Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Pe fundalul unui flux tot mai mare de migranți care pleacă din regiunea transnistreană în căutarea unui loc de muncă, administrația de la Tiraspol vrea să creeze condiții pentru a determina oamenii să rămână acasă și să-și caute un loc de muncă pe piața locală. Ce cred oamenii de rând despre această idee și care ar fi salariul care i-ar motiva să rămână acasă? Impresii după masa rotundă organizată la Paris de cub-comitetul Consiliului Europei pentru gestionarea conflictelor dintre statele membre, care a discutat cu ușile închise dimensiunea politică a reglementării conflictului transnistrean. Și un portret al noului reprezentant special pentru reglementarea transnistreană a președinției italiene a OSCE, Franco Fratini.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Subcomitetul Consiliului Europei pentru conflictele din statele membre, care este parte a Comisiei de monitorizare a APCE, s-a întrunit marți cu uşile închise, la Paris, iar unicul subiect pe agendă a fost „Dimensiunea politică a procesului de reglementare transnistreană”. Reprezentanții administrației de la Tiraspol au solicitat ca o delegație a Sovietului Suprem din regiune să participe în calitate de observator la ședințele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Detalii, pe parcursul programului.
Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a plasat reglementarea conflictului transnistrean, de rând cu alte conflicte nesoluționate din Europa, printre cele 12 priorități ale ONU în 2018. În opinia sa, statele europene au pârghiile necesare pentru soluționarea acestor probleme și este nevoie de activizarea eforturilor acestora. „Pentru reglementarea acestor situații, a subliniat Antonio Guterres, trebuie să confruntăm valul periculos de naționalism și să activizăm lucrul mediatorilor, inclusiv a formatului normand și a grupului trilateral de contact în cazul Ucrainei, a grupului OSCE de la Minsk privind Nagorno-Karabah, discuțiile internaționale de la Geneva privind Georgia și procesul 5+2 privind Transnistria”, a mai spus Secretarul general al ONU.
Tiraspolul și Moscova au stabilit un algoritm de acțiuni comune în procesul de reglementare transnistreană pentru anul 2018, „pentru a păstra discuțiile într-o albie controlabilă și previzibilă și a minimiza consecințele negative”. Anunțul a fost făcut de agențiile de presă de la Tiraspol, în contextul unei vizite pe care șeful administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, a efectuat-o la sfârșitul săptămânii trecute la Moscova. Liderul transnistrean s-a întâlnit la Moscova cu ministrul adjunct de externe al Federaţiei Ruse, Grigori Karasin, cu reprezentantul special al Kremlinului pentru reglementarea transnistreană, Dmitri Rogozin, dar și cu deputați din Duma de stat. Printre subiectele discutate figurează și facilitarea acordării cetățeniei ruse pentru cetățenii transnistreni, iar Rogozin i-ar fi promis lui Krasnoselski susținere în acordarea de către Moscova a unor credite regiunii transnistrene „pentru susținerea sectorului real al economiei”, dar și continuarea proiectelor umanitare și culturale pe care Federaţia Rusă le derulează în regiunea transnistreană.
Dmitri Rogozin și Vadim Krasnoselski, 19 ianuarie 2018
În cadrul unei discuții cu juriști din Federaţia Rusă, Vadim Krasnoselski a solicitat sprijinul acestora în eforturile regiunii transnistrene de a găsi argumente de ordin juridic pentru „dreptul la independență și recunoașterea internațională a Transnistriei”. Agențiile de presă de la Tiraspol relatează că în cadrul întrevederii mai mulți juriști ruși au fost decorați cu medalii transnistrene.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Conflictul separatist din estul Ucrainei a dus și la o creștere a numărului de infecții cu virusul HIV, arată un studiu condus de Universitatea Oxford și Serviciul Public de Sănătate din Mara Britanie. Potrivit unui studiu publicat de o revistă de specialitate din Statele Unite, experții au urmărit evoluția epidemiei de HIV din 2012 și au constatat o legătură directă între numărul crescând de infectați și migrația forțată de război a aproape două milioane de persoane. În Europa, Ucraina are unul din cele mai mari numere de infecții cu HIV, peste 220 de mii la o populație de 45 de milioane.
Parlamentul ucrainean a adoptat o lege prin care speră să faciliteze reunificarea țării. Este o lege în care regiunile din estul țării, controlate de separatiștii pro-ruși, cât și peninsula Crimeea, anexată abuziv de Rusia în martie 2014, sunt calificate „teritorii temporar ocupate”. In legea sprijinită de președintele Petro Poroșenko, Rusie este calificată drept „agresor”. Într-un mesaj pe Twitter, care a urmat votului din Parlament, Poroșenko a scris că legea semnalizează regiunilor din est și peninsulei Crimeea că rămân „parte inseparabilă” din Ucraina. Ca reacție, Moscova a comentat că Ucraina s-ar pregăti „de război”, „cu consecinţe impredictibile pentru pacea și securitatea lumii”.
Poliţia italiană a anunţat joi, cu mai puţin de două luni înainte de alegerile parlamentare, lansarea unui site destinat să permită cetăţenilor să semnaleze posibile ştiri false („fake news”) şi să obţină, dacă este posibil, verificări. Dacă această „fake news” este defăimătoare sau constituie un delict, poliţia va putea sesiza justiţia. În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a declarat că doreşte adoptarea, înainte de sfârşitul anului, a unei legi care să condamne informaţiile false în perioada electorală.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Vremea rea și ninsorile începute joi au creat probleme și locuitorilor din stânga Nistrului. Zăpada abundentă și vântul puternic de săptămâna trecută au lăsat fără electricitate mai multe localități, inclusiv orașul Bender. Iar odată cu căderea curentului electric s-au oprit și stațiile de pompare a apei și sistemele electronice ale cazanelor termice. În spitalul clinic de la Tiraspol au rămas fără curent electric blocul operator și cel alimentar. Grosimea stratului de zăpadă a variat între 15 și 40 de centimetri.
Your browser doesn’t support HTML5
Снегопады левого берега
A fost oprită circulația transportului auto și de pasageri cu destinația Rîbnița și Camenca, dar și pe drumurile care fac legătura cu Chişinăul și Odesa. Mai multe mașini au fost blocate în nămeți sau au lunecat de pe traseu și a fost nevoie de intervenția tehnicii speciale pentru a le debloca.
Pentru remedierea situației au fost mobilizate toate serviciile specializate, dar deblocarea drumurilor și reluarea livrărilor de curent electric oricum a durat câteva zile.
În legătură cu temperaturile scăzute și vremea rea, autoritățile locale au deschis puncte provizorii pentru găzduirea persoanelor fără adăpost, unde aceștia se pot încălzi și locui temporar.
***
Europa Liberă: Pe fundalul unui flux tot mai mare de migranți care pleacă din regiunea transnistreană în căutarea unui loc de muncă, administrația de la Tiraspol vrea să creeze condiții pentru a determina oamenii să rămână acasă și să-și caute un loc de muncă pe piața locală, transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.
Responsabilii de la Tiraspol discută despre necesitatea unei informări mai bune a populației cu privire la necesitățile și locurile vacante care apar pe piața muncii, dar și despre introducerea învățământului dual, care va permite celor care și-au pierdut locul de muncă să se reorienteze profesional, să învețe o nouă profesie și să obțină un loc de muncă garantat în domeniul industrial și de producere.
Șeful adjunct al departamentului regional pentru muncă și protecție socială, Ivan Vasiliev, a declarat că în prezent piața muncii are nevoie de forță de muncă în special în agricultură – e nevoie de tractoriști și șoferi de combine agricole, de cusătorese, de programatori, de șoferi sau meșteri pentru confecționarea mobilei.
Recent, în cadrul Colegiului de business și servicii de la Tiraspol a fost lansat un proiect pilot pentru instruirea duală – a fost deschis un curs de trei luni de instruire pentru meseria de „operator de echipamente pentru cusut”. Cursanții învață gratuit, iar cheltuielile sunt acoperite de fabrica de confecții Odema din localitate.
Întreprinderea va achita cursanților și o bursă în valoare de 1400 de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 83 de dolari. În schimb, absolvenții acestui curs vor avea obligația să lucreze la întreprindere cel puțin un an. Între întreprindere și beneficiarii acestui curs experimental este semnat și un contract în acest sens. Astfel, toți cei care finalizează instruirea vor avea un loc de muncă garantat.
După același model vor fi create grupe de instruire și în alte orașe ale regiunii transnistrene, promite administrația de la Tiraspol. La Dubăsari, de exemplu, întreprinderea de textile „Intercentre Lux” va susține organizarea instruirii la Colegiul tehnic industrial din Dubăsari, iar Uzina metalurgică din regiune va sponsoriza deschiderea unui curs la Colegiul politehnic din Rîbnița. Anunțul a fost făcut de departamentul educației de la Tiraspol. Una dintre caracteristicile acestor cursuri este că partea teoretică va constitui doar 30 la sută din timpul prevăzut pentru instruire, în timp de 70 la sută va reveni lecțiilor practice.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă și i-au întrebat pe trecători ce ar face în cazul în care și-ar pierde locul de muncă – ar prefera să plece din regiune sau să se reprofileze și să-și caute un loc de muncă pe piața locală.
La Tiraspol
- Dacă salariul ar fi mare s-ar putea lucra și aici, fără să plecăm la muncă în străinătate. Ca să fie bani de ajuns pentru a întreține o familie ar fi nevoie de vreo 300 de dolari. Eu sunt vânzătoare, dar nu am un loc de muncă acum. Dar și vânzătorii primesc puțin, doar în magazinele Sheriff au salarii mari, dar în rest – nu.
- Ar fi nevoie de un salariu de vreo 300 de dolari. Având în vedere cursul actual. Pentru că prețurile au crescut, iar salariile au rămas la fel. Nu aș vrea să plec, aș încerca să rămân aici să încerc să supraviețuiesc.
- E o situație grea acum la noi. Pentru tineri e nevoie de locuri de muncă și stabilitate, și salarii bune, iar la noi nu există așa ceva. Tinerii noștri termină universitatea și nu își găsesc niciun rost aici, și fug de aici. Ce e un salariu de 2000 de ruble? Nu-ți poți lua nimic din banii ăștia.
- Aș pleca chiar acum. Mă ține doar copilul meu, că nu am cu cine îl lăsa. Iar salariul de 1300 la grădiniță nu-mi convine absolut deloc. Supraviețuiesc abia-abia. Nu știu ce să mai fac. Tare aș vrea să plec.
- Depinde ce salarii ar propune. Dar în principiu aș vrea să mă reprofilez, pentru că nu aș vrea să plec și să las în urmă locurile natale. Eu chiar încerc acum să mă reprofilez, să obțin o nouă meserie – cea de traducător. Sper să pot găsi de lucru chiar pe internet, să câștig și astfel să pot rămâne aici.
- Eu cred că pentru o familie este nevoie de măcar 1000 de dolari, pentru a nu pleca de aici, pentru a te simți confortabil, a avea o alimentație normală, a te putea îmbrăca și poate a merge și undeva la odihnă.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Subcomitetul pentru conflictele din statele membre ale Consiliului Europei, care este parte a Comisiei de monitorizare a APCE, s-a întrunit marți cu uşile închise, la Paris. Unicul subiect pe agendă a fost „Dimensiunea politică a procesului de reglementare transnistreană”. Mandatul subcomisiei este unul consultativ şi nu face parte din procesul oficial de negocieri.
Reprezentanții administrației de la Tiraspol au tratat aceste eveniment ca pe o victorie diplomatică, o ocazie de a prezenta poziția și opinia regiunii pe o importantă platformă internațională și de a-și promova ceea ce Tiraspolul numește principiile independenței Transnistriei. Regiunea a fost reprezentată la Paris de președintele legislativului local, Alexandr Șcerba, și de șeful departamentului de externe, Vitali Ignatiev, iar din partea societății civile din regiune a fost invitată Vlada Lîsenko, fondatoarea Institutului legii și a societății civile de la Tiraspol.
Agențiile de știri din regiunea transnistreană relatează că în cadrul mesei rotunde Alexand Șcerba a declarat că Sovietul Suprem de la Tiraspol este gata să trimită o delegație pentru a participa în calitate de observator la ședințele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Scopul delegației ar fi „de a informa direct asupra întregului spectru de probleme care vizează Transnistria”. În prezentarea sa, acesta a vorbit în detaliu despre viziunea Tiraspolului asupra factorilor istorici care au dus la separarea regiunii transnistrene de Republica Moldova și a reluat acuzațiile tradiționale la adresa Chişinăului, spunând că autoritățile moldovene nu doresc să dea curs inițiativelor Tiraspolului și astfel blochează procesul de negocieri.
Șeful echipei de negociatori transnistreni, Vitali Ignatiev, a vorbit în prezentarea sa despre negocierile în formatul 5+2, afirmând că identificarea la sfârșitul anului trecut a unor soluții pentru mai multe chestiuni social-economice a fost posibilă datorită inițiativei Tiraspolului. Acesta a cerut APCE să intervină în problema controlului mixt moldo-ucrainean instituit pe segmentul transnistrean al frontierei, afirmând că acest control ar afecta nivelul de viață a mii de oameni și ar duce la escaladarea tensiunilor și trecerea conflictului „într-o fază necontrolată”.
***
Europa Liberă: După masa rotundă de la Paris, Valentina Ursu a stat de vorbă cu șeful fracțiunii parlamentare PD, Marian Lupu, care a participat la eveniment și care vorbeşte în interviu despre perspectivele avansării dialogului dintre Chişinău şi Tiraspol.
Europa Liberă: Să ne spuneți, totuși, ce s-a discutat concret la Paris, pentru că scopul acestei reuniuni este informarea, din câte înțeleg, a Consiliului Europei și a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei despre ceea ce se întâmplă în procesul de reglementare a conflictului transnistrean și dacă există perspective pentru a avansa dialogul dintre cele două părți – Chișinău și Tiraspol?
Marian Lupu
Marian Lupu: „Este o foarte bună platformă pentru a informa reprezentanții în cadrul acestui subcomitet care vin din diferite țări membre ale Consiliului Europei, în special pe dimensiunea parlamentară, despre mersul procesului de negocieri. Lucru pe care l-am și îndeplinit în cadrul delegației Republicii Moldova, din care am făcut parte eu, din partea opoziție parlamentare – doamna Șupac, fracțiunea PCRM și, respectiv, domnul George Balan, ex-viceprim-ministru, pentru moment, șeful Biroului de reintegrare.
Reprezentanții mai multor țări din Consiliul Europei, precum Marea Britanie, Lituania, Franța, Austria, România, Ucraina, Armenia, respectiv Republica Moldova au avut posibilitatea să audă informații de ultimă oră, care sunt realizările, în special, în lumina acelor acorduri care au fost semnate pe sfârșitul anului trecut în calitate de măsuri de încredere și măsuri care vor veni cu efecte practice pentru cetățenii Republicii Moldova, care locuiesc pe ambele maluri ale râului Nistru.”
Europa Liberă: Experții, cei care cunosc bine dosarul transnistrean, avansează idei că guvernarea de la Chișinău ar fi forțată să facă anumite cedări pentru ca cu orice preț să fie găsită o soluție pentru acest conflict transnistrean. Așa să fie?
Marian Lupu: „Niciodată. Cel puțin, pe acele platforme pe care am muncit în cadrul acelor întrevederi, conferințe, ședințe de comitete, precum a fost și ultima ședință la Paris, nu am simțit aceste lucruri și nu am acest sentiment. Adevărul este că problema transnistreană nu a fost, nu este și nu va fi niciodată o problemă pur internă a Republicii Moldova, așa cum de altfel unii așa-numiți prieteni ai noștri ar dori să prezinte acest caz. Este un subiect care atinge interesele de securitate, interesele de stabilitate în întreaga regiune și în întreaga Europă.
În mod evident, toată lumea este interesată mai puțin decât autoritățile oficiale de la Chișinău în găsirea unei soluții pentru problema transnistreană pe cale pașnică, pe cale de negocieri, în condițiile suveranității și independenței statului Republica Moldova, neutralității țării noastre; o țară cu perspectivă europeană, în condițiile de demilitarizare a zonei de securitate. De altfel, sunt aceleași principii la fel de importante pentru Chișinău, pentru Republica Moldova.
Este un subiect delicat, deloc ușor; calea de negocieri nu este una simplă, este una de durată și eu, personal, mai mult am simțit o coparticipare, o dorință sinceră a multor parteneri, în special partenerii europeni, pentru ca o asemenea soluție să fie găsită, dar să fie o soluție durabilă, care să asigure consolidarea statului Republica Moldova prin reintegrarea sa teritorială și să se evite tot felul de speculații și jocuri politice pe care de cele mai dese ori administrația de la Tiraspol le aplică.”
Europa Liberă: Ar fi pregătită Moldova să gestioneze treburile pe întreg teritoriul său, eventual dacă se reunifică cele două maluri ale Nistrului, dar dacă această soluție vine din partea Rusiei și a Occidentului?
Marian Lupu: „Există un format, care a fost creat special pentru procesul de negocieri. Unul fără de alternativă. Este binecunoscutul format „5+2”, care încorporează de altfel cei mai importanți jucători, să spun așa, geopolitici pe plan mondial, inclusiv Uniunea Europeană, Statele Unite, Federația Rusă, Ucraina, OSCE. Deci, de altfel, sunt acele forțe de care într-o măsură poate chiar mai mare decât măsura în care ar putea să contribuie la soluționarea acestei probleme Chișinăul și Tiraspolul au influență directă și o pondere foarte importantă, o pondere mare.
Fără implicarea și fără cuvântul părților prezente în formatul „5+2”, rezolvarea acestei probleme se arată a fi imposibilă. Eu nu aș pune accente pe o țară sau pe altă țară, înțelegând foarte bine că doar o conjugare de eforturi și atingerea unui numitor comun atât pe axa dialogului dintre Chișinău și Tiraspol, cât și pe axa dialogului dintre marile forțe prezente în formatul „5+2”, asta de fapt ar fi originea și geneza posibilității soluționării problemei care poate fi soluționată.”
Europa Liberă: Dar care a fost poziția Tiraspolului ieri, la Paris, de exemplu?
Marian Lupu: „Nu o să-mi permit să vă relatez toate detaliile din simplul motiv că ședința acestui comitet ca de obicei se desfășoară în regim in camera…”
Europa Liberă: Cu ușile închise?
Marian Lupu: „Cu ușile închise, fără presă și există un angajament tacit că aceste discuții urmează să rămână într-un fel în cadrul în care s-a desfășurat această ședință. Însă, la modul general, pot să vă spun că pe alocuri reprezentanții administrației de la Tiraspol nerecunoscute au exprimat și idei destul de calme, viziuni destul de clare, însă pe alocuri, trebuie să recunosc că totuși rămân încă în mreaja trecutului, prezentând mai multe viziuni pe care nu aș putea să le calific drept constructive sau poate chiar lipsă de viziuni concrete, plasând accentul pe interese foarte și foarte înguste, dar în asta și constă, de fapt, procesul de negocieri. El durează de mulți ani, nimeni nu a spus că a fost și va fi ușor. Repet, este ferma mea convingere: Republica Moldova trebuie să rezolve această problemă – una din cele mai importante și strategice pentru existența sa, pentru viitorul său – și aici mă refer la reintegrarea teritorială a statului.”
Europa Liberă: Dar asta trebuie s-o vrea și Tiraspolul, iar liderul de acolo, Krasnoselski, insistă, de când a ajuns în fotoliul de șef al regiunii secesioniste, doar pe un divorț civilizat între Republica Moldova și regiunea transnistreană?
Marian Lupu: „Evident, nu este nimic nou în ceea ce ați spus Dvs. și în faptul că accept această teză. Putem urmări an de an, lună de lună tot felul de declarații mai mult sau mai puțin războinice, care plasează accentul pe lipsa totală de interes și lipsa totală de angajament în procesul de reglementare propriu-zisă a acestei probleme. Putem vedea că pe platforma nr. 3…”
Europa Liberă: Coșul politic…
Marian Lupu: „Coșul 3, coșul politic, aici lucrurile nu s-au mișcat deloc, dar revin, pentru asta și nu s-au lăsat discuțiile și negocierile doar pe axa directă Chișinău-Tiraspol. Dacă erau să fie în format „1+1”, în mod evident, nici nu puteam să ne permitem să vorbim serios despre o eventuală, posibilă găsire de soluții și avansare în procesul de negocieri.
Formatul „5+2” este un format mult mai larg, mult mai reprezentativ, care, de fapt, implică și marile puteri geopolitice, marile forțe geopolitice, care au interes în această regiune și au, da, admitem, fiecare interesul său, viziunea sa în un model sau alt model de soluționare a acestei probleme.
Cert este că atât UE, cât și SUA, cât și țările din regiune, țările vecine – Ucraina, România – au mare interes de rezolvarea acestei probleme, fiindcă, repet, nu e vorba de o problemă care ține de resurse umane sau resurse economice, sau naturale, este o problemă care atinge securitatea, aspectul de securitate în regiune. Este o problemă care, dacă rămâne a fi nesoluționată, are premise și, haideți să recunoaștem acest lucru, anumite condiții politice să genereze mari probleme de securitate și instabilitate pentru întreaga regiune și de ce nu?, pentru întreaga Europă, fiindcă vorbim de o zonă în preajma graniței Uniunii Europene. Pe acest motiv, faptul că reprezentanții și Federației Ruse, și SUA, și Uniunii Europene, și altor părți implicate în acest format sunt la masa de negocieri este un lucru absolut firesc, unul absolut necesar și unul benefic.”
Europa Liberă: Dacă Rusia garantează această securitate în regiune, asta înseamnă că se rezolvă ușor problema transnistreană?
Marian Lupu: „Nu, noi nu putem să vorbim despre garanții unilaterale și orice analiză, oricât de serioasă ar fi, ea nici nu poate să admită, categoric nu poate să admită situația că noi, în procesul de identificare a modelului de soluționare a problemei transnistrene, putem să ne permitem să ne bazăm doar pe modelul viziunilor și garanțiile unei singure părți.
Problema are un caracter mult mai amplu și atinge interesele de securitate ale mai multor țări și ale mai multor regiuni. Iată de ce miza noastră, și eu gândesc că este unica soluție logică și una de durată, una viabilă, această soluție este posibilă și poate fi atinsă în cazul problemei transnistrene, spre deosebire de multe alte conflicte nesoluționate cu caracter religios, cu caracter etnic, cu caracter de altă natură. Ele sunt mult mai dificile. Problema transnistreană poate fi rezolvată într-un context larg, cu garanții multilaterale ce sunt reprezentate în formatul „5+2”.”
Europa Liberă: Marian Lupu, șeful fracțiunii parlamentare PD, în dialog cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: În acest an, președinția prin rotație a OSCE, organizație care face parte din formatul de negocieri 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean, a fost preluată de Italia. Această țară a desemnat și un nou reprezentant special pentru reglementarea transnistreană, funcția revenindu-i fostului ministru italian de Externe, Franco Frattini, fost vicepreședinte al Comisiei Europene. Fratini a declarat, după numirea sa în funcție, că mizează pe un rol pozitiv al Rusiei în reglementarea transnistreană și pe o bună cooperare cu Moscova și cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, subliniind că acesta este un bun prieten de-al său.
Corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Dan Alexe, a încercat să schițeze un portret al lui Franco Fratini:
Franco Frattini
Născut în 1957, Franco Frattini a fost procuror general în anii în care Mafia primea lovitură după lovitură din partea statului italian.
El este, în același timp, un personaj controversat pentru multe din inițiativele sale. În 2006, în calitatea sa de Comisar European, a apărat libertatea de expresie în momentul crizei și violențelor generate de publicarea de către ziarul danez Jyllands-Posten a caricaturilor cu Mahomed (preluate ulterior și de Charlie Hebdo). Cu toate acestea, un an mai târziu, în 2007, într-un interviu cu agenția de știri Reuters, Frattini sugera interzicerea cuvintelor „bombă”, „a ucide”, „genocid" sau „terorism” pe Internet. S-a justificat spunând că ideea lui de a interzice folosirea unor asemenea cuvinte în căutările de pe Internet era mai ales pentru a împiedica găsirea unor rețete de fabricare a bombelor artizanale.
A mai fost printre cei care au cerut interzicerea jocurilor video violente și a vorbit în permanență despre limitarea accesului copiilor la Internet, ceea ce i-a făcut pe mulți să îl bănuiască de o tendință spre cenzură.
Dorește o interdicție totală a pedepsei cu moartea, pe întreaga planetă și a fost unul din promotorii proiectului de creare a funcției de Procuror European (proiect la care a participat activ și eurodeputata română Monica Macovei).
Pe de altă parte, el a fost și foarte criticat pentru că, în calitatea de ministru italian de externe, semnase în 2009 un acord cu Libia lui Gaddafi, prin care Libia primea înapoi toate navele cu refugiați din Africa sub-Sahariană, cu toate că regimul lui Gaddafi nu semnase convenția ONU asupra refugiaților.
A mai fost criticat și pentru faptul că în multe crize internaționale, precum scurtul război ruso-georgian din august 2008, el nu și-a întrerupt vacanța pentru a veni la Bruxelles la reuniunile de urgență ale miniștrilor UE de externe. La fel, documentele din Wikileaks au arătat în Frattini un ministru de externe total supus lui Berlusconi, descurajat și care renunțase să mai ia vreo inițiativă.
Foarte catolic, el a definit ateismul ca pe un „fenomen pervers”, care ar fi o formă de extremism.
Printre alte controverse trecute intră și faptul că în calitate de comisar european, el a promovat un acord intitulat „Facilitarea vizelor între Comunitatea Europeană și Federația Rusă” (2007/340 / CE: Decizia Consiliului din 19 aprilie 2007).
Vorbind de vize, Frattini este însă și un foarte vechi prieten al Moldovei. Este unul din cei care, în cadrul Comisiei UE, au militat în vederea ridicării obligativității vizei pentru moldoveni. Pe de altă parte (și aici nu pot fi uitate simpatiile filoruse ale fostului său patron Berlusconi), într-un interviu recent cu agenţia rusă Ria Novosti, Frattini a declarat că fără suportul Moscovei rezolvarea conflictului transnistrean e imposibilă.
Mai îngrijorător pentru eficacitatea sa în cazul rezolvării conflictului din Transnistria este însă faptul că Berlusconi, care efectuează acum o întoarcere în politică, după ce și-a rezolvat problemele cu justiția, a lăsat de înțeles că l-ar vedea pe Franco Frattini în fruntea guvernului, ceea ce ar însemna că rolul său actual în legătură cu Transnistria e doar o pauză așteptând reîntoarcerea în forță a lui Berlusconi în politică.
Știind simpatia personală a lui Berlusconi pentru Putin, simpatie la limita fascinației, și faptul că Frattini îl numește pe ministrul de externe rus Serghei Lavrov un „bun prieten”, e limpede că un oarecare scepticism poate pluti asupra intențiilor sale de a rezolva într-adevăr conflictul transnistrean.
***
Europa Liberă: Parlamentul ucrainean a adoptat o lege în care Federaţia Rusă este numită drept „stat agresor şi ocupant”, iar regiunile Doneţk şi Luhansk, ca şi peninsula Crimeea anexată de Federaţia Rusă în 2014, drept „teritorii ocupate temporar”. Decizia Radei supreme de la Kiev a fost criticată de Moscova. Într-o declaraţie a Ministerului rus de externe se menționează că legea ar fi o dovadă că Ucraina se pregătește de război. Ce consecințe ar putea avea o asemenea decizie pentru securitatea din regiune şi ce atitudine ar trebui să adopte guvernul de la Chişinău? Întrebări la care a căutat răspuns Diana Răileanu:
Dialogul diplomatic dintre Ucraina şi Federaţia Rusă s-a răcit în 2014, după anexarea peninsulei Crimeea. În acelaşi an, separatişti din Luhansk şi Doneţk, regiuni din estul Ucrainei, au declarat independenţa faţă de Kiev, exprimându-şi dorinţa de a intra în componenţa Federaţiei Ruse şi Uniunii Euroasiatice.
Până în prezent, conflictul din ţara vecină a paralizat economia ucraineană şi s-a soldat cu peste zece mii de morţi de ambele părţi. De asemenea, a determinat Occidentul să fie mai precaut în cazul aşa numitelor conflicte îngheţate, inclusiv cel din stânga Nistrului.
Fostul ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, Valeriu Ostalep, directorul Institutului de studii diplomatice, politice şi de securitate, face parte din tabăra experţilor care cred că guvernarea de la Chişinău ar trebui să trateze cu prudenţă recenta decizie a Ucrainei de a numi Federaţia Rusă drept „stat agresor şi ocupant”. Acest lucru însă nu înseamnă că Guvernul nu ar trebui să fie cu ochii-n patru la securitatea regională şi eventualele schimbări din domeniu:
Valeriu Ostalep: „Acest conflict între Rusia şi Ucraina va dura mulţi ani, minim un deceniu din punctul meu de vedere. Modalitatea de soluţionare, vor fi escaladări şi tensionări militare, asta nimeni nu poate să spună, pentru că fiecare parte are inclusiv planurile sale militare, care vor fi aplicate în dependență de un scenariu sau altul. Poate fi un amalgam de scenarii, începând cu schimbările politice într-o ţară sau alta, respectiv abordările, şi terminând cu luptă militară, agresivă etc. Dar, asupra conflictului nostru şi situaţiei în care noi ne aflăm asta practic nu poate să aibă nicio influenţă, decât sub aspect militar dacă, Doamne-Fereşte, iarăşi să fim martorii unei tensionări militare care să ajungă în Odessa sau în regiunea noastră, sigur că asta este un pericol pentru noi şi unul foarte mare. Eu asta am spus-o teoretic, or, la modul practic nu cred să se întâmple. Sigur că-mi doresc să fie soluţionat politic conflictul.”
În ce priveşte poziţia pe care trebuie s-o adopte Republica Moldova în raport cu conflictul ruso-ucrainean, Valeriu Ostalep face trimitere la articolul 11 din Constituţie care vorbeşte despre neutralitatea ţării, prin urmare, crede fostul vice-ministru de Externe, sprijinirea vreunei părţi ar însemna încălcarea acestui neutralităţii.
O părere diametral opusă formulează analistul Oazu Nantoi, director de programe la Institutul pentru Politici Publice, care în repetate rânduri a declarat că prin prezenta Grupului operativ al trupelor ruse, pe scurt GOTR, în stânga Nistrului, Federaţia Rusă a încălcat statutul de neutralitate al Republicii Moldova, în consecinţă, Chişinăul ar avea tot dreptul să fie mai tranşant în dialogul cu Moscova:
Oazu Nantoi: „Experţii din Republica Moldova în repetate rânduri au atras atenţia la faptul că Rezoluţia din 14 decembrie 1974 a Adunării generale a ONU privind definirea actului agresiunii, este perfect aplicabilă nu numai în cazul Ucrainei, deoarece această rezoluţie este menţionată în legea adoptată de Rada supremă a Ucrainei, ci şi în cazul Republicii Moldova, când vorbim de agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Republicii Moldova din 1992. Aici putem adăuga şi decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului în cazul grupului Ilaşcu, prin urmare, temeiuri juridice de a aplica aceleaşi abordări ca şi Ucraina au fost din 1992 până în prezent, nu am avut o clasă politică competentă, necoruptă şi nepenetrată de agentura rusească şi nu ştiu dacă o vom avea pe viitor.”
Oazu Nantoi mai observă că până în prezent guvernarea de la Chişinău nu a fost foarte interesată în soluţionarea conflictului transnistrean. O asemenea atitudine i-ar putea juca festa, crede directorul de programe de la Institutul de Politici Publice, şi asta pentru că s-ar putea pomeni în situaţia când nu va fi capabilă să garanteze siguranţa propriilor cetăţeni.
Nimeni dintre oficiali moldoveni nu au anunţat deocamdată atitudinea faţă de legea promovată în Rada de la Kiev de preşedintele Poroşenko.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.