilitatea de a se înţelege cu partenerii occidentali.

Dacă în ţară nu este control şi nu sunt instituţii care controlează deciziile, atunci persoana care decide poate hotărî într-un fel sau altul. De aceea, e foarte improbabil că rușii acum şi-ar dori o înţelegere. Dar acest lucru niciodată nu trebuie exclus. Și trebuie să se facă tot posibilul ca pentru ei să fie mai avantajoasă reglementarea diferendului transnistrean decât să rămână situația neschimbată.”

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.