Transnistria - o mină de criptomonede pentru Rusia?

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Un medic din regiunea transnistreană a fost condamnat la închisoare pentru malpraxis. Medicii din regiune se plâng că nu au echipamentul strict necesar pentru a-și face meseria. Cine este de vină pentru situația creată – medicii, pacienții sau sistemul? Legislativul de la Tiraspol legalizează activitatea de blockchain, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități și tarife preferențiale pentru așa-numitele ferme de mining. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

Transnistria - o mină de criptomonede pentru Rusia?

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Podul peste Nistru din preajma localității Gura Bîcului, deschis în luna noiembrie pentru circulația auto, va putea fi traversat și de camioane de până la 10 tone. Inițial, podul fusese deschis doar pentru circulația automobilelor și a transportului de sub 3,5 tone. Experții tehnici de la Chişinău și Tiraspol au inspectat miercuri podul și au ajuns la concluzia că structura de rezistență a acestuia poate face față unor sarcini mai mari. Podul a fost distrus în timpul conflictului militar de pe Nistru din 1992 și restabilit din fonduri europene la începutul anilor 2000. Acesta nu a fost însă folosit din cauza unor disensiuni dintre Chişinău și Tiraspol și a fost pus în circulație abia pe 20 noiembrie 2017.

Trupele ruse și cele transnistrene au făcut noi aplicații militare în stânga Nistrului. Diviziile motorizate din cadrul așa-numitei armate transnistrene au organizat joi noi aplicații, în cadrul cărora a fost simulată „respingerea unui atac al inamicului”. Cu câteva zile mai devreme exerciții au efectuat și militarii din batalionul de tancuri al regiunii, care au fost ridicați, marți, în urma unei alarme, iar exercițiul s-a încheiat cu trageri de lupta pe poligonul de la Tiraspol.

În paralel, în regiune continuă și exercițiile militare ale trupelor ruse dislocate în stânga Nistrului. Grupul operativ de trupe ruse (GOTR) a exersat, miercuri, apărarea în cazul unui atac radiologic, chimic și bacteriologic. Iar marți, militarii GORT au făcut exerciții pentru „combaterea terorismului”, cu luare de ostatici, evacuare de civili, deminarea clădirilor și „lichidarea adversarului”. Joi, au exersat tragerea la țintă echipajele mașinilor de luptă. Observatorii notează că în acest an în regiunea transnistreană au avut loc deja aproximativ 25 de aplicații militare ale GOTR.

(foto: arhivă)

Ministerul de Externe de la Chişinău a condamnat miercuri, printr-un comunicat, aceste exerciții, și a cerut din nou retragerea „necondiționată” a militarilor ruși precum și „transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internațional”.

Legislativul de la Tiraspol a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea blockchain, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de cripto-valute. Detalii, pe parcursul programului.

Președintele Igor Dodon a declarat că va folosi „toate modalitățile legale” pentru a bloca amendarea Constituției, în scopul de a ancora în legea fundamentală orientarea pro-europeană a R.Moldova. Un proiect de lege în acest sens a fost inițiat de Partidul Democrat de guvernământ și avizat pozitiv miercuri de guvern.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

În alocuțiunea sa despre Starea Națiunii, ținută marți în fața Congresului american, președintele Donald Trump a trecut în revistă succesele economice, inclusiv creșterile bursei și cifra foarte scăzuta a șomajului. Spunând că starea națiunii este puternică, președintele Trump nu s-a referit la numeroasele crize provocate de administrația sa în ultimul an, și în special la investigația cu privire la amestecul Rusiei în alegerile americane. Președintele american a spus că pe plan extern țara sa se confruntă cu „regimuri ostile, grupări teroriste și rivali ca China și Rusia care atentează la interesele, economia și valorile” americane. Discursul marchează încheierea primului an de mandat al președintelui. A fost un an tumultuos în care popularitatea lui Trump a scăzut mai tare decât a oricărui alt președinte în perioada similară.

Un grup de senatori democrați din Congresul american a criticat drept „inacceptabilă” decizia președintelui Donald Trump de a nu impune noi sancțiuni Rusiei, după ce ministerul finanțelor (Departamentul Trezoreriei) a dat publicității luni dimineață o mult-așteptată listă de ruși aflați în legături strânse cu președintele Vladimir Putin, care ar putea deveni țintele unor noi sancțiuni americane. La câteva ore după publicare, Putin a spus că lista este un „act neprietenos” care va dăuna relațiilor bilaterale, dar că răspunsul Moscovei va fi temperat. „Nu intenționăm să escaladăm situația”, a spus Putin, la un miting electoral.

Directorii principalelor trei mari servicii de informații din Rusia au fost în Statele Unite săptămâna trecută, lucru neobișnuit, sunt de părere analiștii, mai ales într-o perioadă tensionată a relațiilor bilaterale, asta, ținând cont și de anchetele în desfășurare despre amestecul Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare un medic pediatru din spitalul din orășelul Dnestrovsk. Medicul acuzat de malpraxis a fost găsit responsabil de acțiuni care ar fi dus la decesul unui copil de un an și jumătate, internat în spital cu diagnoza „bronșită acută”. Instanța a găsit un șir de nereguli în perfectarea fișei bolnavului, dar accentul principal a fost pus pe faptul că medicul nu a trimis copilul la radiografie.

Medicii din regiune s-au ridicat în susținerea colegului lor, mai ales că este vorba despre o mamă tânără cu doi copii minori. Unul dintre argumentele în susținerea acesteia este faptul că în spitalul din Dnestrovsk nu există un aparat cu raze X pentru copii mici. Și chiar dacă medicul ar fi indicat această analiză, copilul ar fi trebuit transportat acolo unde există un astfel de aparat - și este vorba despre orașele învecinate – Slobozia sau Tiraspol. Transportarea, demersurile către spitalele din orașele vecine, așteptarea răspunsului ar fi luat câteva zile, estimează medicii. Aceștia spun trebuie să se țină cont și de faptul că pentru astfel de situații nestandarde nu există instrucțiuni sau protocoale clare pentru medici care să fi fost elaborate de gestionarii instituțiilor din sănătate din regiune.

Expertiza a arătat că copilul era infectat cu virusul pneumoniei atipice, care de multe ori provoacă decesul pacientului. Diagnosticarea și mai ales tratamentul acestei boli sunt dificile pentru că este nevoie de antibiotice specifice și adesea chiar și acestea se dovedesc a fi ineficiente.

Corespondentul Europei Libere la Tiraspol, Serghei Ursul, se întreabă cine este totuși de vină pentru decesul copilului și de faptul că singurul medic pediatru al spitalului din Dnestrovsk este acum în închisoare? Să fie oare vina sistemului de sănătate din regiune, care se reformează deja de câteva decenii? Sau este vorba despre lipsa de spitale dotate cu aparate cu raze X și alte echipamente necesare pentru un diagnostic și tratament de calitate?

În regiunea transnistreană, notează corespondentul nostru, există multe spitale care nu pot oferi nimic altceva decât un pat. Sunt situații când pe sector sunt mai mulți medici cu specializări înguste, dar niciunul dintre ei nu poate primi pacientul. Mulți medici nu au posibilitatea de a face cursuri de perfecționare profesională și zeci de ani lucrează după metodologii demult învechite.

Ce trebuie schimbat în această situație? Este o întrebare pe care Serghei Ursul i-a adresat-o directorului executiv al Societății pentru protecția drepturilor pacienților „Glin”, Galina Fedotova. Aceasta a vorbit despre problemele din domeniul medical cu care se confruntă oamenii de rând. De cele mai multe ori este vorba despre erori medicale, despre încălcări ale drepturilor pacienților și despre comportamentul ne-etic al medicilor în timpul consultațiilor. Galina Fedotova:

Galina Fedotova: „În primul rând este vorba despre încălcarea eticii profesionale. La noi deocamdată este foarte slab reglementat acest aspect. Medicii nu conștientizează până la capăt că trebuie să fie amabil cu pacientul, faptul că acesta trebuie abordat corect din punct de vedere psihologic. Pentru că atunci când omul vine la consultație la medic, el deja este într-o stare depresivă, nu se simte bine, este bolnav. Și dacă în replică primește doar atitudine negativă sau chiar mitocănii este evident că asta nu-i va face bine.

Avem multe situații care vizează încălcarea eticii profesionale din partea medicilor și de obicei le soluționăm cu succes. Și nu prin judecată, ci apelăm direct la șefii de secții sau la medicul-șef și totul revine la normalitate. A fost chiar organizată o ședință mare în care medicilor li s-a reamintit că este nevoie de respectarea eticii medicale atunci când interacționează cu pacienții. Treptat, societatea noastră va înțelege că oamenii trebuie să fie amabili, că medicul în primul rând trebuie să-l ajute pe pacient, chiar dacă acesta a venit într-o stare de spirit mai tensionată.

Mai există încă o problemă interesantă pe care cred că o vom soluționa. Este vorba despre acordarea primului ajutor de către medicii din policlinici și de farmaciștii din farmacii. Există situații când omului i se face rău în apropierea policlinicii, fie în preajma unei farmacii și colaboratorii acestor instituții pot oferi primul ajutor. Dar la noi de multe ori, din păcate, se intră într-un cerc vicios – pacientului i se spune să cheme urgența. Omul speră că va primi asistență pe loc, acolo unde i s-a întâmplat accidentul sau s-a produs o criză, dar rămâne fără asistență medicală. Aceasta este o chestiune foarte importantă pentru noi.”

Europa Liberă: În opinia Galinei Fedotova, sistemul de sănătate din regiunea transnistreană are nevoie de schimbări cardinale.

Galina Fedotova: „În afară de legislație eu cred că trebuie schimbată mentalitatea oamenilor și chiar și a medicilor. Oamenii contribuie prin impozite pentru ca medicii să poată primi salarii. Medicii nu produc nimic. Noi, plătitorii de impozite le creăm condiții pentru lucru. Pentru ei se construiesc policlinici și spitale - și pentru pacienți, desigur, dar este vorba și despre locuri de muncă pentru medici. Medicii nu trebuie să se comporte așa de parcă ar fi construit ei înșiși, din banii lor, toate aceste lucruri – cabinetul, toate cele necesare pentru consultații, plus salariul. Totul vine din banii plătiți în calitate de impozit de oamenii de rând.

O altă problemă - și cred că este una valabilă nu doar la noi – este că medicii cer bani pentru faptul că au făcut o operație, de exemplu. Se poate spune că este de fapt o extorcare de bani de la oameni. Este un fenomen greu de combătut pentru că oamenii nu doar că plătesc oficial pentru aceste operații, ci mai sunt nevoiți să le „mulțumească” și neoficial medicilor. Le-am spus de multe ori – voi doar nu le „mulțumiți” măturătorilor din curte pentru că mătură și își fac treaba? Nu-i așa că nu-i dați o ciocolată măturătorului spunându-i: „Să mături mai bine sub geamul meu!”. Iar la medici oamenii consideră că este normal să facă asta.

Oamenii așa gândesc și deja și medicii au început chiar să ceară și ei, considerând că este normal. Ei gândesc așa: pentru ca medicul să-și facă mai bine lucrul pe care oricum trebuie să-l facă, acesta trebuie să mai primească niște bani în plus. Iar dacă nu primește bani în plus, s-a putea să-și facă treaba mai prost.

Nu sunt categoric de acord cu o astfel de abordare, pentru că dacă medicul este un profesionist, el își va face lucrul bine în orice situație.”

Europa Liberă: Societatea pentru apărarea drepturilor pacienților „Glin” este o organizație destul de tânără, dar deja foarte activă și care are și ore de primire pentru cetățeni, spune Galina Fedotova.

Galina Fedotova: „Noi ne-am deschis la începutul lunii octombrie 2017. Suntem atât de activi pentru că toate problemele care țin de medicină sunt de foarte mare actualitate. Și am decis să ne folosim experiența pentru a-i ajuta și pe alți oameni.”

Europa Liberă: Galina Fedotova, directorul executiv al Societății pentru protecția drepturilor pacienților „Glin”, a răspuns întrebărilor corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

***

Europa Liberă: Tema asistenței medicale este una sensibilă pentru fiecare om. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit pe străzile orașelor Tiraspol și Bender pentru a întreba trecătorii unde merg atunci când au probleme de sănătate – la instituțiile medicale publice sau la cele private, sau poate preferă să meargă la tratament la Chişinău? Iată opinia trecătorilor:

- Sunt pensionar, prefer să merg la instituțiile de stat, pentru că statul este obligat să-mi ofere servicii gratuite, pentru că am lucrat 38 de ani pentru stat.

- În lege sunt servicii gratuite, iar pe noi ne pun să plătim. Aproape toate serviciile sunt cu plată. Niciodată nu se răspunde la apeluri pentru a face o programare.

- Mai întâi voi merge la stat, iar apoi, ca să mă conving, la privat. Iar la Chişinău am fost deja – acolo e același lucru, și ei se plâng că nu au suficienți medici. Dar dacă sunt bani desigur că e mai bine de mers la un medic privat.

- Depinde de cât de serioasă este situația. Vom începe de aici, de pe loc – mergem mai întâi la terapeutul de la policlinică. Dar și medicii au probleme. Ei nu au instruire gratuită. De exemplu pedagogii în școală învață gratuit o dată la cinci ani, iar medicii – nu. Și nu toți au posibilitatea să meargă la Chişinău sau în Rusia – este foarte costisitor. De exemplu în Rusia este în jur de 1000 dolari – adică pentru un medic de-al nostru cu salariul lui mizer este o sumă imposibilă. Și de aceeași nu avem specialiști. De exemplu la noi la sector pediatru nu există. Medicii de multe ori își fac studiile și pleacă.

- Dacă voi avea bani, voi merge la privat. Dacă nu – la stat. La stat pierzi foarte mult timp – vii la 8 dimineața și abia pe la 11 dacă te primesc.

- Peste hotare sigur nu voi merge pentru că nu sunt bani. Cel mai probabil că voi merge la stat, pentru că nu trebuie să plătim.

- Depinde de problemă – dacă este vorba despre o viroză simplă, voi merge la medic aici. Dacă este vorba despre o problemă mai serioasă, cel mai probabil că vom merge la Chişinău.

- Voi începe cu medicul meu de sector, voi vedea opinia lui. Apoi, dacă voi avea dubii în ceea ce privește diagnoza sau tratamentul, voi apela la un medic de la privat. Dar dacă problema e chiar serioasă, adică e nevoie de o intervenție chirurgicală, voi merge la Chişinău. Am mers la medicii de acolo în ultimii șase ani, acolo m-am operat și sunt recunoscătoare până în ziua de azi.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Legislativul regiunii transnistrene, Sovietul suprem, a adoptat în regim de maximă urgență o lege prin care legalizează activitatea blockchain, adică obținerea de valute virtuale, și deschide Zone economice libere cu facilități fiscale și preferințe la curent electric pentru agenții economici care vor deschide așa-numitele ferme de mining – parcuri de calculatoare care scanează spațiul virtual în căutarea de cripto-valute.

Proiectul de lege a fost prezentat de liderul regiunii Vadim Krasnoselski pe data de 23 ianuarie. A doua zi – pe 24 ianuarie, acesta a fost votat în prima lectură, iar după încă o săptămână, pe 31 ianuarie, documentul a trecut și de lectura finală. O viteză legislativă despre care nu-și amintesc nici măcar experții din regiune.

Documentul va avea acțiune retroactivă, prevederile lui fiind valabile din 1 ianuarie 2018. Legea interzice persoanelor fizice să se ocupe de așa-numitul minerit și nu permite circulația cripto-valutelor ca mijloc de plată sau schimb în regiune, ceea ce înseamnă că monedele virtuale vor pleca din regiunea transnistreană imediat ce vor fi „minate”.

În nota informativă a documentului se spune că investitorii vor fi scutiți de impozite, vor avea susținerea autorităților și vor beneficia de tarife speciale la curent electric. Iată ce a declarat în context Serghei Obolonik, responsabilul de dezvoltarea economică a regiunii transnistrene.

Serghei Obolonik: „Noi legalizăm așa-numitul mining, activitatea prin care este generată cripto-valuta, pentru ca orice investitor intern și extern, orice persoană juridică care se ocupă de mining să poată face asta legal, fără întrebări din partea autorităților”.

Experții și presa au atras atenția asupra faptului că unul dintre oamenii de afaceri care ar putea beneficia direct de noua lege transnistreană ar fi fiul procurorului general al Federaţiei Ruse, Igor Ceaika, fondator al companiei „Russkii Export”. Încă în luna septembrie acesta s-a arătat interesat de potențialul pe care îl oferă regiunea transnistreană – din perspectiva curentului electric ieftin și a unei viteze la internet destul de bune. Zvonul a fost confirmat și de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski, care a declarat publicației ruse Komersant că legea „este croită” pentru investitorii ruși, printre primii fiind Igor Ceaika.

Krasnoselski dă asigurări că regiunea va putea asigura necesarul de curent electric pentru așa-numitele ferme de minerit – din contul capacităților de generare care aparțin administrației sau concernului Sheriff. Este vorba despre hidrocentrala de la Dubăsari, de pe râul Nistru, și cele trei centrale electrice cu termoficare ale Sheriff-lui de la Tiraspol, unde, promite, Krasnoselski vor fi arse nu gazele din proprietatea Gazpromului, ci cele pe care furnizorul din Federaţia Rusă le datorează regiunii transnistrene pentru asigurarea tranzitului către Balcani. Ar fi vorba despre echivalentul a 25-30 milioane dolari pe an.

O altă sursă de curent electric în Transnistria este centrala electrică de la Cuciurgan. Această centrală lucrează în baza gazelor rusești livrate de Federaţia Rusă pentru care Transnistria nu plătește. Iar datoria Transnistriei la gaze, pe peste 6 miliarde de dolari, Moscova încearcă să o pună pe seama Chişinăului.

Igor Ceaika a declarat pentru Kommersant că este, într-adevăr, interesat de o posibilă investiție în regiunea transnistreană. „Am așteptat când va intra în vigoare legea. Acum au apărut premize pentru a merge mai departe. Ne-am înțeles cu șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martinov, că după ce va intra legea în vigoare autoritățile ne vor pune la dispoziție infrastructura pentru proiect. Vom aștepta de la ei propuneri privind locațiile pentru crearea fermelor de mining – mingea e în terenul lor”, a declarat Igor Ceaika.

Igor Ceaika la Tiraspol, octombrie 2017

Omul de afaceri a subliniat că de acest proiect sunt interesați 5-6 oameni de afaceri din Rusia, care sunt dispuși să investească între 5 și 15 milioane ruble rusești, adică între 90 mii dolari și 265 mii dolari. „Eu mă orientez către o investiție de cam 10 milioane ruble. Trebuie mai întâi să încercăm, să vedem ce iese, mi-e frică să investesc mult dintr-odată”, a spus Ceaika, subliniind că încă nu a decis să deschisă o fermă de minerit criptovalute în regiunea transnistreană și că analizează posibilitățile pe care le oferă în acest sens piața Republicii Moldova, cât și cea din Federaţia Rusă. „Decisiv va fi costul curentului electric”, a subliniat omul de afaceri.

Energia electrică este una dintre componentele importante în procesul de „minare” a criptovalutelor - unii experți susțin chiar că aceasta se ridică la 95% din valoarea investițiilor. Iar Serghei Obolonik, responsabilul de dezvoltarea economică a regiunii transnistrene spune că pentru regiunea separatistă aceasta este o modalitate bună de a vinde curent și de a face rost de valută străină de care Transnistria duce foarte mare lipsă. „Suntem gata să vindem curent la un preț foarte bun pentru companiile din domeniul miningului. Este vorba despre vânzarea către companiile străine care nu trebuie să se înregistreze în Transnistria și care, deci, sunt nerezidente. Deci este vorba despre export de curent electric contra valută”, a subliniat oficialul de la Tiraspol.

***

Europa Liberă: Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, notează viteza mare cu care a fost adoptată legea, subliniind că, cel mai probabil, aceasta trădează și anumite interese care stau în spatele acestui document.

Serghei Melnicenko: „Există câțiva factori importanți aici, chiar dacă nu totul este foarte limpede.

Este surprinzătoare operativitatea și rapiditatea cu care a fost adoptată legea cu privire la legalizarea activităților legate de blockchain, mining, cripto-valute etc. Proiectul a venit în Sovietul suprem de la președintele Krasnoselski în regim de urgență legislativă pe data de 23 ianuarie. Pe 24 ianuarie a fost adoptat în prima lectură, iar pe 31 ianuarie – în lectura a doua.

În perioada dintre prima și a doua lectură au existat 14 amendamente care au fost discutate în comitetul de profil al legislativului, dar nu am auzit să fi fost discutate și în alte comitete - și sunt în total opt în Sovietul suprem. În cadrul discuțiilor din 31 ianuarie a fost respins un singur amendament. Un deputat din Bender a propus ca activitățile vizate în lege să fie permise și pentru persoanele fizice, dar propunerea a fost susținută de doar 6 deputați din cei 34 prezenți la ședință.

Un al doilea factor este dorința Transnistriei de a folosi capacitățile de generare a energiei electrice din regiune pentru dezvoltarea acestui business. În Transnistria există o centrală electrică puternică la Cuciurgan, hidrocentrala electrică de la Dubăsari, de pe Nistru și câteva stații termice mai mici, Tirotex-Energo. Deci, există capacități de generare de energie electrică destul de mari, un aspect foarte important pentru acest gen de activitate. Putem vorbi și despre tarife destul de mici pentru acest curent electric în comparație cu alte piețe.

Au fost lansate în spațiul public și anumite presupuneri precum că prin acest gen de activitate ar putea fi chiar compensate eventualele pierderi generate de situația în care malul drept al Republicii Moldova ar refuza din nou să cumpere curent electric din regiunea transnistreană – actualul contract este valabil până la sfârșitul lunii martie.

Iar pentru Transnistria acest business ar putea fi avantajos și din considerentul că nu implică necesitatea de a traversa la modul fizic frontiera. Se știe că acesta este aspectul sensibil pentru Transnistria în cazul importului și exportului de mărfuri și valori fizice. Însă economia digitală nu cunoaște frontiere, iată de ce acesta constituie un avantaj pentru Transnistria. Mai ales că știm că în regiune există deja destule firme și companii care lucrează în domeniul tehnologiilor IT, executând comenzile unor partenerii din străinătate.

În plus, cei care se vor ocupa de acest business vor avea preferințe fiscale, în calitate de rezidenți al unor zone economice libere special create în acest sens. Adică se face totul pentru ca acest gen de business să devină atractiv în primul rând pentru companiile străine. În felul acesta vor veni investiții, lucru despre care mereu vorbesc cei din administrația de la Tiraspol.

Unii experți leagă apariția acestei legi de vizita în Transnistria din luna septembrie a fondatorului companiei „Russkii Export”, Igor Ceaika, fiul procurorului general al Federaţiei Ruse, care a manifestat interes pentru acest subiect și care a remarcat că energia electrică în regiune este ieftină, iar internetul are o viteză destul de mare – iar aceștia sunt factorii determinanți pentru acest fel de business.

Este uimitor faptul că Transnistria, destul de slab dezvoltată din punct de vedere economic, are deja o proprie legislație în domeniu, spre deosebire de alte țări unde autoritățile monetare și politice nu s-au decis încă în ce direcție să dezvolte acest gen de activitate, care are și multe momente riscante.”

Europa Liberă: Vorbiți de riscuri – ce fel de riscuri vedeți în această activitate?

Serghei Melnicenko: „Riscuri sunt mai multe – în primul rând, acest domeniul al economiei digitale este încă unul neexplorat și nu foarte clar și transparent. Mi-ar fi greu acum să spun ceva concret.”

Europa Liberă: Ce interese vedeți în spatele deschiderii în regiunea transnistreană a unor ferme de mining și a legalizării cripto-valutelor? Ați amintit mai sus de fiul procurorului general al Rusiei, Igor Ceaika…

Serghei Melnicenko: „Eu cred că o lege atât de neobișnuită pentru baza noastră legislativă a apărut pentru a satisface anumite interese ale unor grupuri economice sau ale unor companii din străinătate. Pentru că în orice situație anumite modificări în legislație apar în urma unor interese, trebuie să existe un impuls.”

Europa Liberă: Costul energiei electrice este un factor foarte important în procesul de căutare a cripto-valutelor. Experții cu care am vorbit mi-au spus că acesta trebuie să fie extrem de mic pentru ca acest gen de activitate să fie profitabil. Administrația de la Tiraspol a anunțat că va oferi curent la un preț preferențial. Care ar putea fi acesta?

Serghei Melnicenko: „Îmi este greu să răspund la această întrebare, dar sunt sigur că va fi greu de folosit curentul electric ieftin produs de hidrocentrala de la Dubăsari pentru că aceasta depinde foarte mult de factorii naturali, adică de debitul râului Nistru.

Iată de ce cred că la baza acestor activități va sta curentul electric elaborat de centrala electrică de la Cuciurgan, care lucrează în baza de gaze și cărbune. Și apropo, această centrală nu activează în prezent la capacitate deplină – acesta are 12 blocuri energetice, iar în prezent activează doar trei sau patru. Așa că potențial există.

Cât de mic va fi prețul – este greu de spus, totul depinde de performanța tehnică a centralei de la Cuciurgan și de dorința proprietarilor ei, adică a concernului rus RAO ES, de a investi bani în plus acolo. Dacă proiectul va arăta că este de perspectivă, cred că s-ar putea merge pe această cale.

Repet, este un business destul de riscant – nu este ca și cum ai deschide o frizerie sau ai crea un atelier de lemnărie. Mai ales că ați văzut că fluctuațiile cripto-valutelor, a aceluiași bitcoin, sunt foarte mari. Iată de ce nu este foarte clar dacă această piață se va înviora, chiar dacă există o bază legislativă. Mă îndoiesc foarte mult.”

Europa Liberă: Eu înțeleg care este interesul agenților economici care se ocupă de acest domeniu și poate că și al altor factori care sunt mai puțin vizibili. Dar care este avantajul pentru omul de rând din Transnistria? Ce va aduce această lege, având în vedere că cripto-valuta care va fi găsită în spațiul virtual nu va rămâne în regiune?

Serghei Melnicenko: „Da, conform legii, aceasta nu poate fi folosită ca mijloc de acumulare sau de plată în Transnistria. Eu cred că este vorba despre venirea unor noi agenți economici, care, chiar dacă au scutiri și preferințe fiscale, totuși vor plăti unele impozite. Ar putea fi vorba despre investiții străine pentru crearea acestor ferme de mining, adică de căutare a cripto-valutei, despre deschiderea de noi locuri de muncă în special pentru tineri, care se pricep mai bine la tehnologiile informaționale decât generația mai în vârstă. Poate că în felul acesta tinerii nu vor emigra atât de masiv din regiune. Dar acestea sunt doar supoziții.”

Europa Liberă: Probabil că doar timpul va putea arăta ce se va întâmpla cu această inițiativă…

Serghei Melnicenko: „Da, este o inițiativă neobișnuită și a fost și o reacție pe măsură – toată lumea a început să mă sune, să întrebe ce în Transnistria, de unde această lege, de ce acum și așa mai departe. Dar în acest moment sunt mai multe întrebări decât răspunsuri. Deocamdată există doar o bază legislativă, poate că este destul de bine scrisă, dar aceasta nu are încă implicații practice.”

***

Europa Liberă: De notat că în Rusia autoritățile monetare sunt sceptice în ceea ce privește perspectivele pieței de cripto-valută. Șefa Băncii Centrale a Federaţiei Ruse, Elvira Nabiullina spunea anterior că nu va permite folosirea cripto-valutelor în calitate de mijloc de plată. Autoritățile pregătesc și un proiect de lege care să reglementeze acest domeniu și care au urma să fie definitivat către vara acestui an, însă experții nu așteptă o liberalizare a abordărilor.

În plan global, Belarusul a fost primul stat care a legalizat complet activitățile legate de tehnologiile blockchain și circulația cripto-valutelor și a făcut acest lucru cu ceva mai mult de o lună în urmă, pe 22 decembrie 2017, legea urmând să intre în vigoare în martie. Până în prezent, doar Japonia a recunoscut bitcoinul drept mijloc de plată. Coreea de Sud și China au interzis schimbul de monede virtuale pe bani reali. Iar în Elveția și doar în unele bănci europene sunt create așa-numitele „cutii cu nisip” unde companiile care lucrează cu cripto-valute pot schimba anumite sume limitate pe bani reali. Guvernele occidentale insistă ca cripto-valutele să nu fie legalizate, considerându-le o modalitate de spălare de bani.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.