La microfon, Radu Benea, și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:
Controlul mixt moldo-ucrainean la graniță se va extinde și în alte două puncte pe segmentul transnistrean. Tiraspolul cere discutarea subiectului la negocierile internaționale în formatul 5+2, Chișinăul spune că este dreptul său suveran de a-și controla frontiera. Opinii ale experților de pe ambele maluri ale Nistrului. Și... ce cred locuitorii regiunii transnistrene despre posibila majorare a vârstei de pensionare în Rusia, anunțată de noul-vechiul premier Dmitri Medvedev.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
***
Controlul comun la frontiera moldo-ucraineană se va extinde la alte două puncte de trecere pe segmentul transnistrean – în punctul rutier „Goianul Nou-Platonovo” și în punctul feroviar „Novosaviţcaia-Cuciurgan”. Potrivit deciziei de miercuri a Guvernului de la Chișinău, în cele două puncte de trecere controlul se va face după principiul „o singură oprire – un singur ghişeu”. Premierul Pavel Filip a cerut ca până la finele mandatului actualului guvern să se implementeze controlul comun și la celelalte puncte de trecere a frontierei, în special pe sectorul transnistrean. „Să avem toată certitudinea că și această frontieră este controlată și în privința trecerii persoanelor fizice, a transportului, dar și a mărfurilor. Să avem siguranța că Republica Moldova controlează tot ce intră sau iese prin acest segment de frontieră”, a spus prim-ministrul.
Șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko, s-a întâlnit miercuri, la Tiraspol, cu Vadim Krasnoselski, a anunțat serviciul de presă al liderului administrației transnistrene. Discuțiile au avut loc înaintea unei noi runde de negocieri în formatul internațional 5+2 pentru reglementarea transnistreană, programată să aibă loc săptămâna aceasta, la Roma, sub președinția italiană a OSCE. Potrivit sursei citate, Michalko și Krasnoselski au discutat despre aplicarea practică a ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol, inclusiv cea privind apostilarea diplomelor de studii transnistrene și admiterea mijloacelor de transport din regiune în traficul auto internațional. Totodată, Vadim Krasnoselski a remarcat creșterea comerțului regiunii cu țările Uniunii Europene. El a spus că Transnistria este, de asemenea, interesată să dezvolte relații comerciale cu Uniunea Economică Eurasiatică și cu Federația Rusă. Dar, a menționat liderul de la Tiraspol, „opțiunea alegerii direcției optime trebuie să fie a comunității de afaceri”.
Peter Michalko (stânga) la Tiraspol
Ministerul Economiei și Infrastructurii a anunțat că, începând cu 31 mai, trenul Chișinău-Odesa va circula de patru ori pe săptămână, în zilele de joi, vineri, sâmbătă și duminică. În prezent, acesta are doar trei curse - vineri, sâmbătă și duminică, iar ministerul a decis să extindă numărul lor până la patru, pe până la 23 septembrie. Prețul unui bilet variază, în funcție de clasă, între 142 și 157 de lei moldovenești.
La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a semnat un decret pentru rechemarea emisarilor Ucrainei la Comunitatea Statelor Independente. „Nu mai avem ce căuta acolo, ne mișcăm către Europa”, a spus Poroșenko, potrivit unui comunicat, în timpul unei vizite în orașul Vinița din vestul țării. Liderul ucrainean a anunțat luna trecută intenția de retragere a țării din CSI, pe care o critică pentru că nu a condamnat anexarea Crimeii de către Rusia și agresiunea rusă din estul Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a respins vineri concluziile anchetatorilor internaționali că racheta care a doborât zborul MH17 al companiei Malaysia Airlines în 2014, deasupra zonei de est a Ucrainei, ar fi fost rusească. „Desigur că nu”, a răspuns Putin, întrebat dacă racheta era rusă sau nu, în timpul Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Olanda nu ar fi prezentat nici un element nou care să implice direct Rusia în drama avionului malaiezian. Olanda şi Australia au declarat vineri că Rusia trebuie să-și asume responsabilitatea pentru doborârea zborului MH17, într-o declaraţie care deschide calea urmăririlor penale. Cu o zi mai devreme, anchetatorii internaționali informaseră că au stabilit că racheta Buk, care a doborât avionul Malaysia Airlines, provenea de la Brigada 53 antiaeriană a forţelor ruse cu baza în Kursk, Federaţia Rusă. Toate cele 298 de persoane aflate la bordul avionului de pasageri malaiezian au murit.
Concernul rus de stat Gazprom a ajuns la o înțelegere cu Uniunea Europeană așa încât să evite amenzi mari într-o anchetă anti-monopol care durează de șapte ani. Într-o declarație difuzată de Comisia Europeană se spune că Gazprom va trebui să respecte un set de „obligații” care i-au fost impuse pentru a permite livrările nestingherite de gaze și prețuri competitive în Europa Centrală și de Est, unde concernul rus este furnizorul dominant. UE a acuzat concernul rus că și-ar abuza poziția dominantă pe piață pentru a aplica tarife exagerate, restricționa livrările și a obstrucționa concurenții.
Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.
***
Europa Liberă: La Moscova, săptămâna trecută, s-a întrunit în prima sa ședință noul guvern al Federației Ruse, care a discutat despre buget și perspectivele economice ale țării, aflată sub presiunea sancțiunilor occidentale. În presă, comentatorii au pus în discuție și obiectivele optimiste ale Kremlinului pentru noul executiv și anume să aducă Rusia, până în anul 2024, în rândul celor mai puternice cinci economii ale lumii, să asigure, între altele, o creștere a pensiilor peste nivelul inflației și să reducă în jumătate sărăcia. În acest context, comentatorii nu au trecut cu vederea nici posibila reformă a pensiilor în Rusia. La începutul lui mai, în Duma de Stat, noul vechiul premier Dmitri Medvedev a anunțat că guvernul Federației Ruse va elabora „în cel mai scurt timp” un proiect de lege privind majorarea vârstei de pensionare.
Dmitri Medvedev în Duma de la Moscova
Medvedev a argumentat nevoia unei asemenea decizii prin faptul că actualul „cadru” a fost stabilit încă în anii 30 ai secolului trecut, când, potrivit lui, „durata medie a vieții era de circa 40 de ani”. Însă de atunci viața în Rusia, a spus Medvedev, „s-a schimbat în bine, s-au schimbat și condițiile, și posibilitățile, și dorința oamenilor de a munci, și perioada activă a vieții”. Guvernul rus va lua decizia de majorare a vârstei de pensionare „cu acuratețe și echilibrat”, a promis premierul. În prezent, în Rusia, femeile pot ieși la pensie la vârsta de 55 de ani, iar bărbații – la 60 de ani. Între timp, ministerul finanțelor de la Moscova a propus să fie reduse cheltuielile la plata pensiilor anul acesta cu peste 51 de miliarde de ruble rusești.
În Transnistria, mulți pensionari beneficiază de pensii de la bugetul Federației Ruse. Nu există statistici oficiale, dar s-a relatat că în ultimii ani pensionarii din regiune sunt încurajați activ, chiar dacă neoficial, de către autorități, să obțină cetățenia rusă și, respectiv, o pensie din Rusia, ceva mai consistentă decât pensia locală.
Bugetul transnistrean este unul constant deficitar. Anul acesta mai bine de o treime din cheltuieli nu este acoperită de venituri. Iar faptul că pensionarii renunță la pensia transnistreană în favoarea celei rusești este privită și ca un sprijin tacit al Moscovei pentru bugetul regiunii. Tema obținerii simplificate a cetățeniei ruse de către locuitorii Transnistriei și accesului lor la sistemul rusesc de pensii și de asigurare medicală este abordată constant de către liderii de la Tiraspol la întâlnirile cu oficialitățile ruse.
Am încercat să aflăm ce cred locuitorii regiunii despre intenția guvernului de la Moscova de a majora vârsta de pensionare pentru cetățenii ruși.
- Una e Rusia, alta e Transnistria. Aici nivelul economiei este altul ca să permită ieșirea la pensie la 65 sau la 70 de ani. La noi durata vieții e mai scurtă decât în țările dezvoltate, nu are sens o asemenea inițiativă. Să fie așa cum este - femeile la 55, bărbații - la 60.
- Ca să majorezi vârsta de pensionare, trebuie să creezi condiții pentru pensionari. În primul rând, să fie majorate pensiile. Uitați-vă cum saltă prețurile, în fiecare zi... Celor care muncesc le va fi foarte greu să ajungă până la pensie. În al doilea rând, multe depind de faptul dacă vor funcționa întreprinderile. Tineretul nu are unde să lucreze... Ce să facă? Cine poate, pleacă din Transnistria, și din Moldova. Iar cei care rămân aici, ce să facă? Intră la universitate, absolvesc și... mai departe? Vor trebui să-și caute un loc de muncă în Rusia, pentru că aici, fără relații, este foarte greu să-ți găsești de lucru.
- Foarte rău că au decis să majoreze. Nu suntem atât de sănătoși... Te uiți, a îmbătrânit un pic, și a murit. Nici tineretul astăzi nu prea e în forță. Eu am pensie transnistreană, dar am auzit că va fi majorată celor care au pensia foarte mică. Vecina mea nu a muncit niciodată și va avea un adaos la pensie, iar eu care am muncit toată viața că acum nu mai pot să merg - nimic. Așa guvern avem. E nedrept. Nici n-au cui să te plângi. Răbdăm. 540 de ruble plătim facilitățile în apartament. Ba apă caldă, ba telefon - diși nici n-am sunat nicăieri. Soțul meu are o pensie de 1400 de ruble, n-au ținut cont de cei 11 ani pe care i-a lucrat în Ucraina...
- Ca pensionară, n-aș vrea să majoreze vârsta... Lumea muncește atâția ani și acum... să mai aștepte?
- Te duc de nas peste tot. Am stat la copii, dar mi-am schimbat viza de reședință. Acum, de cinci luni aștept transferul la pensia rusească.
- Probabil, oamenii trăiesc mai mult. Nu pot să spun că trăiesc foarte bine, dar am avut o viață lungă - am 80 de ani, e foarte mult.
Europa Liberă: opinii ale unor locuitori din stânga Nistrului. Despre tendința renunțării la pensiile transnistrene și trecerea la pensiile rusești am discutat cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
Serghei Melnicenko: „Dacă ceva vreme în urmă, numărul cel mai mare al pensionarilor (în regiunea transnistreană) a fost de 140 de mii, acum acesta s-a redus la 121 de mii. Aceasta nu înseamnă că toți cei 19 mii de oameni au trecut la pensia rusească – există și factorul migrației, și reducerea naturală a populației, și altele. Dar tendința există, întrucât e limpede că pensiile rusești sunt mai mari decât cele transnistrene, chiar dacă Rusia nu ține cont de stagiul de muncă al transnistrenilor, începând cu anul din 2002, când Rusia a trecut la noul sistem de pensii. Totuși, majoritatea celor care iau cetățenia rusă, – iar rândul la înscriere a ajuns până în noiembrie anul viitor, cum a spus ambasadorul rus, – evident, că ei își leagă speranțe de obținerea asigurării de pensie. Majoritatea lor sunt cei care priesc pensii. E clar că, în acest caz, sunt eliberate resurse din fondul de pensii al Transnistriei, care este unul deficitar, deși mai puțin decât bugetul regiunii, dar tot este deficitar. Este ca un fel de indicație neoficială – susținerea acestei tendințe de trecere la pensiile rusești.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, la Moscova, premierul Dmitri Medvedev vorbește despre posibila majorare a vârstei de pensionare în Rusia. În cazul realizării acestei reforme, ar putea crește presiunea asupra bugetului transnistrean?
Serghei Melnicenko: „Nu văd o legătură directă. Dar știu că Transnistria tot timpul urmează Rusia, și dacă Valentina Matvienko (președinta camerei superioare a parlamentului rus – n.r.) și Aleksei Kudrin (șeful curții de conturi – n.r.) au adus vorba despre posibila majorare a vârstei de pensionare, este foarte probabil că această experiență va fi aplicată și în Transnistria, pentru că raportul celor care muncesc față de pensionari este de acum în regiune este de 1 la 1, iar dacă ținem cont de dinamica migrației forței de muncă acest indicator va continua să se înrăutățească. De aceea, trecerea la pensia rusească e privită ca destul de avantajoasă pentru reducerea presiunii asupra bugetului local și a fondului de pensii.”
Europa Liberă: Am înțeles bine, în Transnistria la fel ar putea fi majorată vârsta ieșirii la pensie?
Serghei Melnicenko: „Da, despre aceasta nu se discută acum pentru că, evident, nu este ceva popular. Dar eu presupun că dacă în Rusia va fi majorată cumva vârsta de pensionare, această practică va fi extinsă și asupra Transnistriei. Nu cred că în Rusia plafonul va fi majorat dintr-o dată. Mai degrabă, vor proceda ca în Ucraina – va fi un proces gradual. Dat tendințele sunt evidente, pentru că și în Rusia, și la noi, și mai devreme în statele europene se observă așa numita îmbătrânire demografică.”
Europa Liberă: Opinia economistului de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Doamnelor și domnilor, la microfon Radu Benea și vă reamintesc că ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene la Radio Europa Liberă. Mai multe informații, inclusiv reportaje video despre realitățile din regiunea transnistreană puteți găsi oricând pe pagina noastră de internet, la europaliberă.org.
Cum ați auzit la știri, guvernul de la Chișinău a decis, pe 23 mai, să extindă controlul mixt de la granița Moldovei cu Ucraina în alte două puncte de control de pe segmentul transnistrean de frontieră. La fel ca în cazul postului mixt de la Cuciurgan, care funcționează deja de un an, grănicerii și vameșii moldoveni vor efectua controlul pe teritoriul ucrainean. Este vorba despre punctul rutier „Goianul Nou-Platonovo” și punctul feroviar „Novosaviţcaia-Cuciurgan”. Intenția guvernului moldovean este de a introduce controlul mixt la toate punctele de trecere a frontierei, de pe segmentul transnistrean, până la sfârșitul acestui an. Guvernul de la Chișinău dă asigurări că procedura controlului mix, după principiul „o singură oprire - un singur ghișeu”, va simplifica circulația oamenilor și a mijloacelor de transport, va optimiza operațiunile de import-export, va permite combaterea mai eficientă a crimei transfrontaliere și va face frontiera mai sigură. Tiraspolul susține contrariul.
După trecerea unui an, cum este privită în Transnistria activitatea punctului mixt de control, moldo-ucrainean, la Cuciurgan? – cel mai circulat punct de trecere de pe segmentul transnistrean. A devenit mai comodă și mai sigură trecerea graniței? Cum ar putea reacționa Tiraspolul în cazul extinderii controlului mixt? L-am întrebat pe analistul economic din stânga Nistrului, Serghei Melnicenko.
Serghei Melnicenko: „Transnistria a fost întotdeauna împotriva posturilor mixte de control vamal și de grăniceri, pe teritoriul Ucrainei, la Cuciurgan. Dar, cum s-ar zice, nu se poate face nimic în această situație, pentru că este vorba de înțelegeri bilaterale între Moldova și Ucraina. Liderul Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a spus la ședința consiliului primilor deputați că una este monitorizarea circulației mărfurilor și oamenilor prin acest punct, și o cu totul altă situație va fi dacă se vor introduce restricții – așa ceva ar însemna o formă de presiuni economice și atunci Transnistria va fi nevoită să apeleze la mediatorii și garanții procesului de negocieri în formatul 5+2; cel puțin Transnistria deja a anunțat că vrea să inițieze discuții pe această temă la următoarea rundă de la Roma.
Sunt și schimbări spre bine, dacă anterior partea moldoveană, reprezentanții politici în particular, refuza categoric să discute chestiunea cu partea transnistreană, acum Cristina Lesnic (vicepremierul pentru reintegrare – n.r.) și-a dat acordul de principiu să discute despre aceasta cu colegul ei Vitalie Ignatiev (reprezentantul politic al Tiraspolului - .n.r.). Desigur, Transnistria califică (introducerea controlului mixt – n.r.) drept o limitare a activității sale economice externe, care exprimă dorința autorităților moldovene de a forța Transnistria, prin exercitarea de presiuni economice, să accepte cedări politice, să controleze nu numai exporturile, dar și importurile. Recent s-a anunțat deschiderea a două noi posturi mixte. Aceasta ar putea fi o amenințare și pentru situația socială din Transnistria, și așa mai departe. Și atunci logica negocierilor devine este neînțeles. Pe de o parte, unele chestiuni se rezolvă, cum ar fi plăcuțele auto neutre, deschiderea podului (de la Gura Bîcului-Bîcioc – n.r.), funcționarea școlilor moldoveneşti cu grafie latină, chestiunea terenurilor din raionul Dubăsari, apostilarea diplomelor. Iar în același timp se agravează situația privind circulația mărfurilor și a oamenilor.”
Europa Liberă: Dle Melnicenko, la Cuciurgan, control mixt moldo-ucrainean funcționează deja de un an de zile. Ce spun despre el agenții economici din regiunea transnistreană?
La Cuciurgan
Serghei Melnicenko: „Aproximativ o lună în urmă a fost un caz de restricționare – nu au lăsat să intre un lot de medicamente, pentru că preparatele nu erau înregistrate în Republica Moldova. Dar apoi au spus că vor face o excepție și i-au permis să treacă. Cred că, mai curând, a fost un test, ca să verifice reacția autorităților transnistrene și a agenților economici transnistreni. Deocamdată, nu există plângeri mari din partea agenților economici. Dar se presupune că toate acestea vor continua: la început, te încearcă, și dacă nu sunt reacții vehemente, continuă și tot așa până când cercul se restrânge tot mai mult și mai mult.”
Europa Liberă: opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Europa Liberă: Lina Grâu a căutat și un punct de vedere de la Chișinău și a discutat cu Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.
Europa Liberă: Dle Rosian Vasiloi, aș vrea să discutăm cu Dvs. subiectul postului comun de control Pervomaisk – Cuciurgan. Dvs. urmăriți tema, urmăriți subiectul. La ce etapă sunt procedurile și situația la acest post?
Rosian Vasiloi: „Puțină istorie. Acest punct de trecere este unul din cele 65 la frontiera de stat cu Ucraina, în conformitate cu acordul semnat în ’97. Tot în ’97 a fost semnat un alt acord care prevede instituirea controlului comun în șapte puncte de trecere la frontiera moldo-ucraineană, Cucuirgan – Pervomaisk fiind unul din ele și în acest punct de trecere din ’98 până în 21 noiembrie 2001 s-a efectuat controlul în comun, dar numai pe linia serviciului vamal. Pe 21 noiembrie 2001, partea ucraineană s-a retras din exercițiul controlului în comun în toate cele șapte puncte de trecere, după care s-a revenit în șase din ele în anul 2005-2006 și, ulterior, deja în 2017, după o pregătire minuțioasă de către autoritățile de frontieră din Republica Moldova și Ucraina, s-a instituit controlul în comun în acest punct de trecere Pervomaisk – Cuciurgan pe data de 17 iulie, cu o întârziere de la data stabilită de două luni de zile. Și la prima etapă era stabilită o schemă tehnologică provizorie prin care se stabilea că persoanele care traversează frontiera de stat se înregistrează benevol și numai pe sensul de intrare în Republica Moldova. Ulterior, și asta a fost pe la mijlocul lunii aprilie, a fost anunțat că deja controlul, cel puțin pe linia activității poliției de frontieră, care prevede înregistrarea persoanelor și mijloacelor de transport, se efectuează pe deplin. Din informațiile de care dispun la momentul de față nu este chiar așa, tot se efectuează benevol, dar cel puțin personalul poliției de frontieră și al serviciului vamal este dislocat atât pe sensul de intrare în Republica Moldova, cât și pe sensul de ieșire din Republica Moldova. În același timp sunt anumite proceduri provizorii pe linia activității serviciului vamal, care efectuează numai proceduri de export și reexport cu posibila extindere a acestor proceduri undeva, eu așa estimez, la mijlocul lunii iulie, când autoritățile noastre, cel puțin în acest punct de trecere, vor efectua controlul deplin atât pe linia activității serviciului vamal, cât și pe linia activității poliției de frontieră pe sensul de intrare și pe sensul de ieșire din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Subiectul a fost discutat foarte mult, inclusiv la nivel politic, și înainte de lansare, și după lansare. Tiraspolul, susținut de Moscova, a protestat vehement împotriva deschiderii acestui punct. Este explicabil cumva, pentru că este unul din punctele vitale, punctele unde este cel mai mare tranzit din regiunea transnistreană spre Ucraina și invers. Acum, Tiraspolul continuă să afirme că Chișinăul pune bariere artificiale în calea comerțului și a liberei circulații a persoanelor. Care este situația de fapt?
Rosian Vasiloi: „De fapt, Tiraspolul și pretinsele autorități de la Tiraspol fac jocul Rusiei, care prin orice metode încearcă să împiedice desfășurarea mecanismului controlului în comun. Nu le convine lor, pentru că își pierd pârghiile asupra unor mecanisme, aș putea spune așa, de dobândire ilicită a unor mijloace financiare în urma contrabandei care se efectuează prin acest punct de trecere. Dvs. ați menționat foarte corect – este cel mai mare punct de trecere pe segmentul transnistrean. Conform estimărilor oficiale, traficul pe an este de peste un milion de traversări de către cetățeni și mijloace de transport. În afară de aceasta, se află pe ruta de tranzit din Republica Moldova spre Ucraina, regiunea Mării Negre. Anul trecut noi am făcut mai multe analize pe acest subiect și vreau să vă asigur că în niciun fel activitatea acestui punct de trecere nu afectează nici cetățenii, nici agenții economici, care sunt înregistrați în câmpul legal al Republicii Moldova. Eu mi-aș dori ca pe lângă faptul că noi asigurăm controlul prin acest punct de trecere să fie asigurat și mecanismul cum acești agenți economici contribuie la bugetul de stat al Republicii Moldova, nu numai la îmbogățirea sau plățile oficiale și neoficiale către autoritățile separatiste.”
Rosian Vasiloi
Europa Liberă: Deocamdată nu contribuie în niciun fel.
Rosian Vasiloi: „Deocamdată nu contribuie în niciun fel și asta este clar. În afară de acest lucru, noi trebuie să ținem cont că anumitor controale sunt supuși numai agenții economici, și nu mă refer acum la cetățenii simpli din regiunea transnistreană, care sunt tot cetățenii noștri și activează în bază de patente, până la urmă, autoritățile Republicii Moldova trebuie să găsească un mecanism ca acești cetățeni să intre prin activitatea pe care o desfășoară în regiunea transnistreană în câmpul legal al Republicii Moldova. Eu cred că în acest sens sunt mai multe mecanisme care pot fi implementate pentru a asigura controlul eficient pe acest segment atât pe linia activității poliției de frontieră, cât și pe linia activității serviciului vamal, aspectele legate de fiscalitate etc., etc. Noi vedem în ultimul timp o avalanșă de întâlniri în cadrul grupurilor de lucru pe vamă, fitosanitarie, farmaceutică etc., în care se discută aceste subiecte, noi nu știm care este substratul acestor negocieri, pentru că noi suntem informați post-factum că întâlnirile au fost, s-a discutat… Dar ce concret se discută nu este clar și sunt anumite îngrijorări care reies din aceste negocieri și întâlniri, reieșind din practica anterioară din procesul de negocieri, cum ar fi, ce s-a întâmplat cu plăcuțele de înmatriculare, pentru că documentul semnat, așa-zisa decizie protocolară este ca o umbrelă, dar substratul ce este în acele patru anexe la această decizie protocolară nimeni nu cunoaște, dar separatiștii de la Tiraspol, pretinsele autorități treptat, treptat deschid mai multe paranteze care, iarăși repet, ne aduc pe noi la concluzia că nu e chiar atât de roz precum se prezintă și de aici trebuie să fim foarte atenți în acest sens. În primul rând, să prevaleze interesul național, legislația Republicii Moldova, Constituția Republicii Moldova și nu interesele obscure ale unor elite atât de la Chișinău, cât și de la Tiraspol, Kremlin și, nu în ultimul rând, elitele regionale de la Odesa și elitele de la Kiev.”
Europa Liberă: Acest lucru, ceea ce spuneți Dvs. înseamnă că aveți anumite îngrijorări că această accelerare a activității grupurilor de lucru ar putea însemna că ar putea urma niște evoluții și în acest domeniu?
Rosian Vasiloi: „Evoluții și nu întotdeauna aceste evoluții pot fi pozitive sau în interesul național al Republicii Moldova. Și eu iarăși reies din acea experiență pe care noi o avem în monitorizarea procesului de reglementare transnistreană, în particular în ultima jumătate de an, secretomania aceasta și lipsa de comunicare cu cetățenii, mediul de experți, societatea civilă, cel puțin pe mine mă îngrijorează și ar veni în contradicție cu acele măsuri pe care noi ar trebui să le facem în comun, pentru că suntem, dacă aș putea spune așa, pe aceeași parte a baricadei, pentru că reglementarea transnistreană nu este în interesul unei anumite persoane sau al unui anumit partid. Reintegrarea Republicii Moldova este în interesul țării și trebuie să fie transparență maximă pentru a nu admite anumite derapaje și a nu încălca sau a trece peste liniile roșii. Și una din liniile roșii este negocierile între Ucraina și Republica Moldova pe aspecte legate de securizarea frontierei de stat – controlul comun, patrularea comună – nu poate fi supusă discuțiilor în formatul „5+2”. Este subiectul discuțiilor pe bilaterală și aici nu poate să ne impună nouă pozițiile nici Federația Rusă, nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite și cu atât mai puțin autoritățile separatiste de la Tiraspol.”
Europa Liberă: Exact asta voiam să vă întreb, pentru că discuția se încearcă a fi transferată în plan politic, această discuție tehnică între Chișinău și Kiev și se încearcă aducerea ei pe platforma „5+2”. Urmează și o întâlnire la Roma zilele acestea.
Rosian Vasiloi: „Eu am văzut anumite reacții de la Tiraspol, de la autoritățile separatiste care vor încerca să ridice această întrebare pe această platformă. Eu vreau să văd care o să fie reacția autorităților de la Chișinău, pentru că, repet: este un subiect care nu poate să fie supus discuțiilor în acest format. Este, dacă doriți, o cutumă pe această dimensiune în discuții și în negocieri între Ucraina și Republica Moldova. Încercarea lor de a politiza acestui subiect, de fapt, pe mine mă transferă într-o altă dimensiune – de ce nu se trece de la aspecte tehnice în negocieri pe negocierea reglementării politice a conflictului transnistrean, pe subiecte legate de securitate, de militarizare a regiunii transnistrene? Noi vedem acum că se încearcă discuții pe subiectul drepturilor omului. Vreau să văd care o să fie rezultatul acestor discuții, pentru că acest subiect nu a fost supus în niciun fel monitorizării din partea autorităților Republicii Moldova și ceea ce este mai grav, niciun fel de monitorizare nu se va efectua de către OSCE sau misiunea OSCE în Republica Moldova, care se eschivează de la, de fapt, principala lor sarcină: contribuirea la reglementarea politică a conflictului transnistrean și toată această debandadă și toate aceste vizite a dlui Scanlan la Tiraspol, discuții cu autoritățile din Republica Moldova, de fapt, el încearcă nu altceva decât să-și bifeze în CV-ul său personal încă un punct, că el „a contribuit la ceva”, ceea ce în realitate nu este, dar dacă să ne întoarcem la subiectul controlului în comun, eu am văzut că la ultima ședință de Guvern autoritățile din Republica Moldova au primit împuterniciri pentru negocierea a două, cel puțin, protocoale cu privire la controlul în comun încă în două puncte de trecere și aici vorbesc despre Cuciurgan - Novosavitkaia, este un punct de trecere feroviar, prin care trec garniturile de trenuri, inclusiv de pasageri din Republica Moldova spre Odesa și, iarăși, este un subiect care necesită a fi controlat mai îndeaproape de către autoritățile de frontieră din Republica Moldova și un alt punct de trecere Goianul Nou - Platonova, un punct de trecere auto, și el cu statut internațional. Să vedem cum vor evolua negocierile. Eu încă nu cunosc la ce etapă se află partea ucraineană pentru a primi aceste împuterniciri de lansare a negocierilor cu Republica Moldova pentru aceste puncte de trecere. Vreau să cred că n-o să fie procesul tergiversat de ambele părți. Eu cunosc că din punct de vedere tehnic deja discuțiile au fost lansate, dar urmează o procedură pur birocratică atât din partea Republicii Moldova, cât și din partea Ucrainei. Cu părere de rău, în Ucraina legislația națională nu prevede mecanisme prin care acest lucru ar putea să fie efectuat mai repede. La noi acest lucru am văzut că s-a făcut, pentru că printr-o hotărâre de Guvern autoritățile au primit posibilitatea și pentru a negocia, dar și pentru a semna aceste protocoale. Aici mai este un lucru de care trebuie să ținem cont – dezvoltarea infrastructurii în aceste puncte de trecere unde vor fi dislocate autoritățile noastre, polițiștii de frontieră și vameșii, pentru că din experiența precedentă pentru Pervomaisk – Cuciurgan, acest proces se tergiversează și noi vedem că nici până în ziua de astăzi, de fapt, infrastructura acestui punct de trecere, Pervomaisk – Cuciurgan, nu pe deplin răspunde unor necesități. Vreau să cred că și Uniunea Europeană și partenerii vor contribui la dezvoltarea acestor concepte și, iarăși, să nu ne uităm ce spune Federația Rusă, ce spun autoritățile transnistrene, trebuie să mergem înainte și nu pentru faptul că înainte a fost mai bine, dar ca să închidem totalmente, sută la sută sub controlul autorităților Republicii Moldova segmentul transnistrean cu lungimea de 453,4 km atât în punctele de trecere, cât și la frontieră.”
Europa Liberă: Dle Vasiloi, la ce evoluție vă așteptați în ceea ce privește acest control comun moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean?
La Cuciurgan
Rosian Vasiloi: „Fiind optimist, dar și realist, eu estimez că până la finele acestui an să dea Domnul ca pe deplin să fie efectuat controlul în punctul de trecere Pervomaisk – Cuciurgan fix cum se efectuează procedurile de control la Leușeni – Albița sau la Criva – Mămăligă, sau la Briceni – Rosoșeni și încă pentru o etapă provizorie în aceste două puncte de trecere Cuciurgan – Novosavitkaia și Goianul Nou – Platonova. Vom vedea cum vor evolua aceste lucrări, noi vom monitoriza din partea noastră, în caz de necesitate vom veni cu anumite alerte și poziții publice față de autorități și față de cetățeni, dar cred că după 27 de ani de la independență și după 17 ani de când noi am preluat sectorul frontierei de stat cu Ucraina sub pază a venit timpul ca noi să închidem odată și odată acest subiect și să nu uităm că mai avem încă de finalizat demarcarea frontierei de stat cu Ucraina, cu acele două puncte sensibile de la nord, Naslavcea – hidrocentrala și de la sud ieșirea la Dunăre la Giurgiulești. Să semnăm tratatul cu privire la regimul frontierei de stat și asistență mutuală la frontieră cu Ucraina și, după cum spuneam: odată și odată să punem punct. Este anevoios, cred că trebuie să avem destulă maturitate și voință politică de a merge până la capăt. Așa cum găsește Guvernul bani pentru „Chișinău-arena” și nu întotdeauna acest proces este destul de transparent, așa cum găsește bani Guvernul pentru a profesionaliza armata, cred că se vor găsi surse financiare pentru a pune punct acestui subiect: preluarea 100% a controlului pe segmentul transnistrean a frontierei de stat în varianta actuală și dezvoltarea lui reieșind din mediul în care ne aflăm, de securitatea, aspecte legate de securitatea regională, prezența ilegală a trupelor de ocupație pe teritoriul Republicii Moldova și multe, multe alte aspecte. Ceea ce se impune, încă un subiect foarte important, autoritățile noastre, fie poliția de frontieră, fie serviciul vamal, fie biroul de integrare sau Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene trebuie să aibă un mecanism clar de comunicare strategică și de informare a cetățenilor Republicii Moldova și a cetățenilor străini cu privire la beneficiul stabilirii controlului comun pe segmentul transnistrean, pentru că lipsa aceasta de comunicare, ea se vede, oamenii nu cunosc și eu asta nu spun în necunoștință de cauză, eu discut cu oamenii, mă deplasez în Zona de securitate, în localitățile care se află sub controlul constituțional, eu discut cu experții din Ucraina și se atestă o comunicare insuficientă, nu că ea nu este, dar este insuficientă. Noi, la rândul nostru, mediul de experți, suntem gata să venim cu expertiza necesară, cu asistența necesară, cu sprijinul necesar pentru că, repet, noi nu suntem pe „baricade” diferite, noi suntem pe aceeași baricadă.”
Europa Liberă: Un punct de vedere al expertului de la Chișinău, Rosian Vasiloi, într-un interviu realizat de Lina Grâu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.