Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Locuitorii unor cartiere de la Tiraspol semnalează grave probleme ecologice și miros neplăcut pe timp de noapte. Ce spun administrația și oamenii de rând? Și... principalele concluzii ale reuniunii în formatul 5+2 de la Roma de săptămâna trecută, așa cum sunt ele văzute de experți de la Chişinău, Tiraspol și Kiev. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute:
Your browser doesn’t support HTML5
La încheierea rundei de negocieri 5+2 la Roma, care a avut loc marți și miercuri, Franco Frattini, reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, și-a exprimat încrederea că părțile își vor duce la îndeplinire anul acesta angajamentele care trenează de câțiva ani. Chișinăul și Tiraspolul au semnat un nou protocol în care promit să îndeplinească plenar un pachet convenit încă în timpul președinției germane a OSCE din 2016.
Thomas Hammarberg, expert superior ONU pe drepturile omului în regiunea transnistreană, s-a aflat săptămâna trecută într-o vizită de monitorizare la Chişinău, precum și în cele mai mari orașe transnistrene - Tiraspol, Bender și Rîbnița. Într-o declarație făcută la finalul vizitei, Thomas Hammarberg salută ceea ce el numește o îmbunătățire vizibilă a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană după ultima sa vizită din 2013. „Remarc o creștere a nivelului de conștientizare a drepturilor omului în regiunea transnistreană. În câteva domenii-cheie precum drepturile persoanelor cu dizabilități, prevenirea și tratamentul HIV/SIDA, al tuberculozei, situația în general s-a îmbunătățit”, notează reprezentantul ONU.
Totuși, Thomas Hammarberg notează și mai multe tendințe îngrijorătoare, precum situația romilor și a persoanelor cu dizabilități, numărul mare al cazurilor de arest și încarcerare, condițiile de detenție precare, faptul că femeile se confruntă cu inegalități în viața socială, economică și politică, iar violența în familie este încă răspândită. Un alt aspect de îngrijorare ține de condițiile de activitate a ONG-urilor din regiunea transnistreană. Emisarul ONU pentru drepturile omului mai notează că dimensiunea drepturilor omului trebuie să fie și mai profund încadrată în procesul de soluționare a conflictului transnistrean.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.
Săptămâna trecută au avut loc proteste în mai multe orașe ale lumii în sprijinul regizorului ucrainean Oleh Sențov, aflat în detenție în Rusia, și care este din 14 mai în greva foamei. El este condamnat la 20 de ani de închisoare, pentru ceea ce autoritățile rusești din peninsula Crimeea anexată consideră a fi fost presupuse acte de terorism. Sențov, la fel ca și organizaţii internaționale pentru apărarea drepturilor omului consideră cazul motivat politic.
Autoritățile ucrainene spun că au descoperit o listă cu 47 de persoane, majoritatea jurnaliști și publiciști, care ar fi ținte ale unor posibile tentative de asasinare comandate de Rusia. Într-o postare pe Facebook, procurorul general al Ucrainei Iuri Luțenko a scris că lista a fost descoperită datorită operațiunii speciale pentru salvarea jurnalistului rus autoexilat la Kiev Arcadi Babcenko, care a culminat cu înscenarea morții sale. Procurorul Luțenko a mai scris că se iau măsuri pentru a le asigura securitatea celor de pe noua listă. Rusia a respins de multe ori afirmațiile despre implicarea în asasinarea unor figuri publice în Ucraina, dar nu a comentat deocamdată ultimele afirmații ale Kievului privind potențialele ținte ale serviciilor speciale rusești.
Rusia a respins, la Națiunile Unite, îndemnul de a-și asuma răspunderea pentru doborârea zborului MH17 deasupra Ucrainei în 2014, după ce o investigație internațională a stabilit că avionul de pasageri a fost lovit de o rachetă din dotarea armatei ruse, omorând pe toți cei 298 de oameni aflați la bord. La reuniunea de marți seara a Consiliului de Securitate al ONU, ministrul olandez de externe, Stef Blok, a cerut Moscovei să accepte concluziile echipei internaționale de investigație condusă de Olanda că avionul a fost doborât de o rachetă Buk ce provenea de la Brigada 53 antiaeriană de la Kursk, din Rusia.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: Locuitorii câtorva cartiere din estul orașului Tiraspol se plâng deja de câteva luni de faptul că în timpul nopții în sectoarele lor apare un miros înțepător neplăcut. Peste 300 de persoane au semnat un apel către administrație cu solicitarea de a identifica și înlătura sursa de poluare a aerului. Asta, după ce alte demersuri de acest fel adresate de locuitorii din zonă serviciului ecologic din regiune nu au adus niciun rezultat.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană transmit că liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, i-a audiat pe responsabilii din cadrul serviciului ecologic și i-a somat să reacționeze la plângerile cetățenilor și să nu ascundă informațiile cu privire la încălcarea normelor ecologice.
Legislativul din stânga Nistrului a examinat și el plângerea locuitorilor de la Tiraspol, în cadrul unor audieri la care a fost invitat și șeful serviciului de control ecologic din regiunea transnistreană, Vasili Sotnikov. Acesta a anunțat în cadrul ședinței că a fost identificată sursa mirosurilor neplăcute – în sectorul Kirovskii al orașului Tiraspol, în zona unei gunoiști abandonate, în garaje unii indivizi „ardeau deșeuri industriale din cea de-a patra clasă de pericol”, extrăgând astfel metale prețioase. Oficialul a raportat că vinovații au fost amendați.
Acesta a mai spus că potrivit datelor serviciului ecologic, între lunile ianuarie și mai la Tiraspol s-a constatat depășirea normelor admisibile de concentrație a fenolului. „În condițiile în care norma este de 0,01 mg la un metru cub de aer, în 11 zile au fost înregistrate depășiri de aproximativ 70 la sută. Este o depășire care nu prezintă pericol”, a declarat Vasili Sotnikov, șeful serviciului ecologic de la Tiraspol.
Însă deputatul Oleg Horjan, președintele Partidului Comuniștilor din regiunea transnistreană, a pus la îndoială corectitudinea informațiilor prezentate. „Îmi vine greu să cred că mirosul acoperă o suprafață atât de mare doar în urma faptului că sunt arse câteva cauciucuri sau că o persoană juridică a aruncat o dată deșeurile”, a spus Horjan. El a întrebat dacă au fost făcute controale la întreprinderile industriale mari, cum sunt concernul textil Tirotex și uzina Moldavizolit care aparțin Sheriff-ului, dacă s-a verificat nivelul de noxe emise de acestea în atmosferă.
Șeful serviciului ecologic a răspuns că „nu au fost motive” pentru a verifica uzina Moldavizolit, iar Tirotex nu folosește în producție rășini fenolice.
După aceste discuții, procuratura din regiunea transnistreană și-a dat acordul pentru desfășurarea unor controale în afara graficului la aceste întreprinderi.
Utilizatorii de rețele sociale din stânga Nistrului au făcut și o investigație proprie, bazându-se pe un document care a apărut pentru câteva secunde într-un material video al unui post local de televiziune. Cifrele care apar în raportul respectiv vorbesc despre faptul că emisiile în atmosferă nu se încadrează sub nicio formă în parametri normali, deoarece depășesc de mai bine de două ori indicatori admisibili la unele substanțe toxice.
Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au mers în sectoarele din Tiraspol locuitorii cărora s-au plâns de mirosuri neplăcute și i-au întrebat dacă problema mai persistă.
- Eu nu știu ce e de făcut, dar încălcări singur sunt. În apartament la noi miroase urât de dimineață, un miros puternic, vine de la Tirotex, sunt aruncate deșeuri, în mod sigur. Nouă ni s-a spus că sunt aruncate deșeuri din secția unde sunt vopsite materialele. La ora 4 dimineața la aruncă. Noi locuim chiar în blocurile din apropiere și mirosul cel mai puternic este pe la orele 4-6 dimineața.
- Arde gunoiștea – ce întrebări mai pot fi?
- Nu este gunoiștea. Au spus că sunt deșeuri de la nu știu care întreprindere, nu știm de la care. Trebuie de scris despre asta. Au fost deja 300 de oameni care au scris, iar președintele a spus că „totul e bine”. În Transnistria în general toată lumea este fără vreo putere.
- Așa e țara noastră, că doar nu vom ieși la pichete, nimeni nu vrea să se lege la pac cu asta. Nici nu știu ce-i de făcut. Ar trebui să fie organe competente, dar dacă acestea încearcă să mușamalizeze totul, noi cu dvs. ce putem face?
- Nu cred că nu e nimic grav, mirosurile sunt îngrozitoare, nu are cum să fie totul în limitele normale. Miroase a ars, a cabluri topite, alte chestii de genul acesta. Și la ore diferite – ba la 2 noaptea, ba la 6 dimineața. Eu de exemplu mă trezesc de la aceste mirosuri și cred că nu este normal ce se întâmplă.
- Dar când apar mirosurile? Eu noaptea dorm, nu simt nimic, sincer.
- Mirosurile sunt foarte deranjante, mai ales nopțile, seara nu avem cu ce respira. Și toată lumea se plânge. În primul rând, copiii se îmbolnăvesc. Mirosul este oribil. Cred că trebuie instalate echipamente pentru filtrarea aerului. Toate blocurile din zonă se plâng. Ne-am adunat de mai multe ori, am discutat, și deputatului nostru i-am spus – nimic nu ajută.
- Eu cred că încălcări sunt, și chiar unele serioase. Noaptea e imposibil de deschis geamul sau ușa – ne sufocăm. Într-o noapte am deschis și era miros puternic de iod, foarte înțepător, imposibil. Sunt mirosuri foarte ciudate, e greu de respirat și avem și copii. În general, președintele trebuie să poarte responsabilitatea pentru tot, dacă este președinte. Nu-i așa?
- Există serviciul ecologic care trebuie să se ocupe de asta, de aceste mirosuri ciudate. Trebuie să monitorizeze situația și să ia măsuri.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: La Roma a avut loc marți și miercuri o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 privind reglementarea conflictului transnistrean. Reuniunea s-a încheiat cu un angajament: până la sfârșitul anului – care este și un an electoral în Republica Moldova – vor fi realizate toate cele opt măsuri gândite să aproprie cele două maluri ale Nistrului, cunoscute și sub numele de „pachetul Berlin plus”. Alla Ceapai are detalii.
În protocolul semnat la Roma, părțile și-au reconfirmat angajamentul de a înregistra noi progrese în implementarea celor șase înțelegeri convenite anterior, iar pentru unele din ele au fost stabilite termene concrete. Admiterea în traficul internațional a automobilelor înmatriculate în regiunea transnistreană va fi posibilă de la 1 septembrie, iar OSCE va oferi sprijin financiar pentru deschiderea oficiilor unde vor fi eliberate plăcuțe neutre de înmatriculare. Fermierii din raionul Dubăsari vor avea acces nestingherit la terenurile lor agricole începând din august. Până la finele lunii iunie părțile s-au angajat să elaboreze o foaie de parcurs pentru problematica telecomunicațiilor şi a restabilirii legăturilor telefonice între malurile Nistrului.
Negociatorii șefi de la Chișinău şi Tiraspol, Cristina Lesnic şi Vitali Ignatiev, au lăudat progresele atinse, dar au avut opinii divergente pe unele subiecte. Bunăoară, în ce priveşte angajamentul de modernizare a podului rutier peste Nistru dintre localitățile Gura Bîcului – Bîcioc.
Vicepremierul Cristina Lesnic: „Vorbim despre modernizarea şi funcţionarea podului, dar inclusiv şi elemente de securitate. La fel ne referim şi la eliminarea oricăror bariere.”
Vitali Ignatiev a lăsat să se înţeleagă însă că Tiraspolul nu are de gând să se conformeze cerințelor Republicii Moldova și să scoată punctul vamal de control intern de pe acest pod, aşa cum a anunţat în ajun şi liderul tiraspolean Vadim Krasnoselski.
„Ne bucurăm că partea moldoveană înţelege că chestiunile legate de securitate nu au legătură că formatul oficial de negocieri, dar ţine de activitatea Comisiei Unificate de Control”.
Protocolul semnat astăzi nu face vreo referinţă la chestiuni legate de securitate. În document nu se vorbeşte nici despre controalele comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei, subiect pe care însă negociatorul de la Tiraspol a insistat să-l aducă în discuţie:
„Am invocat acest subiect în contextul angajamentului tuturor participanţilor în formatul de negocieri de a nu întreprinde acţiuni unilaterale şi să soluţioneze orice problemă la masa de negocieri. Am îndemnat toţi participanţii să nu creeze obstacole suplimentare şi să nu pericliteze dinamica dialogului. În detalii problema controalelor comune nu a fost discutată, dar noi am invocat-o şi ne-am expus poziţia.”
În replică, Cristina Lesnic a spus că controlul comun la frontieră ţine de relaţiile bilaterale moldo-ucrainene:
„Controlul comun la Pervomaisk-Cuciurgan şi mecanismul de implementare nu reprezintă obiectivul discuției pe agenda formatului 5+2.”
Cei doi negociatori au avut un schimb de replici şi în ce privește înțelegerile agreate în domeniul educațional.
Cristina Lesnic a spus că deşi problema şcolilor cu predare în grafie latină a fost aparent soluţionată, acestea achitând, în baza noilor controale, sume simbolice pentru chiria edificiilor, totuşi există unele dificultăţi în asigurarea liberei circulaţii a elevilor, profesorilor şi a materialelor didactice.
Vitalie Ignatiev a respins această afirmaţie şi a deplâns în schimb unele dificultăți tehnice legate de recunoașterea diplomelor de studii transnistrene.
Ignatiev s-a arătat satisfăcut însă că protocolul semnat de părţi face referinţă la garanții privind implementarea deciziilor luate, aspect asupra căruia Tiraspolul, dar şi Moscova insistă de mai multă vreme.
În protocol părţile s-au mai angajat să ajungă la un numitor comun în chestiunea liberei circulații, precum şi în cea a dosarelor penale. Reprezentantul special al președinției italiene a OSCE, Franco Frattini, şi-a exprimat convingerea că aceste două restanţe vor fi lichidate de părți până la sfârșitul anului sau chiar mai devreme.
„Angajamentul de a finaliza toate aspectele „pachetului din opt punte” consolidează și mai mult încrederea și face acest an unul istoric pentru procesul de reglementare și, cel mai important, pentru Chișinău și Tiraspol”, a declarat Frattini.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.
Imediat după încheierea negocierilor de la Roma au apărut mai multe voci care au criticat excesiva flexibilitate a autorităților de la Chişinău. Analistul român Iulian Chifu scrie, pe blogul său din pagina electronică a ziarului Adevărul, că poziția Chişinăului duce către o de-facto federalizare a Republicii Moldova, în numele unei „politici a pașilor mici”.
Coaliția liniilor roşii, scrie Iulian Chifu, cea alcătuită din principalele ONG-uri din Republica Moldova, nu mai este consultată de autorităţi, fiind preferate variante de consilieri şi consultanţi distincţi şi absconşi, în timp ce vicepremierul pentru reintegrare, Cristina Lesnic, trădează inconsistenţă şi extremă juvenilitate de când a luat dosarul”. Are o „cunoaştere încă secvenţială a subiectului” și e clar că nu poate face față influenţelor la care e supusă de către participanţii în formatul 5+2. Există, apoi, un „forcing” pe rezultate imediate, după ce Chișinăul a făcut deja multe concesii, consideră comentatorul. Sunt „cedări unilaterale” şi „flexibilităţi nepermise care merg de la compromis rezonabil până la trădarea naţională”, este concluzia articolului semnat de analistul Iulian Chifu.
Analistul politic Oazu Nantoi, care a discutat cu Valentina Ursu, crede, la rândul său, că negocierile care se poartă nu au nimic în comun cu rezolvarea conflictului transnistrean.
Oazu Nantoi: „Această rundă face parte din rutina promovată de OSCE, care are nevoie de mimarea procesului de negocieri, pe când în Republica Moldova se observă tendința de segregare, să spunem așa, a regiunilor. În situația când Chișinăul, din motive neclare, îi oferă malului stâng niște atribuții care îi permit malului stâng să fie independent în raport cu Republica Moldova și să insiste asupra așa-zisului referendum care presupune, chipurile, dragoste nețărmurită față de Rusia și niciun fel de înțelegeri politice privind un stat integru în baza Constituției Republicii Moldova.
Prin urmare, OSCE-ul își are interesul său, cei care stau în spatele unor decizii protocolare au interesele lor. Eu am în vedere că, dacă ne uităm la activitatea companiei Interdnestrcom din stânga Nistrului este una, dacă ne uităm la declarațiile unui oarecare Krasnoselski privind statutul terenurilor agricole pe care vor avea posibilitatea să le prelucreze fermierii moldoveni este cu totul alta. Repet: nimic din domeniul rezolvării problemei și crearea unui stat integru, democratic și funcțional în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internațională.”
Europa Liberă: Dvs. criticați vehement acest proces de negocieri, care ar trebui să identifice o soluție durabilă pentru criza transnistreană, dar aveți și un sfat, aveți o sugestie, aveți o rezolvare a problemei?
Oazu Nantoi: „Știți care este situația, dacă pe tablă, în clasă, este scrisă o ecuație matematică și elevii nu pot rezolva această ecuație asta deloc nu înseamnă că ecuația nu are soluție. Asta poate să însemne că elevii sunt leneși și nu vor să învețe. Iată, în cazul proiectului de statalitate a Republicii Moldova clasa politică, ce-i drept aleasă cu contribuția cetățenilor Republicii Moldova, demonstrează că este incapabilă să edifice un stat de drept funcțional în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internațională.
Și eu nu sunt critic vehement, eu știu că acest conflict poate fi soluționat, este posibil, dacă pornești de la spectrul de oportunități pe care le are un stat, în special care este protejat în relațiile cu Rusia de către Ucraina. Și eu constat că clasa politică din Republica Moldova merge pe calea trădării intereselor naționale și n-ai cui propune soluționarea acelei ecuații de pe tablă și care presupune rezolvarea conflictului și transformarea Republicii Moldova într-un stat de drept funcțional.”
Europa Liberă: Analistul politic Oazu Nantoi, în discuție cu Valentina Ursu.
***
Europa Liberă: Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a discutat despre cum se văd din stânga Nistrului rezultatele reuniunii în formatul 5+2 de la Roma cu Igor Șornikov, directorul Institutului de cercetări social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol.
Igor Șornikov: „În ceea ce privește formatul 5+2, în ultimii ani noi vedem două tendințe. Pe de o parte, toate contactele dintre Transnistria și Moldova se reduc doar la comunicarea în acest format 5+2, iar de pe altă parte are loc un proces - și nu-mi este foarte clar dacă se face intenționat sau nu – de discreditare a acestui mecanism și de reducere a ponderii acestuia.
Pentru Transnistria formatul 5+2 este unul necesar, pentru că anume în acest instrument de negocieri statutul Transnistria este fixat ca fiind o parte egală în negocieri. Nu există alte platforme de acest fel. Iar dacă ne uităm la ce se întâmplă în ultimul an, vom vedea că formatul 5+2 devine un instrument de presiune. Adică președinția în exercițiu a OSCE – anul trecut era Austria – anunță că nu va convoca formatul 5+2 până în momentul în care părțile nu vor avansa pe anumite teme în relațiile bilaterale. În momentul în care părțile avansează, în formatul 5+2 aceste înțelegeri sunt fixate printr-un protocol, ca o formalitate. Și atunci întrebarea este – pentru ce atunci mai există acest mecanism dacă părțile pot ajunge la înțelegeri fără implicarea altora?
Dacă ne vom uita atent, vom vedea că toate aceste decizii protocolare au fost salutate de participanții în formatul 5+2. Aceste documente într-adevăr soluționează o mulțime de probleme pentru populația din Transnistria și din Moldova. Dar contribuția participanților la formatul 5+2 nu este prea vizibilă. Noi știm că ea există, că există anumite teme unde de exemplu Misiunea OSCE depune eforturi importante. Dar în felul acesta organizația își ridică doar statutul de mediator de succes, dar statutul formatului 5+2 oricum trece undeva pe locul doi. Și noi vedem că există părțile – Moldova și Transnistria, există un mediator de succes – OSCE, dar lucrurile nu se întâmplă în formatul 5+2. Asta în timp ce formatul 5+2, unde Transnistria are statut de parte egală în negocieri, trece cumva pe locul doi.
Iată de ce, atunci când se anunță că formatul 5+2 trebuie să se adune de șase ori pe an, adică o dată la două luni, dar de facto se convoacă rar – să sperăm că în 2018 se va întâmpla de măcar două ori – apare întrebarea dacă acest mecanism este necesar în principiu.”
Europa Liberă: Credeți că există în acest moment o alternativă pentru acest format?
Igor Șornikov: „Până să fi apărut formatul 5+2, iar acesta a apărut în 2005 după ce negocierilor s-au alăturat UE și SUA în calitate de observatori, exista formatul pentalateral. Acesta funcționa destul de eficient și în cadrul acestuia s-au obținut multe înțelegeri între Transnistria și Moldova. Dar în momentul în care UE și SUA s-au alăturat în calitate de observatori – noi înțelegem că atribuțiile observatorului sunt foarte mici, sunt practic inexistente – dar ponderea geopolitică mare a acestor jucători a făcut în așa fel încât acești grei, când au urcat în această barcă, au mărit brusc greutatea ei, ca să nu spunem că au scufundat-o.
Cred că trebuie să punem problema găsirii de noi formate acum, dar acest lucru va fi dificil pentru că va trebui din nou să luptăm pentru a obține și acolo pentru Transnistria statut de parte egală în negocieri. Și asta este destul de complicat, pentru că de fiecare dată vedem poziția Moldovei, destul de consolidată, cu privire la faptul că Transnistria este parte a Moldovei și nu poate fi parte egală la negocieri.
Anumite speranțe a dat la început formatul celor doi președinți, bilateral, 1+1, acesta ar fi putut fi o alternativă a formatului 5+2 unde s-ar fi putut discuta anumite probleme care nu puteau fi soluționate în discuțiile extinse.
Acum la Roma a avut loc o rundă de negocieri și pentru Transnistria aceasta era importantă pentru că apăruse posibilitatea de a discuta situația la frontiera transnistreano-ucraineană legată de deschiderea la Cuciurgan a unui post comun de control și planurile Moldovei și Ucrainei de consolidare a controlului la frontieră. Dar aceste speranțe ale părții noastre nu s-au materializat. Moldova a declarat ferm că aceasta este o temă în relațiile bilaterale ale Moldovei și Ucrainei și care nu are nicio legătură cu negocierile cu Transnistria. Și aici discuțiile s-au încheiat.
Dacă nu reușim să discutăm pe această platformă temele care sunt de cea mai mare actualitate pentru Transnistria, de ce nu am încerca atunci să le discutăm la alte nivele – poate nu neapărat la nivelul președinților. Cunoaștem de altfel poziția președintelui Moldovei, care nu este diferită de cea a Guvernului. Putem găsi deci și alte formate de discuții, cu participare internațională evident, pentru că nu putem separa tema reglementării transnistrene cu situația de la frontiera Transnistriei. Pentru că vrem sau nu, acest nou regim de control leagă mâinile Transnistriei în plan economic și părțile – Ucraina și Moldova – primesc posibilitatea de a exercita presiuni asupra Tiraspolului. În aceste condiții este în principiu imposibil de dus un dialog ca dintre părți egale.”
Europa Liberă: Și totuși, ce a adus părților întâlnirea de săptămâna trecută de la Roma?
Igor Șornikov: „Succesele ultimilor șase luni, legate de semnarea celor șase protocoale, constituie rezultate foarte bune. Mai mult decât atât – în toată istoria formatului 5+2, în ultimii 13 ani, astfel de rezultate într-un timp atât de scurt nu au fost înregistrate niciodată. Iar faptul că deocamdată nu există un mecanism al garanțiilor, iar părțile se află în condiții inegale poate pune în orice moment la îndoială înțelegerile la care s-a ajuns.
De exemplu, cazul numerelor de înmatriculare pentru mașini, un subiect de mare actualitate pentru transnistreni. Și am văzut că atunci când s-a semnat acest protocol practic la toate punctele Moldova, probabil sub presiunea mediatorilor, a fost nevoită să meargă în întâmpinarea Transnistriei. Este într-adevăr un mare succes al diplomației transnistrene. Dar mai este destul de mult timp până la 1 septembrie. Și ne întrebăm dacă vor putea părțile să pună în aplicare cele convenite până atunci fără careva excese. Ideea este că în orice moment aceste înțelegeri pot fi compromise. Mai mult decât atât, după ce acest proces va fi lansat, nu există garanții suficiente că acest mecanism va lucra pe deplin și Moldova nu va renunța la propriile decizii.
Cu numerele transnistrene pe care le folosim acum mașinile noastre puteau, la începutul anilor 2000, circula liber în Uniunea Europeană și în Ucraina. Acest mecanism funcționa normal până în momentul în care Moldova a decis să interzică această practică și acum suntem nevoiți să căutăm soluționarea acelei probleme pe care Moldova a creat-o. Nu există niciun fel de garanții că acest mecanism nou va rămâne mult în vigoare după ce va începe să funcționeze normal. De exemplu, dacă în Moldova se va schimba puterea la un moment dat, aceasta ar putea anunța că realizările din ultimii ani au fost o greșeală și ar putea începe să le corecteze.
Experiența pe care o avem în procesul de negocieri ne vorbește despre faptul că nu există garanții și în orice moment poate fi compromis totul, inclusiv procesul de negocieri în sine. Iată de ce cred că cea mai de actualitate chestiune care trebuie discutată în formatul 5+2 este mecanismul garanțiilor îndeplinirii angajamentelor asumate.”
Europa Liberă: Directorul Institutului de cercetări social-politice și dezvoltare regională de la Tiraspol, Igor Șornikov, răspunzând întrebărilor corespondentului nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.
***
Europa Liberă: Am căutat să aflăm și cum se văd din Ucraina rezultatele întâlnirii de la Roma, într-o discuție cu expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev. L-am întrebat pentru început care sunt concluziile principale ale reuniunii de la Roma.
Serghei Gherasimciuk: „Concluziile principale nu sunt univoce din punctul de vedere al Ucrainei. Pe de o parte, Ucraina în calitate de mediator și garant este indiscutabil interesată de avansarea înțelegerilor dintre malul drept și cel stâng ale Nistrului. Și în acest context întâlnirea de la Roma a arătat rezultate foarte bune. Avem anumite decizii pe numele de înmatriculare, pe școlile românești, pe apostilarea diplomelor părții transnistrene și acesta este un progres evident. Și aici noi, în calitate de garanți ai reglementării, suntem interesați de acest progres și nu-l putem decât saluta.
Pe de altă parte, pericolele care apar în legătură cu asta țin de crearea unui precedent. Adică Ucraina se poate confrunta cu problema acestui precedent deja în viitorul apropiat, când organizațiile internaționale vor face referire la experiența de negocieri în formatul 5+2, atunci când vor spune că numerele de înmatriculare a așa-numitelor republici Donețk și Luhansk trebuie de asemenea recunoscute. Încă nu se pune problema la noi, dar va veni în curând și etapa în care se va discuta recunoașterea diplomelor eliberate în Crimeea și în teritoriile ocupate din Donbas. Și aici din nou ne vom confrunta cu problema precedentului, când ni se va spune că precedentul creat de Republica Moldova trebuie să fie folosit și în continuare. Și vom fi puși în fața recunoașterii diplomelor eliberate în Crimeea, în Donețk și Luhansk. Și acest lucru este, indiscutabil, o problemă pentru noi.
O altă problemă care a apărut în cadrul negocierilor este cea a controlului comun al Moldovei și Ucrainei pe segmentul transnistrean al frontierei. Din câte înțeleg, și partea transnistreană, și cea rusă, insistă asupra faptului că această chestiune trebuie să fie examinată în formatul 5+2, ceea ce în opinia mea este absolut inadmisibil, pentru că subiectul frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova nu poate fi examinat cu luarea în calcul a intereselor părții transnistrene, din simplul motiv că din nou creăm un precedent.
Dacă vom începe examinarea posibilitatea participării părții transnistrene la discuțiile care țin de frontiera dintre Ucraina și Republica Moldova, vom fi nevoiți ulterior să ținem cont și de interesele așa-numitelor republici Luhank și Donețk când se va discuta despre frontiera ruso-ucraineană. Și acest lucru care este inadmisibil – opinie care sunt sigur că va fi împărtășită nu doar de alegătorul din Ucraina, ci și orice politician ucrainean.”
Europa Liberă: Serghei, din ceea ce spuneți reiese că problema transnistreană este folosită acum, haideți să nu-i spunem în calitate de poligon, dar ca o platformă de testare a modelelor de soluționare pentru alte conflicte din regiune – înghețate sau chiar fierbinți?
Serghei Gherasimciuk: „Un astfel de risc există și noi trebuie să înțelegem că acest risc nu este unul inventat, ci reiese din faptul că Memorandumul Kozak într-o anumită măsură a fost o repetiție pentru înțelegerile de la Minsk. Și noi trebuie să ținem cont de faptul că propunerea unei federații asimetrice s-a încercat să fie impusă mai întâi în Republica Moldova, ceea ce nu s-a reușit pe timpul președintelui Voronin, iar apoi același model al federației asimetrice, în care unele regiuni influențează politica externă a statului, a fost impus și se insistă asupra lui în continuare la nivelul înțelegerilor de la Minsk.”
Europa Liberă: Mai mulți experți de la Chişinău au atras atenția asupra faptului că în documentul final al reuniunii de la Roma se vorbește foarte mult despre problemele sociale, economice, dar se evită cu grijă aspectele politice, în particular reglementarea politică și subiectul prezenței militare ruse din regiunea transnistreană. Ce părere aveți la acest capitol?
Serghei Gherasimciuk: „Poziția Ucrainei în această problemă este evidentă – Ucraina a insistat întotdeauna asupra retragerii trupelor ruse în conformitate cu înțelegerile de la Porto și Istanbul. Poziția Ucrainei a fost la fel una clară când Kievul a susținut inițiativa părții moldovene de a aduce această chestiune în examinarea adunării generale a ONU. Din păcate trebuie să constatăm că Moldova a făcut un pas înapoi în această chestiune – din câte știu eu, anume din inițiativa părții moldovene această chestiune a fost amânată.
Trupele trebuie indiscutabil retrase, din mai multe motive. Chiar dacă am face abstracție de înțelegerile din cadrul OSCE, de la Porto și Istanbul, care făceau referință la Acordul privind armamentul convențional, din care Rusia s-a retras, oricum prezența trupelor la Colbasna, prezența Grupului operativ de trupe ruse pe malul stând al Nistrului nu este conformă nici măcar Acordului de încetare a focului din 1992. Acest acord spune că aceste trupe vor ocupa o poziție neutră. Acum însă poziția acestor trupe este departe de a fi neutră și despre acest lucru vorbește participare trupelor ruse la exerciții militare împreună cu forțele transnistrene. Și aici poziția Ucrainei nu are cum să se schimbe.
Alt aspect ține de faptul că poziția părții moldovene este cumva destul de flexibilă. Și chiar dacă și Ucraina la timpul ei a dat dovadă de o flexibilitate similară, atunci acum, în condițiile unui război cu Federaţia Rusă, o astfel de flexibilitate este inadmisibilă din partea noastră. Și evident că și conducerea Ucrainei nu este deloc încântată de flexibilitatea părții moldovene în aceste probleme.”
Europa Liberă: Termenul de flexibilitate are în general o conotație destul de pozitivă. Dar ce trădează din partea autorităților moldovene această flexibilitate, în particular când vine vorba despre interesele Partidului Democrat? Ce stă în spatele acestei abordări flexibile și moi?
Serghei Gherasimciuk: „Pe de o parte, poziția Partidului Democrat este de înțeles pentru că urmează alegeri. Pe de altă parte, Partidul Democrat trebuie să țină cont de două aspecte – în primul rând perspectivele pe termen lung ale reglementării și faptul că dacă acum se va manifesta flexibilitate acest lucru poate avea un impact asupra procesului de mai departe al reglementării.
În al doilea rând, partea moldovenească trebuie să înțeleagă că această flexibilitate ar fi fost acceptabilă din punctul de vedere al Ucrainei doar în două circumstanțe – dacă Ucraina nu ar fi fost în stare de război cu Federaţia Rusă și dacă partea ucraineană nu ar fi fost acum în preajma alegerilor. Trebuie să se înțeleagă că și alegerile din Ucraina influențează acest proces și orice cedare sau orice aparență de cedare a intereselor Ucrainei pe direcția sud-vest, in particular la frontiera cu Republica Moldova, va fi percepută de alegătorii ucraineni negativ.
Iată de ce Chişinăul trebuie să înțeleagă că alegeri sunt nu doar în Republica Moldova, ci și în Ucraina, anul viitor, și că în această situație flexibilitatea poate avea consecințe imprevizibile.”
Europa Liberă: Unii experți moldoveni dau alte calificative la ceea ce Dvs. numiți flexibilitate – cedarea intereselor naționale și pași către o de facto federalizare a țării.
Serghei Gherasimciuk: „Dacă este vorba despre federalizarea țării, trebuie să se înțeleagă că Republica Moldova are doi vecini – România și Ucraina. Ucraina și ca teritoriu, și ca populați este mai mare și regiunea transnistreană are mai multe legături cu Ucraina decât cu România. Și trebuie să se înțeleagă că această flexibilitate, sau cedare a intereselor naționale, e o chestiune internă a Republicii Moldova. Dar dacă cedarea intereselor naționale ale Republicii Moldova va avea impact asupra intereselor naționale ale Ucrainei, evident că Ucraina va reacționa destul de dur. Eu pot prognoza că această duritate se va manifesta și în poziția Ucrainei în calitate de partener al Republicii Moldova atât la nivel bilateral, cât și în formatul 5+2 în calitate de negociator, garant și mediator.”
Europa Liberă: Ce urmează? Ce scenarii vedeți pentru viitor? Franco Frattini a declarat la reuniunea de la Roma că este un an istoric pentru reglementarea transnistreană.
Serghei Gherasimciuk: „Cum am spus și la începutul discuției noastre, vedem indiscutabil unele mișcări înainte, de pe altă parte trebuie să ținem cont ce impact vor avea aceste mișcări înainte asupra intereselor țărilor din vecinătate - și ale României, ca țară membră a UE, și ale Ucrainei ca țară care este în stare de război cu Federaţia Rusă.
Și trebuie să se mai țină cont și de un al treilea aspect despre care nu se prea vorbește – este vorba despre poziția Germaniei. Germania nu este președinte al OSCE, totuși Germania a avut mai multe inițiative legate de regiunea transnistreană, aceste inițiative de multe ori au fost ignorate de părțile în conflict, inclusiv în anul în care Germania deținea președinția OSCE. Și eu nu cred că dl Maas sau dna Merkel vor fi încântați de faptul că Republica Moldova a făcut unele cedări, că Federaţia Rusă a făcut unele cedări în anul în care președinția era deținută de Italia. Cred că și de acest aspect trebuie să se țină cont pentru a înțelege contextul internațional al reglementării.”
Europa Liberă: Cât de departe poate merge reglementarea în acest an?
Serghei Gherasimciuk: „Sincer, eu cred că protocoalele legate de reglementare pot avea două dimensiuni – prima este preelectorală, adică în Republica Moldova unele forțe pot încerca să se laude cu progresele din acest domeniu. Și a doua dimensiune ține de aspectele geopolitice, adică acordurile semnate acum pot crea capcane pentru Guvernul Republicii Moldova, oricare ar fi acesta după alegeri.
Promisiunile electorale de acum ale unor forțe politice pot deveni capcane pentru noua putere politică a Republicii Moldova. Și dacă pentru Partidul Socialiștilor acestea ar putea fi un fel de accelerator pentru inițiativele lor, atunci în cazul în care va veni o forță politică alternativă la putere, aceasta va fi pur și simplu legată de aceste înțelegeri, ceea ce îi va crea anumite probleme.”
Europa Liberă: Expertul ucrainean Serghei Gherasimciuk, vicepreședintele bordului Consiliului de Politică Externă de la Kiev.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.