Chișinăul explică beneficiile controlului mixt la Cuciurgan

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Executivul de la Tiraspol a anulat interdicția vânzării alcoolului în magazine pe timp de noapte. La punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk a început să funcționeze controlul comun, moldo-ucrainean, de frontieră. Ce avantaje aduce acesta regiunii transnistrene? Explicații ale oficialităților de la Chișinău. Și... Rusia a fost din nou condamnată din nou la CEDO în cauze ce vizează arestări și proceduri penale în stânga Nistrului.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

***

Chișinăul explică beneficiile controlului mixt la Cuciurgan

De miercuri, 31 mai, a început să funcționeze controlul comun moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisk. Proiectul este sprijinit de Uniunea Europeană, prin misiunea sa EUBAM. Până la finele anului, într-o primă etapă, vor fi verificate doar exporturile din regiunea transnistreană. Vameșii și poliția de frontieră din Moldova și Ucraina vor monitoriza și fluxurile de transport și de persoane. În cea de a doua etapă, vor începe să fie verificate și importurile spre regiunea din stânga Nistrului. Tiraspolul numește controlul mixt drept o nouă formă de blocadă. Însă Chișinăul și Kievul spun că, dimpotrivă, noul regim va facilita traficul de mărfuri, transport şi persoane conform principiului „o singură oprire – un singur ghişeu”.

Guvernul Republicii Moldova a declarat persona non grata cinci diplomați ruși la Chișinău. Motivele nu au fost anunțate, dar premierul Pavel Filip a declarat că decizia din 29 mai a avut la bază informații oferite de serviciile speciale. Moscova a răspuns simetric, expulzând cinci diplomați moldoveni din capitala rusă. Oficialități de la Moscova au calificat decizia drept o provocare, ce nu ar avea legătură cu activitatea rușilor expulzați, ci mai curând cu politica internă moldoveană. Disputa diplomatică vine și pe fundalul acuzațiilor că un fost parlamentar moldovean a divulgat secrete de stat unui atașat al ambasadei ruse din Moldova. Fostul parlamentar Iurie Bolboceanu a fost arestat în martie și acuzat de înaltă trădare după publicarea unei înregistrări video a unei întâlniri între el și atașatul militar ambasadei ruse Aleksandr Grudin.

Președintele moldovean Igor Dodon a criticat expulzarea diplomaților ruși și a luat din nou partea Moscovei în această dispută cu ocazia participării sale la Forumul economic internațional de la Sankt Petersubrg. Joi, după o întâlnire cu vicepremierul rus Dmitri Rogozin, Dodon a spus că guvernarea de la Chișinău urmărește să deraieze eforturile lui de relansare a relațiilor cu Rusia. Rogozin a spus și el că acțiunea guvernării moldovene ar fi orientată „contra propriului popor și a președintelui personal”. Dodon a criticat și ceea ce a numit „presiunile economice” ale guvernului de la Chișinău asupra regiunii transnistrene - începerea controlului mixt moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean de frontieră și renunțarea la procurările de energie electrică din stânga Nistrului. El a spus că va continua dialogul cu Tiraspolului în privința unor măsuri de încredere, cum ar fi recunoașterea diplomelor de studii și a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene.

Tiraspolul a protestat față de reținerea pe aeroportul Chișinău și expulzarea în Rusia a unui funcționar de la Moscova ce se îndrepta spre regiunea transnistreană. Este vorba despre șeful adjunct al Centrului analitic al Guvernului Federației Ruse, Gleb Pokatovici, care era așteptat la Tiraspol pentru un audit financiar-economic. Un reprezentant al executivului de la Tiraspol a declarat că prin „deportarea” unor cetățeni ruși ce se îndreaptă spre Transnistria, Chișinăul ar încerca să limiteze „contactele internaționale” ale nerecunoscutei regiuni nistrene. Expulzarea lui Pokatovici ar fi avut loc joi, 1 iunie. Chișinăul a mai întors din drum, de la Aeroport, mai ales jurnaliști și militari ruși, spunând de obicei că ei nu și-au putut explica în mod satisfăcător scopul călătoriei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Rusia în alte trei cazuri ce vizează arestări și proceduri penale în regiunea transnistreană. Între acestea, cazul jurnalistului Ernest Vardanean, deținut un an la Tiraspol și refugiat apoi la Chișinău. În toate aceste cauze, CEDO a considerat că Moldova și-a îndeplinit obligațiile în privința reclamanților, pe când Federația Rusă se face vinovată de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. Rusia a fost condamnată la CEDO în mai multe cauze vizând reclamanți din regiunea transnistreană, dar nu a plătit acestora nici o despăgubire, întrucât consideră deciziile CEDO motivate politic.

Ați ascultat o sinteză a evenimentelor principale ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Înainte de a continua cu subiectele politice care au dominat săptămâna trecută, să notăm și o știre care a trecut aproape neobservată de presa transnistreană, dar care a trezit dezbateri aprinse pe rețelele de socializare. Este vorba despre decizia executivului de la Tiraspol de a ridica interdicția la vânzarea băuturilor alcoolice în magazine între ora 22 seara și 7 dimineața. Interdicția vânzării alcoolului pe timp de noapte fusese introdusă tot de executiv acum câțiva ani, dar a fost anulată fără prea multe explicații. Băuturile alcoolice vor putea fi comercializate non-stop în regiunea transnistreană, ce-i drept, vânzarea către minori va continua să fie penalizată. Decizia ar fi fost luată chiar de Ziua internațională a copiilor, ceea ce i-a nemulțumit pe mai mulți utilizatori de rețele virtuale. Am încercat să aflăm și opinia mai multor trecători întâlniți la întâmplare pe străzi din Tiraspol și Bender.

„Dacă vor vinde copiilor minori, nu e bine. Iară dacă maturilor - fetelor, băieților, bărbaților - ei sunt în drept să decidă singuri ce fac cu sănătatea lor. Dacă vor dori spre seară să bea ceva, să se relaxeze, n-au decât. La fel, în baruri și cluburi, acolo se vinde alcool și cred că asta e normal.”

„Îmi e totuna. Dacă e nevoie, se poate cumpăra alcool din timp.”

„Cred că nu e nici bine, nici rău. Cel care vrea să bea, va găsi alcool și noaptea. El va cumpăra băutura ziua, ca să bea noaptea. Așa că, eu cred că n-are nici o importanță.”

„Eu cred că e rău. Vor cumpăra tinerii, în primul rând, și asta e rău.”

„Rău. E posibil să reînceapă scandalurile, dacă vor vinde noaptea alcool. Vor începe petrecerile, bețiile. Iar în casă e cald, vor ieși afară. E o decizie proastă.”

„Cred că nu e bine. E vară, tinerii se plimbă, petrec afară. Vor fi iarăși țipete pe sub ferestre, nu-i prea bine.”

„Părerea mea e negativă. Sunt împotrivă. Tinerii petrec afară serile și dacă vor cumpăra alcool, asta, în primul rând, se va răsfrânge negativ asupra sănătății lor, și asupra restului. Consecințele vor fi corespunzătoare. Li se schimbă comportamentul, asta conduce spre consecințe nedorite.”

***

Europa Liberă: Executivul de la Tiraspol este în căutarea banilor pentru a acoperi deficitul bugetar imens al regiunii. Transnistria nu are încă un buget aprobat pentru anul acesta. Zilele trecute, executivul a prezentat un proiect de document pe care l-a numit drept unul echilibrat. Munca asupra proiectului de buget a durat mai multe luni, cu sprijinul unor experți din Federația Rusă, iar noua politică bugetar-fiscală implică un șir de reforme, inclusiv optimizarea aparatului administrativ, reevaluarea necesităților domeniilor sociale și stimularea investițiilor. Parte a acestei politici este și susținerea producătorilor locali, iar autoritățile au lansat de curând o amplă campanie numită „Cumpără produse transnistrene” (Pokupai pridnestrovskoe). Un iarmaroc în cadrul acestei campanii a fost organizat recent la Tiraspol, iar noi am încercat să aflăm și părerea producătorilor, și opinia cumpărătorilor.

Покупай приднестровское

„Am venit să mă uit ce marfă este. Văd că au apărut modele noi de șorturi, interesante, vreau să-i măsor și să-i cumpăr.”

„Când s-a născut fiica noastră, ne-am pus problema alimentației corecte. Copiii sunt alergici și ne temeam că acest produs, ouăle de prepeliță, va provoca alergie. Ideea i-a venit soțului. S-a informat temeinic, a citit diferite reviste... Și am constatat că ouăle și carnea sunt nu numai foarte folositoare, dar sunt și hipoalergice. La început produceam doar pentru noi. Apoi însă, cu sprijinul camerei de comerț și UNDP, am câștigat un grant, și acum ne dezvoltăm...”

„Îmi place pentru că e gustos. Am venit să luăm una, am dat de alta. Prețurile de-ar fi mai mici... pentru că pensiile noastre nu ne permit prea multe...”

„Tot timpul am cumpărat produsele combinatului de carne de la Bender, pentru că sunt gustoase.”

„La început vindeam pânză pentru mobilă și, respectiv, a trebuit să studiem tehnologia de producere a mobilei. Dar a trecut timpul și am început și noi să producem. Am cumpărat utilaje. Din 2008 producem mobilă, mai mult sau mai puțin serios.”

„Nu e rău, dar e cam scump. De-ar fi ceva mai ieftin, mai ales pentru bătrâni, e scump.”

Opinii ale locuitorilor din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Așadar, pe 31 mai, la punctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk a început să funcționeze controlul comun moldo-ucrainean de frontieră, grație unei înțelegeri din 2015 dintre cele două țări. Acest regim există deja de mai multă vreme și la alte puncte de trecere a frontierei comune și a fost instituit pentru a ușura controlul mărfurilor, de transport și persoane. Este însă o premieră pentru segmentul transnistrean al graniței ce nu este controlată de autoritățile moldovene. Vameșii și polițiștii de frontieră din Moldova și Ucraina vor munci cot la cot pe teritoriul ucrainean, spre nemulțumirea administrației de la Tiraspol care se plânge că i se impune o nouă formă de blocadă. Cum va funcționa controlul mixt de frontieră la Cuciurgan? Care a fost reacția administrației de la Tiraspol și ce ecouri a stârnit la Chișinău? Relatează, Diana Răileanu:

La punctul de trecere Cuciurgan

Pentru început, până la finele acestui an, controlul comun moldo-ucrainean la punctul de trecere „Cuciurgan-Pervomaisk” va consta în verificarea doar a exporturilor din stânga Nistrului. În ce priveşte fluxul de pasageri, poliţiştii de frontieră, alături de colegii lor de la vamă, vor supraveghea mijloacele de transport şi persoanele care trec hotarul, spune ofiţerul de presă în cadrul Poliţiei de Frontieră, Olesea Dunas:

„La această etapă, polițiștii de frontieră vor monitoriza fluxurile de transport şi persoane, vor înregistra cetăţenii străini, la solicitarea acestora, care vor intra sau vor ieşi de pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi vor consulta toate persoanele interesate cu privire la legislaţia naţională a Republicii Moldova în domeniul migraţiei. Persoanele care vor traversa prin punctul de trecere „Cuciurgan-Pervomaisk”, inclusiv locuitorii regiunii transnistrene, vor beneficia de un şir de servicii oferite la frontiera moldo-ucraineană”.

Aceste servicii însemnând, bunăoară, eliberarea la frontieră a vizelor în situații excepționale sau primirea cererilor de azil la frontiera de stat. Referitor la schimbul comercial, un comunicat al Biroului Vamal arată că în cea de-a doua etapă, adică de la începutul anului viitor, vameşii moldoveni şi cei ucraineni vor efectua controlul „asupra traficului de bunuri atât la export, cât şi la import”.

Administraţia regiunii transnistrene nu vede cu ochi buni controlul mixt moldo-ucrainean, pe care îl consideră „o blocadă din partea Chişinăului şi Kievului”.

Primarul de Corjova, Sergiu Oprea, localitate din stânga Nistrului aflată sub administrația Chișinăului, dar controlată „de facto” de autorităţile transnistrene, crede că nemulţumirea celor de la Tiraspol ar fi exagerată, remarcând că decizia celor două state reprezintă un prim pas pentru o supraveghere mai bună a frontierei de stat şi că hotărârea nu va afecta oamenii de afaceri de bună credinţă:

„Ţara noastră are hotar, hotarul trebuie să fie controlat, or, până acum nu înţeleg cum a fost. Trece tot ce vrei, cum vrei şi pe unde vrei. Trebuie să fie odată pus punct la treaba asta şi controlat de organele Republicii Moldova. Este Biroul Vamal care trebuie să controleze ce intră şi ce iese din ţară. Dacă nu controlează Biroul Vamal atunci cine să controleze şi să răspundă pentru marfa care intră şi iese ca şi contrabandă. Demult trebuia acest lucru, încă 25 de ani în urmă.”

Într-o declaraţie dată publicităţii de departamentul de externe de la Tiraspol se arată că „organizatorii acestei măsuri şi-au asumat public responsabilitatea pentru posibilele consecinţe”.

Ce pârghii ar avea la dispoziţie Tiraspolul pentru a pune beţe-n roate Chişinăului şi Kievului? O întrebare pe care am adresat-o fostului membru al Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu:

„Cea mai mare îngrijorare îmi trezeşte declaraţia de altă dată a lui Ignatiev, prin care el a promis că între punctele de control de grăniceri transnistreni şi cele mixte moldo-ucrainene, ei vor solicita să fie plasate structuri militare ale Federaţiei Ruse care, chipurile, ar împiedica eventualele ciocniri între militarii transnistreni şi grănicerii Republicii Moldova. Mă îngrijorează că nu a urmat nimic de la Moscova, de obicei, măcar cineva spune că e „o prostie mai mare sau mai mică”. În cazul dat s-a păstrat tăcerea şi chiar au îndesit-o cu aplicaţiile militare şi în special aplicaţii militare ce ţin de situaţia de acolo.”

Săptămâna trecută, aflat într-o vizită la Chişinău, reprezentantul special al preşedinţiei OSCE, Wolf Dietrich Heim, s-a referit la schimbul de replici între Chişinău şi Tiraspol, precizând că subiectul ţine de relaţiile bilaterale moldo-ucrainene şi nu poate fi pus pe agenda discuţiilor „5+2”. În schimb, oficialul european a îndemnat Kievul şi Chişinăul să explice mai intens cetăţenilor din stânga Nistrului care sunt beneficiile unui control mai sporit al graniţei moldo-ucrainene.

***

Europa Liberă: Să adăugăm că, potrivit statisticii, aproximativ 2500 de companii din regiunea transnistreană sunt înregistrate în prezent în Republica Moldova și activează ca agenți economici moldoveni.

Cum explică autoritățile de la Chișinău ceea ce numesc a fi beneficiile controlului comun, moldo-ucrainean, la punctul de trecere de la Cuciurgan, atât pentru agenții economici, cât și pentru populația din regiunea transnistreană? Și ce șase sunt pentru a fi reluate, anul acesta, așa-numitele negocieri în format 5+2 pentru reglementarea transnistreană? Întrebări pe care colega mea Valentina Ursu i le-a adresat ambasadorului cu misiuni speciale din cadrul ministerului de externe de la Chișinău, Ion Stăvilă.

Ion Stăvilă: „Deci, în rezultatul instituirii controlului comun moldo-ucrainean în puctul de trecere Cuciurgan-Pervomaisk vor lucra împreună cot la cot, conform unui principiu care se numește „o singură oprire, un singur ghișeu”. Ceea ce înseamnă că ei ar putea chiar să reducă timpul de control care e necesar acum, care se practică până acum.”

Ion Stăvilă

Europa Liberă: Dar ce câștigă regiunea transnistreană din acest control făcut dintre cele două state?

Ion Stăvilă: „Câștigă următorul lucru: în rezultatul instituirii controlului în comun moldo-ucrainean la punctul de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisk, prin acest punct de trecere vor putea fi reluate operațiunile de export-import a bunurilor din Transnistria, inclusiv a bunurilor accizabile și a produselor alimentare, adică a produselor de origine vegetală și animală, și a produselor petroliere.”

Europa Liberă: Excludeți contrabanda, înțeleg.

Ion Stăvilă: „Da, lupta cu contrabanda va fi un obiectiv urmărit de mai mult timp și în continuare, credem că și mai mult vor fi eliminate aceste fenomene negative de la frontieră.”

Europa Liberă: Iar pentru cetățeni se asigură calitatea mărfurilor, a produselor.

Ion Stăvilă: „Absolut. Și va fi o calitate a controlului, va fi un control civilizat. Oamenii, deci, vor fi tratați cu respect și, când vorbeam despre avantaje, vreau să spun un lucru care interesează pe toți oamenii de rând, inclusiv din regiunea transnistreană.

Se vorbește că în Transnistria se poate importa bunuri de câte o persoană fizică pentru consum personal în valoare de 1000 de dolari, ori în Republica Moldova prin celelalte puncte este 300 de euro. Deci, este o decizie fermă la Guvern, autoritățile moldovenești vor admite ca persoanele fizice să introducă în această regiune aceste bunuri de consum personal în valoare de 1000 de dolari. În Guvern există deja un proiect de hotărâre prin care se prevede să fie echivalată această sumă, se vorbește de circa 800 de euro. Deci, toți cetățenii moldoveni vor fi tratați la fel și cred că aceasta este, să spun așa, un act de echitate, dar, și de sprijin al populației.”

Europa Liberă: Experții sunt de părere că din cei 25, aproape 26 de ani de independență a Republicii Moldova, orice inițiativă de rezolvare a conflictului transnistrean mai degrabă se solda cu un eșec. Ceea ce se întâmplă începând cu ziua de astăzi, mă refer la activitatea punctelor de control în comun de către ucraineni și moldoveni, înseamnă și o oportunitate a politicii de reintegrare prin această instituire a punctelor de control comun pe segmentul transnistrean?

Ion Stăvilă: „Da, exact, așa înseamnă. În ciuda faptului că exponenții regimului de la Tiraspol încearcă să înspăimânte lumea că situația se va agrava, că procesul de negociere vizavi de reglementarea transnistreană se va complica și așa mai departe, că va apărea o criză de securitate regională – toate acestea sunt speculații. Pentru că ceea ce se va întâmpla în realitate va avea un impact extrem de pozitiv împotriva regiunii.

Iată, bunăoară m-ați întrebat, chiar de la începutul discuției noastre, care este situația pe sectorul transnistrean. Deci, agenții economici care sunt din regiunea transnistreană, care sun în număr de 2500, ei pot să livreze în mod legal, ca agenți economici moldoveni, producția lor peste hotare, inclusiv în Ucraina, în Rusia, în spațiul CSI și în Uniunea Europeană, pe piața europeană. Pentru aceasta ei au nevoie să treacă procedurile vamale în subdiviziunile serviciului vamal al Republicii Moldova, situate pe malul drept al Nistrului.

Adică, dacă un camion se încarcă cu marfă la Tiraspol sau la Râbnița. Acest camion trebuie să vină la Căușeni, de exemplu, în punctul vamal al Republicii Moldova, unde sunt toate cele necesare, pentru ca să fie făcută vămuirea pentru exportul acestei producții peste hotare cu certificate de origine moldovenești, care este un document foarte important, în baza căruia marfa respectivă este tratată conform regimurilor comerciale. Fie că este vorba despre clauza națiunii celei mai favorizate, fie că e vorba despre preferințe comerciale, fie că este vorba despre regim de liber schimb pe care noi îl avem și cu CSI, și cu UE. Dar marfa respectivă trebuie să fie tratată – adică cu taxe vamale, fără taxe vamale, pentru că în regim de liber schimb nu se plătesc taxe vamale. Și în rezultat e vorba de milioane care se acumulează pe conturile acestor companii și în bugetele locale.

În acest fel, după ce se face această vămuire la Căușeni camionul respectiv, dacă merge în direcția porturilor maritime ucrainene de pe Marea Neagră, Odesa sau Iliciovsk, sau în direcția Rusia-CSI, trec prin Palanca și mai departe în direcțiile stabilite. Vă puteți imagina ce distanță lungă de drum trebuie să parcurgă aceste camioane? Și aici numărați – timpul, cheltuiala pentru combustibil și multe alte lucruri care creează disconfort.

Știu din surse din regiunea transnistreană că agenții economici transnistreni au salutat această decizie și au așteptat-o demult. În felul acesta cine poate să demonstreze că crearea posibilității pentru agenții economici transnistreni de a exporta producția lor direct de la Tiraspol spre Cuciurgan și spre Odesa – se scurtează drumul cu mulți kilometri, și controlul în vamă și așa mai departe.”

Europa Liberă: Se întrunesc condițiile pentru a se relua negocierile în formatul 5+2, pentru că, de ceva timp, acest mecanism rămâne a fi unul nefuncțional. Aproape doi ani se împlinesc de când negocierile nu se mai poartă în cadrul acestui format, 5+2, iar pe de altă parte există și insistențe din partea unora ca SUA și UE să obțină statut de mediator și nu doar de observatori. Ce părere aveți dumneavoastră aici?

Ion Stăvilă: „Recent, președintele țării, președintele Parlamentului și prim-ministrul s-au întâlnit cu șefii misiunilor diplomatice implicate în procesul de negocieri în formatul 5+2, am în vedere cinci ambasadori, care au fost toți de față la această întâlnire.”

Europa Liberă: Da, și s-a spus că ar fi o pregătire pentru a se relua negocierile.

Ion Stăvilă: „Exact. Și a fost reiterată voința politică a autorităților moldovenești în contextul măsurii de întărire a încrederii de a identifica soluții pe o serie întreagă de probleme care ne preocupă.”

Europa Liberă: Deci, când se vor întâlni actorii participanți la acest proces de negociere în acest format 5+2?

Ion Stăvilă: „Noi sperăm că aceasta se va întâmpla în vara acestui an, deci, poate luna viitoare. Decizia privind convocarea unei noi reuniuni în formatul 5+2, care ar putea să se desfășoare la Viena, capitala diplomației europene, se va lua în momentul în care vom constata că Chişinăul și Tiraspolul, au convenit asupra unor formule de soluționare a unor probleme, cum ar fi: apostilarea diplomelor transnistrene, restabilirea legăturii telefonice dintre cele două maluri ale Nistrului, identificarea soluției pentru automobilele cu plăci transnistrene, revenirea la mecanismul de prelucrare a terenurilor agricole de dincolo de traseul din raionul Dubăsari, așa cum a fost în 2006, identificarea unor soluții pentru școlile moldovenești cu predare în limba română din regiunea transnistreană.

Deci, am formulat aceste chestiuni într-un mod expres și vreau să vă spun că suntem aproape de identificarea unor soluții. E vorba de, să spun așa, un deficit de voință politică pentru că eu simt că suntem foarte aproape bunăoară de restabilirea legăturii telefonice, sunt chestiuni tehnice care sunt la mijloc. Sau chiar de apostilarea diplomelor transnistrene.

Sunt niște chestiuni care țin de interesul oamenilor de rând. Care ar fi, să iau un exemplu, efectul pozitiv al oferirii posibilității tinerilor din regiunea transnistreană să poată să-și continue studiile în universitățile europene, nu numai cele din Federația Rusă unde ei merg de mult timp. Apropo, universități bune – am învățat și eu acolo și pot confirma. Tinerii ar trebui să aibă posibilitatea să meargă la universitățile europene, iar pentru aceasta e nevoie ca pe o diplomă de tip neutru să fie aplicată apostila moldovenească, lucru pe care îl face Ministerul Justiției.

Deci, prin aceste soluții a unor probleme foarte concrete noi atragem în câmpul legal al Republicii Moldova regiunea transnistreană. Asta este reintegrarea țării, reunificarea celor două maluri ale Nistrului, ăsta este scopul procesului de reglementare a conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Opinia ambasadorului cu misiuni speciale de la Chișinău, Ion Stăvilă, consemnată de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Jurnalistul Ernest Vardanean, condamnat anterior de Curtea Supremă de Justiţie a nerecunoscutei republici moldovenești nistrene pentru spionaj, a obținut câștig de cauză la CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a considerat că Vardanean a fost lipsit ilegal de libertate, după ce a fost închis un an în pușcăriile din stânga Nistrului. În hotărârea sa din 30 mai, CEDO spune că responsabilă de aceste abuzuri se face Federația Rusă, care va trebui să plătească despăgubiri de aproximativ 40 000 de euro familiei Vardanean. Mai multe, de la Nicu Gușan.

După șapte ani de la condamnarea sa, Ernest Vardanean spune că tot ce contează pentru el este că acțiunile așa ziselor autorități din stânga Nistrului au fost declarate ilegale de justiția europeană.

Ernest Vardanean: „Mi s-a furat mai mult de un an de zile, mi s-a furat sănătatea, și nu doar mie, dar toată familia mea a avut de suferit moral, dar și material. Pentru mine contează că arestarea, deținerea și condamnarea mea au fost declarate ilegale.”

CEDO a considerat că lui Vardanean i-au fost încălcate dreptul la libertate, la un proces echitabil dar și dreptul la respectarea vieții private. Asta ar însemna, explică juriștii Promo-LEX, că așa „numitele instanțe de judecată din stânga Nistrului nu au legitimitate de a condamna persoane”. În 2010 Vardanean a fost reținut de milițienii transnistreni și acuzat de spionaj. Jurnalistul a fost condamnat la 15 ani de pușcărie. La un an a fost însă eliberat în baza unui ordin al liderului de atunci al regiunii secesioniste, Igor Smirnov.

Ernest Vardanean

Cazul Vardanean este doar unul din zecile de dosare în care se constată încălcarea drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. Juriștii Promo-LEX, care se ocupă de dosarele cetățenilor moldoveni la CEDO, sunt de părere că Guvernul de la Chișinău ar trebui să atragă mai multă atenție prevenirii decât remedierii cazurilor de abuz din partea administrației transnistrene. Alexandru Postică, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Promo-LEX:

„Cu părere de rău vedem că în formatul de negocieri, problematica respectării drepturilor omului nu este plasată la un nivel înalt și nu se pune accent pe aceste cazuri.”

O altă problemă la care a atras atenția Alexandru Postică este că anchetele penale inițiate de procurorii moldoveni împotriva abuzurilor din regiunea transnistreană sunt mai mult formale:

„Nu doar pornim dosare de dragul Curții Europene. Se pornește dosar penal, se întreprind anumite acțiuni de audiere a părții vătămate și cu asta se limitează. Presupun că există totuși o influență din partea politicului asupra Procuraturii Generale, ori cunoaștem foarte bine că problema dosarelor penale este una sensibilă, dar nu insistăm ca procurorul să meargă la Tiraspol, să facă acțiuni de urmărire penală, pentru că înțelegem că este imposibil. Totuși, nu văd nici un impediment de a face anumite interpelări, a trimite anumite citații, a stabili anumite persoane care se pot face vinovate. Deci lăsăm politica la o parte și încercăm să aplicăm Codul de Procedură Penală.”

Tot în data de 30 mai, CEDO a publicat o hotărâre prin care condamnă statul Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor Tatianei Grecu, care a fost arestată în 2002 ilegal, fapt constatat ulterior și de instanțele moldovenești. Tatiana Grecu s-a adresat însă Înaltei Curți pentru că a considerat că despăgubirile oferite de statul moldovenesc, 3200 de euro, sunt prea mici. Răspunsul CEDO a fost că Republica Moldova trebuie să plătească aproximativ 15000 de euro Tatianei Grecu. Juriștii Promo-Lex, printre care și Vadim Vieru sunt de părere că prejudiciile acordate de instanțele naționale sunt prea mici:

„Instanțele naționale n-ar trebui să aibă rolul de instanțe care protejează bugetul statului. Ele trebuie să aibă rolul stabilit în Constituției de a face justiție, iar asta nu înseamnă că trebuie să numeri banii, dar trebuie să acorzi satisfacție echitabilă și corectă.”

În acest an, juriștii Promo-LEX au câștigat cinci cauze la CEDO și mai au pe rol aproximativ 40 de dosare. Cel mai des, Republica Moldova este condamnată din cauza condițiilor de detenție din penitenciare. Rapoartele oficiale mai arată că doar anul trecut la CEDO au ajuns peste 800 de plângeri împotriva Republicii Moldova.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.