La ce vizează absolvenții de-o parte și cealaltă a Nistrului

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Sfârșit de mai, sfârșit de școală. La ce vizează tinerii pe ambele maluri ale Nistrului? Tiraspolul vorbește despre „blocadă alimentară”. Chișinăul și Kievul spun că îngrijorările acestuia sunt lipsite de temei. Și... Ucraina a obținut ridicarea vizelor pentru țările Uniunii Europene – reacții la Kiev și în regiunile necontrolate din estul țării.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

La ce vizează absolvenții de-o parte și cealaltă a Nistrului

R. Moldova va semna cu Ucraina în 5 iunie, la Soroca, acordul privind controlul comun la frontieră, a informat, joi, Moldpres, citând un comunicat al ministerului moldovean de interne. Anunțul vine în timp ce Chișinăul și Kievul pun la cale instituirea controlului în comun, mai întâi în punctul de trecere de la Cuciurgan, pe segmentul transnistrean. Tiraspolul critică vehement planul moldo-ucrainean, spunând că i s-ar pregăti o „blocadă”, și a avertizat că va cere Moscovei să trimită observatori ruși la punctele de frontieră vizate. Chișinăul susține că măsurile convenite cu Kievul nu doar că nu vor stânjeni, dar chiar vor încuraja schimburile economice legale și circulația persoanelor în regiunea transnistreană.

Aflat în vizită la Tiraspol, ambasadorul cu misiuni speciale al Federaţiei Ruse, Serghei Gubarev, a declarat, marți, 23 mai, că Moscova nu-și va revizui, deocamdată, poziția față de menținerea militarilor săi în Republica Moldova. „Mandatul misiunii de menținere a păcii se va epuiza atunci când se va ajunge la discutarea unor înțelegeri politice privind reglementarea transnistreană”, a spus reprezentantul rus la negocierile în formatul 5+2. Deocamdată, a adăugat el, „suntem destul de departe” de atingerea unei soluții politice. Gubarev a comentat astfel decizia recentă a Curții Constituționale de la Chișinău care a confirmat că trupele militare ruse se află în mod ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Tot marți, la Tiraspol, liderul administrației Vadim Krasnoselski, a repetat că nu va accepta o soluție politică pentru conflictul transnistrean, întrucât regiunea nerecunoscută și-a ales deja calea spre independență. Totodată, el a pus la îndoială sinceritatea politicienilor moldoveni care au propus ca model de reglementare federalizarea Republicii Moldova, între aceștia fiind și președintele Igor Dodon. Krasnoselski a mai spus că politicienii moldoveni nu sunt pregătiți să modifice Constituția, să ofere limbii ruse statut de limbă oficială și să legalizeze Forțele Armate ruse pe teritoriul regiunii transnistrene.

La Chișinău, Partidul Liberal a părăsit coaliția de guvernământ, vineri, după ce, în ajun, primarul liberal al capitalei, Dorin Chirtoacă, a fost reținut de ofițerii anticorupție. Chirtoacă a fost plasat în arest la domiciliu pentru 30 de zile, într-un dosar în care mai mulți funcționari de la Primărie au fost reținuți pentru depășirea atribuțiilor și trafic de influență. Liberalii spun că reținerea fruntașului lor este lipsită de temei juridic și este una politică. Partidul Democrat de guvernământ a anunțat că a luat act de retragerea liberalilor din coaliție. Democrații, care controlează guvernul, pregătesc o reformă a executivului ce prevede reducerea mai multor ministere și agenții de stat.

Congresul american îi solicită președintelui Donald Trump să ceară Rusiei să-și retragă trupele din Republica Moldova, Georgia și Ucraina și să înceteze subminarea guvernelor acestor state. Congresul a aprobat joi seara un proiect de lege care prevede măsuri de a diminua influența Rusiei în Asia și Europa, conține o cerere repetată la adresa Federației Ruse de a-și retrage trupele din regiunea separatistă transnistreană, și propune crearea unui fond de contracarare a influenței ruse, de care poate beneficia și Republica Moldova. Potrivit documentului, Moscova a încercat să-și exercite influența în Europa și Eurasia, inclusiv în fostele republici Sovietice, oferind resurse unor partide politice și grupuri care promovează xenofobia, subminând astfel unitatea europeană.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Ultimul clopoțel a sunat pentru elevii din regiunea transnistreană, anunțând vacanța pentru unii sau începutul sesiunii de examene, pentru alții, și despărțirea de școală. Pe 25 mai, ultima zi de școală au marcat-o elevii clasei a 11-a. Am încercat să aflăm la ce visează tinerii transnistreni?

Мечты приднестровских выпускников

„Să susțin examenele, să intru la universitate...”

„Să obțin studii superioare, să lucrez...”

„Să mă căsătoresc, să găsesc un soț bun, să facem copii, să avem o familie fericită. Ca totul să fie minunat!”

„Vreau să intru la Institutul Juridic din Tiraspol. Vreau să obțin, pentru mine și pentru familia mea, în primul rând, bunăstare. În principiu, nu e ușor de obținut, dar eu voi reuși. Vreau să am o funcție înaltă, iar oamenii să mă respecte. Aici e o regiune cu perspective și, dacă îți dorești cu adevărat, poți să reușești. Dacă nu vrei nimic, nu vei reuși nimic și vei lucra cu un salariu simplu de bugetar. Dar dacă știi să te învârți, aici se poate obține ceva și totul va fi bine în viața ta.”

„Cred că mai întâi trebuie să fac studii de, cum se cheamă, superioare, da, „vîșka”, să spunem așa. Apoi să merg să lucrez, să adun pentru viață și abia apoi să mă gândesc la familie, ș.a.m.d. Eu așa cred. Pentru mine e atractivă meseria de jurnalist. Dar dacă voi învăța aici, eu nu voi găsi, nu voi putea să câștig bine cu această profesie. Deci trebuie să învăț undeva într-o altă țară. Să zicem, aceeași Rusie, Moscova.”

„Ca toată lumea, mai întâi să susțin examenele (de absolvire a școlii). Să intru la universitate și după studii să-mi aranjez viața. Vreau să intru la Institutul pentru Miliție, să devin agent de securitate, să-mi leg viața de organele puterii.”

„Îmi văd viitorul astfel: să-mi închei cu bine studiile, îmi doresc să obțin două diplome de studii superioare și apoi să am o viață prosperă, să-mi pot asigura familia și copiii. Vreau să fiu businessman, să fac facultatea de business la institutul de la Odesa.”

„Mă numesc Sașa. Vreau să fac, mai întâi, Universitatea de la Tiraspol, apoi să mai obțin și alte studii superioare peste hotare. Cred că mai întâi în Rusia, apoi undeva într-o altă țară.”

„Poți obține studii aici, dar poți obține studii și peste hotare, corect? Eu foarte mult îmi doresc să merg în Franța, să obțin cunoștințe acolo, să revin aici și să lucrez.”

Europa Liberă: Tineri de la Tiraspol, în ultima zi de școală.

Și la Chișinău mulți absolvenți de licee stau cu gândul la studii superioare de calitate, pe care și le-ar dori să le obțină în străinătate. Unde se văd în viitor absolvenți de liceu din capitală? A căutat să afle corespondenta noastră Tatiana Ețco, la o Gală a Absolvenților.

La ce visează absolvenții de liceu moldoveni

„De ce nu rămân aici? Pentru că, sincer, nu văd perspective în R.Moldova. Chiar și dacă or să fie, asta o vor face tinerii care se vor întoarce în republică peste ani, dar la sigur nu acum. Cred că or să se întoarcă persoane care vor avea aici un lucru bun, cu un salariu bun, poate să aibă o afacere părinții și să o poată continua mai departe. Să începi de la zero la noi e cam greu. 2500 de lei pentru un începător? Un salariu pentru un băiat sau o fată de 25 de ani? Care vrea să-și pună firma pe roate cu 2500 de lei? Nici măcar comunalele nu se achită cu atâția bani.”

„De fapt, aș fi bucuros să rămân aici, dacă ar fi bursă de la buget pentru facultatea pe care vreau să o urmez. Mi se pare că majoritatea celor care vor pleca de aici pentru studii se vor întoarce, dar numai dacă aici vor fi suficiente locuri de muncă. Dacă statul va avea grijă de asta, totul va fi bine. Când voi încheia studiile, dacă voi găsi aici un loc de muncă bun, mă voi întoarce și voi rămâne aici. Dacă nu, nu voi avea la ce să mă întorc de aceea, cel mai probabil, voi rămâne acolo.”

„Vreau să merg în Germania sau în Belgia, pentru că știu și franceză. Dar de ce anume Germana, pentru că acolo studiile sunt fără plată, spre deosebire de alte țări europene. Din păcate, eu înțeleg perfect că tinerii progresiști pleacă și în țara mea, de fapt, practic, nu vor rămâne specialiști cu adevărat buni. Dar asta e o situație gen cauză-efect, nu este vina tinerilor, pentru că dacă la noi s-ar oferi studii realmente bune, cu rating internațional înalt... De exemplu, universitatea noastră de medicină este doar pe locul opt mii și ceva, iar universitatea la care eu vreau să merg este undeva pe locul 100.”

„După absolvire mă gândeam să depun documentele la Universitatea de Stat, la Facultatea de Drept. Ca mai apoi să lucrez în domeniul poliției sau, după posibilități, drept avocat. Luând în considerație că la noi în stat situația e cam critică, aș vrea ca să aduc un aport folositor și să îmbunătățesc starea.”

„Părinții doresc foarte mult să rămân în R.Moldova, dar pentru mine consider că este foarte dificil să rămân aici. După facultate chiar am planuri să mă întorc în țară. Făcând o facultate ce ține de management și gestiune, cred că aș avea mult oferte de muncă în R.Moldova, pentru că tinerii specialiști sunt bine plătiți, mai ales că specialiștii în Franța au o pregătire destul de bună, în comparație cu Republica Moldova. Dacă o să mergem toți și o să facem studiile în altă țară și o să rămânem acolo, noi n-o să putem dezvolta țara în care, de fapt, trăim. Și eu consider că dacă o să merg să fac studii în altă parte și o să vin apoi aici și o să formez o familie și o carieră, copiii mei vor putea stabil să trăiască aici și să învețe aici.”

Europa Liberă: Opinii ale unor absolvenți de liceu din Chișinău.

***

Europa Liberă: De o săptămână, agenții economici din stânga Nistrului nu mai pot aduce în regiunea transnistreană produse alimentare din Ucraina, dacă nu dețin certificate fitosanitare eliberate de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor de la Chișinău. În vreme ce autoritățile de la Tiraspol spun că totul s-a făcut printr-o înțelegere „provocatoare” între Chișinău și Kiev, care ar da o lovitură gravă antreprenorilor și populației din stânga Nistrului, autoritățile de la Chișinău spun că oamenii de afaceri transnistreni au început să se conformeze deja noilor reguli, care ar proteja de fapt consumatorii din regiunea transnistreană. Relatează Diana Răileanu:

Până în prezent, companiile din stânga Nistrului care importau mărfuri alimentare de origine animală prin Ucraina, nu erau obligate să prezinte certificate fito-sanitare eliberate de autoritățile moldovene. Regulile s-au schimbat din 20 mai, când la solicitarea Serviciului Național de Securitate al Ucrainei (SBU), statul vecin a decis ca tranzitul să se facă doar cu acordul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) de la Chișinău. Directorul general ANSA, Gheorghe Gaberi, spune că decizia ar avea la bază reguli impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor şi că beneficiarul final ar fi consumatorul:

„La moment, pe teritoriul Ucrainei sunt înregistrate un număr de peste 250 de focare de pestă porcină. Introducerea acestei maladii în ţară este posibilă şi prin intermediul unităţilor de transport. De aceea, este o măsură preventivă, anume pentru a evita acest lucru. Aceasta este motivaţia de bază. Nu este o decizie doar a Ucrainei, pentru că Belarus, la fel, cere coordonarea tranzitului acestor mărfuri. Federaţia Rusă, de asemenea, cere. Din păcate, nu toţi agenţii economici din regiunea transnistreană efectuau acest lucru şi partea ucraineană a decis ca să fie coordonat strict cu noi.”

Din 20 mai, continuă directorul ANSA, de când au fost stabilite noile reguli, au fost eliberate acte permisive pentru mai multe companii din stânga Nistrului, prin urmare, explică Gheorghe Gaberi, nu se poate afirma că în regiunea transnistreană nu ajung produse alimentare de origine animală. Mai ales că numărul oamenilor de afaceri interesaţi de tranzitarea acestor mărfuri prin teritoriul Ucrainei nu este atât de mare. Decizia i-ar putea nemulţumi pe antreprenorii de rea credinţă care de acum încolo vor trebui să supună marfa controlului fito-sanitar şi astfel vor intra în vizorul ANSA:

„Partea ucraineană niciodată nu şi-a pus întrebarea sunt ei sunt sau nu sunt înregistraţi. În lista importatorilor din regiunea transnistreană acum apar agenţi economici care nu s-au adresat până acum de a le coordona tranzitul. Noi îi vom înregistra conform procedurii existente și vom conlucra cu ei.”

În plus, precizează Gheorghe Gaberi, antreprenori vor putea efectua controlul fito-sanitar la punctul de trecere de la Cuciurgan-Pervoma, unde, până la finele acestei luni se aşteaptă instituirea unui control comun moldo-ucrainean.

În ultima perioadă tot mai multe companii care activează în stânga Nistrului aleg să-şi înregistreze activitatea la Chişinău, or, datele cu care operează misiunea europeană de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, EUBAM, arată că din decembrie 2015 până în noiembrie 2016 numărul cererilor de înregistrare a crescut cu zece la sută, ajungând la aproape 1600 de întreprinderi.

Expertul asociat Institutului „Viitorul”, Rosian Vasiloi, vede cu ochi buni decizia Kievului de a cere acte fito-sanitare moldoveneşti de la agenţii economici din stânga Nistrului, decizie care, în opinia expertului, va aduce în albia legalului toate activităţile desfăşurate pe segmentul transnistrean al frontierei de stat:

„Este vorba despre o regularizare a tuturor activităţilor care se desfăşoară la frontiera de stat a Republicii Moldova, în cazul dat al segmentului transnistrean. Primul pas a fost reglementarea activităţii autorităţilor naţionale în punctul de trecere Pervomaisk-Cuciurgan, care va fi lansat pe data de 31 mai. Acesta este al doilea pas care reglementează toată activitatea agenţilor economici şi, atenţie, nu a regiunii transnistrene, dar a celor din Republica Moldova care efectuează anumite activităţi de import-export prin segmentul transnistrean. Faptul că aşa-zisele autorităţi transnistrene spun că va fi blocadă, oricât ar fi de straniu, este pentru a sensibiliza autorităţile Federaţiei Ruse. Or, noi am văzut reacţia Dlui Serghei Gubarev (ambasadorului cu misiuni speciale al Federației Ruse n.r.) în conferinţa de presă de la Tiraspol precum că Federaţia Rusă îşi rezervă dreptul de a răspunde acestor acţiuni ale Kievului şi Chişinăului. Nu au decât s-o facă. Republica Moldova în comerţul cu Federaţia Rusă are 5 sau 6%. La ce să ne mai aşteptăm? Încă o blocadă şi embaroguri pentru produsele moldoveneşti? În exportul Republicii Moldova ponderea este pe Uniunea Europeană.”

Decizia Kievului şi a Chişinăului de a înăspri controlul pe segmentul transnistrean al hotarului nu este văzută cu ochi buni la Tiraspol, or, presa din stânga Nistrului îl citează pe responsabilul de relaţii externe ale regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, care califică hotărârea drept „o provocare serioasă”, adăugând că s-a cerut ca problema să fie dezbătută în cadrul formatului de negocieri „5+2”.

Aflat în această săptămână într-o vizită în Republica Moldova, reprezentantul special al OSCE pentru procesul de reglementare transnistreană, Wolf Dietrich Heim, a lăsat să se înțeleagă că subiectul ţine de relaţiile bilaterale moldo-ucrainene şi nu-i cazul să fie pus pe agenda discuţiilor în formatul „5+2”. În schimb, oficialul european a îndemnat Kievul şi Chişinăul să explice constant locuitorilor şi antreprenorilor din stânga Nistrului care sunt beneficiile unui control mai riguros la hotarul moldo-ucrainean.

***

Europa Liberă: Decizia Bruxellesului de a liberaliza regimul de vize pentru cetățenii ucraineni a fost publicată în Jurnalul oficial al Uniunii Europene, deschizând calea pentru intrarea în vigoare a hotărârii, la 11 iunie, adică la 20 de zile de la publicare. Documentul a fost semnat la Strasbourg în 17 mai de reprezentanții Parlamentului European și ai Consiliului European. Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, fiind prezent la acea ceremonie, a numit-o o zi istorică pentru țara sa. „Ucraina revine în familia europeană. Ucraina își ia rămas-bun definitiv de la imperiul rus și sovietic”, spunea atunci Poroșenko. Cetățenii ucraineni cu pașapoarte cu date biometrice vor putea intra în toate țările Uniunii Europene - cu excepția Irlandei și Marii Britanii - fără vize, pentru șederi mai scurte de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile. Acordul se aplică și țărilor care fac parte din spațiul Schengen, dar nu sunt membre ale Uniunii Europene: Norvegia, Islanda, Liechtenstein, Elveția.

În finele lunii martie, și cetățenii Georgiei au primit lumină verde la intrarea în țările comunității europene fără vize.

Republica Moldova se bucură însă de acest regim liberalizat din aprilie 2014. De atunci, cetățeni moldoveni, inclusiv din regiunea transnistreană, au traversat de milioane de ori frontiera Uniunii Europene. Pașaportul moldovean a devenit mai atractiv și pentru locuitorii din stânga Nistrului. Regimul liberalizat este atractiv nu doar pentru călătorii și odihnă, ci este util și celor cu rude peste hotare, care pleacă la tratament, sau pentru schimburi de experiență sau afaceri. Desigur, este nevoie de bani pentru călătorii, iar Moldova și regiunea sa transnistreană nu se numără printre țările bogate.

Cum este perceput în regiunea transnistreană, după trei ani de la intrarea în vigoare, regimul fără vize cu Uniunea Europeană pentru cetățenii moldoveni? A căutat să afle corespondenta noastră în stânga Nistrului, Karina Maximova. Relatează, Lina Grâu:

Locuitorii Transnistriei care au pașapoarte biometrice moldovenești nu reușesc întotdeauna să valorifice beneficiile călătoriei fără vize în Uniunea Europeană. Studentul Serghei explică cauza:

„Acum eu nu merg foarte des în Europa și regimul fără de vize nu este pentru mine. Acest lucru nu este pentru studenți și nu este pentru populația noastră. Oamenii nu au posibilități financiare să călătorească undeva. La noi acum oamenii nu știu cum să supraviețuiască lună de lună, cu atât mai puțin să poată merge în Europa.”

În viitorul apropiat, încă o țară din Europa de Est va putea beneficia de regimul de circulație fără vize cu țările Uniunii Europene. Este vorba despre Ucraina. Unul dintre posesorii unui pașaport ucrainean, care locuiește în regiunea transnistreană, spune la fel că principala piedică pentru călătoriile în Europa este lipsa resurselor financiare suficiente:

„Nu toată lumea are posibilitatea, de exemplu, financiară. Nu toți ucrainenii au posibilitatea de a călători fără de vize în orice țară. La noi majoritatea populației are venit mediu sau mic – acești oameni nu au posibilitatea să călătorească.”

Mama unei fetițe mici, pe care am întâlnit-o pe stradă, consideră că țările Uniunii Europene nu mai sunt sigure, motiv pentru care e mai bine ca lucrurile să fie cum au fost – vizele sunt necesare pentru a proteja Europa de răufăcători:

„Deocamdată e mai bine să fie vize, ca mai puțină lume să meargă încolo. Pentru că știu ce catastrofe sunt acum acolo – vor fi mai puține asasinate.”

O reprezentantă a generației mai în vârstă de transnistreni regretă că Ucraina, Rusia și Belarus la un moment dat au devenit independente. Din puncutl ei de vedere, „germenele separării” popoarelor slave a fost pus la timpul său de liderul proletariatului, Vladimir Ulianov, iar Europa nu este chiar deloc interesantă pentru popoarele slave:

„Sunt din Federaţia Rusă, am cetățenia rusă, sunt născută în Belarus. Și noi suntem un singur popor – belorușii, rușii și ucrainenii. Nici pe gratis nu am nevoie de această Europă! Eu am crescut în Belarus sub bombe, și văd multe lucruri acum la televizor. Ceea ce acum se întâmplă în Europa înseamnă sfârșitul ei. Noi degradăm cumplit ca popor, iar acolo poporul a degradat deja demult și în plus acum se populează cu musulmani. Ați văzut ce se întâmplă în Manchester! Dacă mi-ar fi spus: „Iată, îți dăm o foaie de călătorie la Paris – mergi pe gratis!” – nu aș fi mers pentru nimic în lume. Trebuie să-și iubești patria. Ce au făcut aici naționaliștii, același Snegur, fiu de țăran! Și ce ar fi însemnat Moldova fără Rusia? Demult i-ar fi distrus turcii, nu ar fi existat demult. Și ce au făcut ei în anii 1990? La fel s-a întâmplat și în Ucraina. Pentru că Lenin a fost cel care a plasat „bomba” – a luat și a împărțit Rusia mare în trei republici. Cred că știți și Dvs. că Ucraina sunt pământuri care au tot trecut dintr-o parte în alta. Mai întâi Lenin a făcut asta, apoi Stalin a mai adăugat – a mutat încolo și încoace Harkovul, Odesa…”

Generația tânără de transnistreni consideră totuși că regimul fără de vize cu o călătorie în Europa sunt lucruri bune și folositoare și deschid posibilități suplimentare. Dar unii nu au altă cetățenie decât cea nerecunoscută transnistreană, alții nu au bani, iar a treia categorie pur și simplu nu se pot decide să călătorească undeva.

„Este bine că putem călători în diferite țări din Europa fără viză, putem călători timp de trei luni, din câte știu.”

„Bineînțeles că aș vrea să merg în Europa pentru a vedea ceva nou, ceva ce este diferit de viața noastră aici. Dar mi se pare totuși că noi din acest punct de vedere avem puține posibilități - și financiare, și din punctul de vedere al documentelor.”

„Pentru noi desigur că regimul fără de vize e un lucru bun – sunt orizonturi deschise, se pot folosi tot felul de posibilități, se pot face studii, se poate lucra și așa mai departe”, povestește Maxim, care nu are alte acte decât pe cele transnistrene nerecunoscute. L-am întrebat ce cetățenie recunoscută ar vrea să obțină:

„Cea rusească, bineînțeles. Am un frate acolo, am familia, dar deocamdată nu au posibilitatea să-mi fac și eu cetățenia rusească. Dar aș vrea să merg acolo. În Ucraina știți și voi care e situația. Iar în Moldova nu vreau să merg din cauza limbii.”

Potrivit datelor neoficiale, acum în regiunea transnistreană locuiesc în jur de 100 de mii de cetățeni ai Ucrainei. Pașapoarte biometrice au puțini dintre ei, ceea ce înseamnă că și regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană va viza puțini ucraineni din Transnistria. Un număr mai mare de locuitori ai regiunii au pașapoarte biometrice moldovenești. Valul de interes pentru obținerea cetățeniei moldovenești și a unui pașaport biometric a crescut în rândul transnistrenilor în momentul în care în primăvara anului 2014 a intrat în vigoare Acordul cu privire la liberalizarea regimului de vize dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

***

Europa Liberă: Nu toți cetățenii ucraineni se vor putea însă bucura din plin de libertatea de circulație, atâta timp cât acest drept le este limitat chiar la ei în țară. Este vorba despre locuitorii regiunilor controlate de separatiștii pro-ruși, Donețk și Luhansk, în estul Ucrainei. Care a fost reacția locuitorilor din Donbas la vestea anulării regimului de vize și cum pot aceștia să obțină un pașapot biometric ucrainean? Au căutat să afle jurnalistul Andrei Dehtiarenko și colegii săi de la proiectul „Donbass Realii” al serviciului ucrainean al postului nostru de radio. Revine la microfon, Lina Grâu:

Реакция жителей Донбасса на безвизовый режим: «А что мне там делать?»

„În principiu, asta și-au dorit, asta au obținut. Bravo!” – în felicită pe ucraineni o studentă din Luhansk, dar nu pe sine însăși.

„În Europa? În Europa se poate ajunge acum doar prin Ucraina, iar eu nu merg încolo.”

Întrebările noastre despre cum s-ar putea răsfrânge regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană asupra Donbasului, care se află în afara controlului autorităților Ucrainei, îi nedumeresc și pe locuitorii Luhanskului, și pe cei din Donețk. Adică, unde sunt ei, și unde-i Europa fără vize...

„Ce înseamnă regimul fără vize pentru omului simplu? Cei care au bani, ei și acum sunt acolo, au case acolo, au de toate. Dar pentru noi, nu este realist. În general, pentru oamenii din Ucraina nu este realist.”

„Ce să căutăm acolo? Cu pensia noastră, nici nu mă pot porni, și nu voi putea nici să lucrez.”

Drumul din teritoriile necontrolate în Ucraina este lung și costisitor. Ca să-și vadă realizat visul european, cel mai greu le vine locuitorilor din cel mai estic centru regional – Luhansk. Aici, drumul spre Ucraina trece prin punctul de control de la stanița Luhanskaia. Ținând cont de rânduri și de situațiile de forță majoră, traversarea punctului de control ar putea dura mai multe zile. Mai deprate, trebuie să ajungi pe drumuri distruse până la Harkov sau până la Kiev cu autobusul – ceea ce costă cam 600-700 de hirivne (cca 26 de dolari), sau până la cea mai apropiată stație de tren la Rubejnoe sau Lisiceansk, cu 150 de hrivne. De acolo, cu trenul, încă o zi pe drum și cu un bilet de la 75 la 250 de hrivne.

„Mie salariul nu-mi termite să merg chiar în Ucraina, la Marea Azov...”

Pentru locuitorii Donețkului, drumul spre Uniunea Europeană este mai ieftin și mai ușor. Cu un autobuz particular se poate trece prin punctul de control de la Maiorsk, cu 400 de hrivne. Dar cât timp va trebui să aștepți în rânduri, nu știe nimeni. Mai departe, drumul trece prin Konstantinovka, prima stație de tren pe direcția Kiev și Harkov, pentru alte 150-300 de hrivne. De acolo, drumul spre Europa e deja deschis. Dacă ți-au mai rămas forțe și bani. Dar mai trebuie să-ți faci și pașaport biometric pentru străinătate.

Regimul fără vize a creat agiotaj. În fiecare zi, potrivit datelor Serviciului de migrațiune, sunt eliberate circa 10 mii de pașapoarte biometrice. Să deții un pașaport biometric este principala condiție ca să poți călători prin țările Uniunii Europene.

Aici locuitorii teritoriilor necontrolate se bucură de toate drepturile. Serviciul migrațiune dă asigurări că ucrainenii nu sunt împărțiți după criteriul locului de trai.

Serhei Grunko, purtătorul de cuvânt al Serviciului de migrațiune al Ucrainei, spune că „pașaportul se poate obține la orice oficiu, indiferent de viza de reședință”.

Poți să prinzi rândul electronic, pe pagina de internet a serviciului și, în ciuda agiotajului, ai putea obține programare chiar și pentru ziua următoare. Este suficient să ai cu tine pașaportul Ucrainei și așa numitul cod personal de identificare. La fața locului îți fac poză și îți iau amprentele. Prețul – de la 550 de hrivne, termenul – până la două săptămâni.

Serhei Grunko: „Legislația stabilește anumite mecanisme de identificare. Dacă persoana este identificată, desigur ea poate să-și perfecteze un pașaport biometric.”

Însă așteptarea interminabilă la linia de demarcație, controalele de la punctele de trecere, permisele electronice și alte nuanțe ale călătoriilor din teritoriile necontrolate le taie cheful celor din Luhansk și Donețk să se bucure, ca toată lumea, de regimul fără vize. Deși felicită Ucraina cu această realizare, mulți dintre ei privesc în direcția opusă Uniunii Europene – spre Răsărit. Chipurile, acolo-i mai aproape și mai ieftin.

„Nu am o atitudine rea față de Ucraina, doar față de guvern. Este decizia lor. Dacă asta își doresc, așa să fie.”

• S-ar putea răsfrânge asta cumva asupra dumneavoastră?

„Nu cred. Eu voi pleca în Rusia.”

Europa Liberă: Un reportaj în prezentarea Linei Grâu, realizat de echipa proiectului Donbass.Realii al serviciul ucrainean al Europei Libere.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.