Blindatele rusești au trecut din nou râul Nistru

În timpul aplicațiilor GOTR de la Nistru, august 2016

La microfon Radu Benea și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Blindatele rusești au trecut din nou râul Nistru. Chișinăul a criticat iarăși Moscova, iar comunitatea de experți a cerut guvernului să ia măsuri concrete pentru descurajarea unor astfel de antrenamente. O nouă agravare a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, semnalează observatorii. Și... Georgia și regiunea sa rebelă Osetia de Sud, după 10 ani de la război. Amintiri ale non-combatanților.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Your browser doesn’t support HTML5

Blindatele rusești au trecut din nou râul Nistru

***

Unități blindate din cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) au desfășurat exerciții de forțare a râului Nistru, a anunțat Districtul militar de Vest al ministerului rus al apărării. La exercițiile de marți, 14 august, au participat circa 50 de șoferi, care în ajun au susținut proba la înot și părăsirea mașinii în caz de avarie. Blindatele rusești au efectuat manevre în apă, au depășit obstacole și au ieșit pe malul drept al Nistrului. Ministerul apărării de la Moscova a mai anunțat că, miercuri, pe teritoriul GOTR au avut loc exerciții ale contingentului rusesc de menținere a păcii. Conform legendei, pacificatori ruși au respins un atac al teroriștilor care încercau să treacă arme și muniții. În decurs de câteva minute, teroriștii convenționali au fost lichidați, se spune în comunicat.

Blindate rusești la Nistru, august 2016

Misiunea OSCE în R. Moldova și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu exercițiile militare cu forțarea râului Nistru, desfășurate în Zona de Securitate de către Grupul Operativ de Trupe Ruse, pe 14 și 15 august. Într-un comunicat, se spune că Misiunea a trimis în zonă o echipă de observatori, dar aceștia au fost împiedicați să urmărească exercițiile. În comunicat se mai spune că aplicațiile militarilor ruși trebuiau coordonate în cadrul Comisiei Unificate de Control, organism multilateral care supraveghează Zona de Securitate, dar coordonarea nu s-a făcut. Ambasada Ucrainei în Moldova și-a exprimat și ea îngrijorarea, iar autoritățile de la Chișinău au criticat exercițiile militare rusești pe care le-au numit „provocatoare”. Mai multe, în cadrul emisiunii.

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Cinci stații de testare tehnică auto din Transnistria ar putea fi autorizate să ofere servicii autoturismelor din regiune ce urmează să fie acceptate în traficul internațional pe baza unor plăcuțe de înmatriculare neutre. Experții de la Chișinău și Tiraspol au discutat subiectul la întâlnirea de vineri, la Misiunea OSCE, anunță Biroul politici de reintegrare, într-un comunicat de presă. Chișinăul s-a angajat să accepte mijloacele de transport din regiunea transnistreană în traficul internațional începând cu 1 septembrie. La ședința grupurilor de experți s-a discutat despre înregistrarea la autoritățile competente din Republica Moldova a stațiilor de testare tehnică din regiunea transnistreană. În comunicat se mai spune că șefii celor cinci stații au frecventat cursuri de instruire ale Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), care le va elibera, în timpul apropiat, autorizațiile de activitate în domeniul inspecției tehnice a autovehiculelor. Experții vor continua discuțiile pe această temă, dar și asupra funcționalității punctelor de înmatriculare a mijloacelor de transport din orașele Râbnița și Tiraspol.

Your browser doesn’t support HTML5

Jurnalul expediției La La Play

Expediția de muzică clasică La La Play a revenit la Bender, la un an după o escapadă culturală similară desfășurată de muzicienii din Moldovan National Youth Orchestra. Și de această dată, concertele din cadrul expediției se desfășoară în aer liber, festivalul tinerilor artiști din Chișinău, propunându-și să popularizeze muzica clasică, dar, în același timp, să pună în discuţie probleme sociale acute. În premieră, La La Play nu se va limita însă doar la cele două maluri ale Nistrului. Timp de 12 zile, tinerii muzicieni, însoțiți de jurnaliști, fotografi si regizori, vor parcurge două mii de kilometri pentru a ajunge în patru cetăți din Moldova, România și Ucraina, cetatea Bender fiind una din destinații. Limbajul muzicii pare mult mai bine înțeles de locuitorii celor două maluri ale Nistrului. Astfel, cu ocazia acestui festival, autoritățile din Bender au suplimentat numărul de autobuze și troleibuze pentru ca un număr cât mai mare de localnici să poată participa la eveniment. Radio Europa Liberă este unul dintre partenerii proiectului.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Cum ați auzit la știri, Grupul Operativ de Trupe Ruse din regiunea transnistreană (GOTR) a desfășurat noi aplicații militare cu forțarea râului Nistru. Este al treilea an consecutiv când militarii ruși trec Nistrul cu blindate.

Chișinăul a reacționat prompt, delegația moldoveană în Comisia Unificată de Control și-a exprimat „îngrijorarea şi nedumerirea” în legătură cu ceea ce a numit „desfăşurarea neautorizată a unor exerciții militare cu forțarea râului Nistru, care ar putea genera noi tensiuni în Zona de Securitate”.

### Vezi și... ### Delegația moldoveană în CUC califică exercițiile militare rusești de forțare a râului Nistru drept „provocatoare şi sfidătoare”

Delegația moldoveană a mai anunțat că pe 15 august, reprezentanților săi și ai Misiunii OSCE le-a fost, din nou, îngrădit accesul, de către o patrulă militară a Grupului Operativ de Trupe Ruse, să monitorizeze situația din Zona de Securitate, patrulă care de asemenea se afla ilegal în Zona de securitate, fără acceptul sau coordonarea cu Comisia Unificată de Control și Comandamentul Militar Întrunit.

Exercițiile GOTR au avut loc la scurt timp după ample aplicații, prezentate ca jocuri militare și numite „Ostașul comunității”, desfășurate împreună cu structurile de forță ale regiunii transnistrene. Din 2014, după anexarea Crimeii de către Moscova și agresiunea Rusiei din estul Ucrainei, GOTR și militarii transnistreni desfășoară cu regularitate aplicații comune.

Acțiunile Grupului Operativ De Trupe Ruse din Transnistria au provocat critici dure și din partea autorităților de la Kiev.

Ambasada Ucrainei în Republica Moldova a difuzat un comunicat în care și-a arătat îngrijorarea în legătură cu neglijarea de către Rusia a regimului Zonei de Securitate, precum și încălcarea repetată a rolului de mediator și garant pe care această țară și l-a asumat în procesul reglementării transnistrene.

„Nerespectarea angajamentelor subminează încrederea între părțile implicate în procesul de negociere și continuă să agraveze tensiunile din regiune”, se spune în comunicat.

„Acțiunile Rusiei confirmă încă o dată necesitatea retragerii depline și necondiționate a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999”, conchide ambasada Ucrainei.

În pofida acestor luări de atitudine, mai mulți experți de la Chișinău consideră că autoritățile moldovene nu ar trebui să emită comunicate de presă „sterile”, ci să întreprindă măsuri concrete, coordonate cu Ucraina, pentru descurajarea unor astfel de exerciții militare. Pe ce se bazează aceste critici? Relatează, Liliana Barbăroșie:

În timpul aplicațiilor GOTR pe râul Nistru, august 2016

Există mai multe motive din care exerciţiul, al treilea de acest fel după anexarea Crimeii de către Moscova şi agresiunea Rusiei din estul Ucrainei, nu are în general ce căuta în zona de securitate. În primul rând, pentru că o zonă de securitate pentru asta şi există ca să fie liberă de orice militari, cu excepţia forţelor de pacificare. Apoi, având misiunea clară să păzească depozitele de muniţii de la Cobasna şi să asiste pacificatorii, militarii din GOTR nu au ce căuta la un astfel de exerciţiu.

În sfârşit, scenariul antrenamentelor respective se încheie cu forţarea, prin intermediul unor blindate, a rîului Nistru, ceea ce este şi partea cea mai sfidătoare pentru Chişinău a antrenamentului.

Iată de ce, comunicatul difuzat de delegaţia moldovenească în Comisia Unificată de Control califică drept „neautorizat” exerciţiul militar de marţi anunţat, aşa cum se ştie, de Districtul militar de Vest al Ministerului rus al Apărării, spune că asemenea acţiuni încalcă mecanismul existent de asigurare a regimului în zona de securitate, dar și cel al desfășurării misiunii de pacificare, şi avertizează asupra riscului generării de noi tensiuni în această zonă.

Lucruri similare autorităţile moldovene au spus însă şi anul trecut, ca şi cu un an mai devreme, adică ori de câte ori în regiunea transnistreană au avut loc exerciţii militare cu implicarea GOTR şi forţarea râului Nistru. „Demonstraţie de forţă şi sfidare a mecanismelor de negociere şi pacificare”, a calificat bunăoară în 2016 un antrenament similar ministerul moldovean al afacerilor externe.

Numai că mesajele respective nu au ajutat la nimic, spune pe de altă parte expertul în securitate al IDIS Viitorul Rosian Vasiloi:

### Vezi și... ### Rosian Vasiloi: „Ce au aceste aplicații cu pretinsa misiune de menținere a păcii?”

„Aceste trupe sunt inter-operabile, îşi organizează pregătirea în conformitate cu directivele și planurile de pregătire de luptă ale Districtului militar de Vest şi noi vedem, conform programelor și tematicilor, că ei nicidecum nu se pregătesc pentru misiunea de pacificare. După regulile clasice ale pregătirii militare, forțarea râului Nistru face parte din acțiunile de ofensivă, și nu pentru defensivă. Respectiv, Federaţia Rusă intimidează, încearcă să influențeze anumite procese de ordin politic, și nu numai politic, în R. Moldova.”

Rosian Vasiloi face parte din categoria de experţi de la Chişinău care cred că, date fiind mai multe circumstanţe, cum ar fi bunăoară implicarea în antrenamente şi a şefului contingentului rus de pacificare din regiune, din partea Chişinăului oficial ar fi nevoie de o reacţie mult mai fermă şi mai descurajantă. În plus, R. Moldova ar avea la îndemână, crede expertul, şi anumite pârghii practice de împiedicare a unor astfel de acţiuni, la care, surprinzător, nimeni nu se gândeşte să apeleze:

Rosian Vasiloi

„Noi de ce nu implementăm mecanisme clare cum să descurajăm aceste activități sfidătoare ale Federației Ruse în Republica Moldova? Cum noi regularizăm activitatea Grupului Operativ de Trupe Ruse, cum se efectuează rotaţia personalului, cum se asigură logistic? De ce nu se impun sancţiuni în privinţa agenților economici care asigură desfăşurarea exerciţiilor? Cum se asigură intrarea în regiunea transnistreană a mărfurilor cu dublă destinație – cu lipsa de reacție din partea autorităților statului, care, în opinia mea închid ochii. De unde se ia motorină, combustibil pentru organizarea acestor exerciţii? Prin așa numitele puncte de trecere la frontiera administrativă între cele două maluri ale Nistrului. Cum Grupul Operativ al Trupelor Ruse a făcut în ultimul timp a fost dotat cu drone pentru asigurarea supravegherii terenului în Zona de Securitate? Pe unde au intrat aceste drone? Autorităţile ar trebui să dea foarte multe răspunsuri.”

Nici Ministerul Apărării, nici cel de Externe, nici Biroul de Reintegrare nu au răspuns solicitării noastre de a comenta acest gen de critici.

Urmare a cercetărilor sale, Rosian Vasiloi a numărat în acest an deja aproape 200 de antrenamente militare în regiunea estică, mult mai multe decât se desfăşurau în anii precedenţi.

Expertul trage linie şi spune: Federaţia Rusă, de facto, deja a integrat pretinsul sector de securitate din regiunea transnistreană în forțele armate ale Federației Ruse, așa cum a fost și în cazul regiunilor separatiste din Georgia, cu diferenţa că la Chişinău ar exista mult mai puţină împotrivire decât a fost la vremea respectivă la Tbilisi.

***

Europa Liberă: Reamintim că Tiraspolul și Moscova au criticat ultimele demersuri ale Chișinăului privind retragerea completă și necondiționată a trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. Pe 22 iunie, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție, cerând Moscovei să-și onoreze în sfârșit aceste obligații. În aceeași perioadă, rezoluții similare privind retragerea trupelor rusești din Moldova au adoptat și Adunarea Parlamentară a OSCE, Congresul american și NATO.

Moscova spune că nu-și va retrage militarii până la reglementarea politică a conflictului transnistrean, iar Tiraspolul afirmă că prezența militară rusă ar fi singurul garant al păcii în regiune. Într-un interviu recent pentru Izvestia, liderul administrației transnistrene, Vadim Krasnoselski, a spus că „atâta timp cât pacificatorul rus se află pe pământul transnistrean, nu va fi război”. „Transnistria, de fapt, este un garant al stabilității în sud-vestul Europei, a spus Krasnoselski. Nu am avut război de 26 de ani. Pacificatorul rus și-a demonstrat eficiența. (...) Însă ei își doresc o escaladare, vor să ne impună modelul «Moldovei unitare și indivizibile», unde nu este loc pentru Transnistria”, a afirmat liderul de la Tiraspol. Este limpede, a adăugat el, că se încearcă eliminarea Rusiei din regiune prin aplicarea așa numitei forțe blânde, pentru că prin forța brută nu vor reuși. Krasnoselski și-a exprimat regretul că demersurile Moldovei privind retragerea trupelor rusești sunt sprijinite și de Ucraina.

Vadim Krasnoselski

În același interviu, Vadim Krasnoselski a spus că Tiraspolul nu intenționează să discute cu Chișinăul un scenariu de reintegrare cu Moldova și că scopul final al negocierilor este recunoașterea independenței Transnistriei. „Republica Moldovenească Transnistreană independentă și recunoscută. Acesta este scopul, - a declarat el pentru Izvestia, adăugând, - desigur continuând integrarea cu Federația Rusă. Noi vrem să restabilim dreptatea istorică, pierdută după destrămarea Uniunii Sovietice. Să fim una cu Rusia. Cum va fi această unitate, timpul ne va arăta. Astăzi eu o văd în unitatea economică, culturală, umanitară și de pacificare. După aceasta, poate, va veni și unitatea politică”, a spus liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Întrebat ce așteaptă de la viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova, ce vor avea aloc în februarie anul viitor în baza unui nou sistem electoral mixt și care rezervă trei mandate pentru reprezentanții regiunii transnistrene, Krasnoselski a spus că nu este interesat de acest scrutin. Totuși, liderul de la Tiraspol a spus că va căuta „puncte de contact” cu orice guvernare, fie pro-europeană, fie orientată spre Est. Despre aceste și alte declarații ale șefului administrației din stânga Nistrului, colegul meu Vasile Botnaru a stat de vorbă cu istoricul și publicistul de la Chișinău, Gheorghe Cojocaru.

Gheorghe Cojocaru: „Alegerile parlamentare care, după cum s-a anunțat recent, ar urma să aibă loc la sfârșitul lunii februarie 2019 nu sunt pe agenda autorităților de dincolo de Nistru. Potrivit liderului transnistrean, Vadim Krasnoselski, Chișinăul rămâne cu alegerile sale, iar Tiraspolul – cu alegerea sa strategică în favoarea integrării cu Rusia. Totuși, dacă cetățenii Republicii Moldova vor opta în continuare pentru un vector european de dezvoltare, administrația de la Tiraspol se arată dispusă să identifice compromisuri și puncte de convergență cu viitoarea guvernare pro-europeană de la Chișinău.”

Gheorghe Cojocaru

Europa Liberă: Dar nu și o soluție radicală pe care o promite Igor Dodon. Krasnoselski nu împărtășește optimismul afișat al președintelui moldovean că reglementarea transnistreană s-ar putea produce odată cu victoria socialiștilor în scrutinul din februarie?

Gheorghe Cojocaru: „Da, obiectivele strategice ale cursului politic urmat de actuala administrație de la Tiraspol, ca și cele precedente, de altfel, se bat cap în cap cu orice încercare de readucere a zonei de peste Nistru într-o formulă de coabitare cu întreaga Republică Moldova. Scopul magistral al autorităților tiraspolene rămâne dobândirea recunoașterii internaționale a enclavei de peste Nistru și integrarea sa graduală – de la cea umanitară și culturală la cea social-economică, politică și militară – în cadrul Federației Ruse. Drept suport pentru o asemenea abordare este invocat de fiecare dată așa-zisul referendum din 2006 pentru alipirea zonei de dincolo de Nistru la Federația Rusă.”

Europa Liberă: Krasnoselski merge mai departe. El afirmă că dorește să restabilească ceea ce el numește „dreptatea istorică”, care ar fi fost pierdută odată cu dezintegrarea fostei URSS, și anume prin unirea Transnistriei cu Rusia. Așa trebuie să înțelegem?

Gheorghe Cojocaru: „Da, în realitate, zona de dincolo de Nistru, deși parte a fostei Uniuni Sovietice, a fost până în 1940 o republică autonomă în componența Ucrainei sovietice, iar după 1944 – parte a fostei RSS Moldovenești. Din punct de vedere istoric, afirmațiile lui Krasnoselski nu se susțin deloc.”

Europa Liberă: Lui Krasnoselski i-ar plăcea totuși să apară drept un „om al compromisului”, își acreditează această imagine în căutarea unui modus vivendi cu Chișinăul. Se confirmă sau nu această pretenție prin faptele reale?

Gheorghe Cojocaru: „Tiraspolul, după cum se vede, și-a stabilit o ordine a priorităților, cele strategice fiind de o importanță fundamentală, iar cele curente fiind subordonate celor dintâi. Compromisul afișat de Krasnoselski este o urmare a situației sociale și politice cu care se confruntă în ultimii ani Tiraspolul. În aceste condiții, înclinația factorilor de decizie transnistreni spre ajungerea la niște înțelegeri reciproc convenabile, de compromis, cu Chișinăul a dat anumite roade: pe de o parte, în chestiunile care țin de buna funcționare a școlilor cu predare în limba română în stânga Nistrului sau în ceea ce privește accesul agricultorilor din satele aflate în subordinea autorităților de la Chișinău la terenurile pe care le dețin, iar pe de altă parte, în ceea ce privește legalizarea unor plăcuțe de înmatriculare a mașinilor transnistrene și recunoașterea diplomelor de studii obținute la Tiraspol. Lucrurile mici, dar importante pe plan local, se pot rezolva în acest spirit al compromisului, nu și cele mari însă de natură politică, unde se cere voință politică clar asumată.”

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău al istoricului Gheorghe Cojocaru, consemnat de Vasile Botnaru.

***

Europa Liberă: Asociația Promo-Lex de la Chișinău este una din puținele organizații neguvernamentale preocupate de ani de zile de monitorizarea situației drepturilor omului în stânga Nistrului. Promo-Lex critică adesea și autoritățile moldovene pentru că nu fac mai mult pentru respectarea drepturilor omului în regiune sau că ar fi uneori chiar în complicitate cu Tiraspolul, colaborând cu structurile de forță de acolo, cum a fost, se pare, și cazul recent al răpirii, în apropierea Chișinăului și în prezența poliției moldovene, a fostului așa-zis ministru de interne Ghennadi Kuzmiciov, care acum se află în detenție la Tiraspol, sub acuzația de contrabandă. Promo-Lex a prezentat joi, 16 august, un nou raport privind situația drepturilor omului în regiunea transnistreană. Relatează, Alla Ceapai.

În regiunea transnistreană drepturile omului sunt încălcate frecvent, iar mecanisme de apărare a acestor drepturi lipsesc cu desăvârșire. Restricționarea accesului în regiune a avocaţilor şi apărătorilor drepturilor omului încurajează impunitatea. Acestea sunt câteva concluzii ale experţilor de la Promo-LEX. Ei constată că în prima jumătate a anului 2018 administrația de la Tiraspol a luat mai multe decizii de natură să înrăutățească situaţia drepturilor omului şi aşa precară.

Iată un exemplu: la 19 mai au intrat în vigoare noile reglementări privind organizațiile necomerciale din regiunea transnistreană care interzic ONG-urilor finanţate din exterior să desfășoare o serie de activități, inclusiv cele ce se referă la promovarea și protecția drepturilor omului. Adoptarea acestui pachet de acte normative, copiate după calapodul rusesc, este punctul final al unor încercări permanente ale administrației de la Tiraspol de a ține sub control activitatea organizațiilor societății civile şi compromite libertatea de asociere, spune avocatul Pavel Cazacu.

El mai observă că administraţia tiraspoleană restricţionează masiv dreptul la libera exprimare în regiune. Închiderea ziarului incomod puterii „Profsoiuznîe vesti” e doar un exemplu.

### Vezi și... ### Ludmila Kovali: Închiderea ziarului înseamnă eliminarea din spațiul informațional al Transnistriei a presei care oferă informații alternative

Situația romilor din regiunea transnistreană rămâne a fi îngrijorătoare. Mulți dintre ei sunt analfabeți și nu au documente de identitate. Iar o mare parte a populației de etnie romă supraviețuiește la limita sărăciei.

Raportul de monitorizare mai scoate în vileag modul în care sunt puse în aplicare înțelegerile protocolare convenite de Chişinău şi Tiraspol în noiembrie 2017. Deşi proprietarii de terenuri situate la răsărit de traseul Râbniţa-Tiraspol au obţinut acces la terenurile lor, aceşti cetăţeni sunt obligaţi să obţină certificate emise de către administrația oraşului Dubăsari, ceea ce îi demotivează, spune avocatul Pavel Cazacu.

În cazul şcolilor cu predare în grafie latină, avocatul apreciază diminuarea taxelor pentru chiria edificiilor. În acelaşi timp, însă, el spune că libera circulație, transportarea materialelor didactice și a produselor alimentare rămân în continuare o problemă ce creează obstacole pentru activitatea liberă a acestor instituții de învățământ.

Libera circulaţie e restricţionată şi pe podul de la Gura Bîcului – Bîcioc, reparat din fondurile europene şi recent redeschis. Cauza fiind instaurarea de către Tiraspol a unor posturilor ilegale pe acel pod. Concluzia generală a avocatului Pavel Cazacu e următoarea:

„În regiunea transnistreană cu greu îţi poţi apăra drepturile. Nu sunt mecanisme eficiente de protecţie a drepturilor omului şi acest lucru s-a observat în cazurile şi fenomenele pe care le-am constat. În acest teritoriu nu există mecanisme care ar putea permanent să monitorizeze respectarea drepturilor omului.”

Directorul executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Ion Manole, observă o intensificare în ultima vreme a discuţiilor despre nerespectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, inclusiv pe platforme internaţionale, cum ar fi formatul oficial de negocieri 5+2:

Ion Manole

„Totuşi, trebuie să remarcăm că categoria de drepturi care sunt discutate în cadrul acestor formate sunt posibile doar după aprobarea celor de la Tiraspol. Deci, categoriile de drepturi sunt discutate doar dacă Tiraspolul e de acord.”

Raportul mai constată că Federația Rusă continuă să joace un rol decisiv în consolidarea regimului de la Tiraspol, oferind suport social, economic, politic și militar, contrar normelor de drept internațional. Doar în prima jumătate a anului 2018, Rusia a alocat regiunii așa numitul ajutor umanitar în valoare de 435 de milioane de ruble, echivalentul a 6,5 milioane de dolari. În raioanele din estul ţării este încurajată obţinerea cetăţenii ruseşti, procedurile fiind simplificate de la începutul anului. Anul trecut, aproape 10 mii de oameni au primit cetăţenie rusă. Parte din ei sunt înrolați în structurile paramilitare şi nu sunt protejați împotriva abuzurilor, dar nici nu pot beneficia de apărare atunci când li se încalcă drepturile, spune Ion Manole:

„Federaţia Rusă continuă să se comporte de parcă acest teritoriu al R. Moldova ar fi parte a Federaţiei Ruse. Inclusiv sub aspect militar, am văzut în ultimele zile că au loc exerciţii militare, iarăşi cu încălcarea tuturor regulilor şi a normelor care există inclusiv la nivel bilateral cu R. Moldova. Deci, toate aceste fapte la nivel militar, la nivel de drepturi ale omului, nemaivorbind de aspectele sociale şi economice pe care Federaţia Rusă le controlează, toate acestea demonstrează că Rusia continuă să aibă influenţă şi poate influența administraţia regiunii atunci când vorbim de încălcarea drepturilor omului.”

Ion Manole a amintit că până în prezent Curtea Europeană a drepturilor omului a emis 14 hotărâri în care a constata încălcări grave ale drepturilor omului în regiunea transnistreană. În majoritatea din aceste cazuri a fost condamnată Federația Rusă întrucât deține controlul asupra regimului de la Tiraspol. Rusia a executat doar două din hotărârile Curţii de la Strasbourg, partea rusească îşi declină de fiecare dată responsabilitatea pentru situaţia din regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: La început de august, s-a împlinit un deceniu de la războiul de cinci zile dintre Rusia și Georgia, în urma căruia Moscova a recunoscut independența celor două regiuni secesioniste georgiene – Abhazia și Osetia de Sud. Putea fi sau nu evitat conflictul din august 2008, care a început în Osetia de Sud? Ce-i desparte astări și ce-i unește pe georgieni și sud-osetini? Jurnalistul Vadim Dubnov de la Ekho Kavkaza, serviciul de limbă rusă al postului nostru de radio care emite spre Georgia și regiunile sale rebele, a stat de vorbă cu doi participanți la acele evenimente. Timur Țhurbatî și Nugzar Gogorișvili sunt parteneri de afaceri. Timur e originar din Țhinvali, centrul administrativ al Osetiei de Sud, fost militar, iar Nugzar este medic și locuiește în Gori, oraș din estul Georgiei. În 2004, au creat asociația așa numiților non-combatanți – care încercau să convingă oamenii că un război între Georgia și Osetia de Sud trebuie evitat. Le-a reușit acest lucru în 2004. Patru ani mai târziu însă, în 2008, situația i-a depășit. Colega mea Diana Răileanu a tradus și rezumat „masa rotundă” de la Ekho Kavkaza, care începe cu răspunsul la întrebarea dacă războiul era sau nu inevitabil?

Patrulă sud-osetină la așa numita frontieră cu Georgia, 11 august 2018

Timur Țhurbatî: „Războiul cu ușurință putea fi evitat, în pofida provocărilor care au existat. Cred că pur și simplu nu trebuia să se răspundă acestor provocări. Dacă osetinii ar fi fost respectați, lucrurile ar fi fost ok.”

Europa Liberă: Din partea cui au existat provocări și cine s-a lăsat influențat?

Timur Țhurbatî: „Nu voi fi ipocrit și-mi voi spune sincer părerea: da, provocări au fost, da, s-a împușcat, însă nu a trebuit să se răspundă într-o manieră similară. Au existat forțe pacificatoare ruse. Acestea trebuiau duse în locurile unde se împușca și ai noștri ar fi încetat să tragă.”

Europa Liberă: Nugzar, îți adresez aceeași întrebare: crezi că războiul ar fi putut fi evitat? Și ce ai răspunde la pretențiile lui Timur?

Nugzar Gogorișvili: „Sunt totalmente de acord cu Timur că au fost provocări și că nu a trebuit să se reacționeze la acestea. Aș adăuga un singur lucru: evitarea conflictului armat din 2008 a fost practic imposibilă, pentru că inițiatorii războiului și-au propus să-l întărâte pe Mihail Saakașvili, care se lăsa cu ușurință provocat, fiind foarte impulsiv. Din păcate, nu mai puteam repeta scenariul din 2004, când, practic, foștii combatanți s-au dus pe linia întâi și s-au împotrivit conflictului.”

Timur Țhurbatî: „Eu totuși cred că războiul putea fi evitat, chiar dacă scenariul a fost scris în afară. Executorii puteau să nu pună în practică acest scenariu, dacă nu vroiau.”

Europa Liberă: Timur, haideți să vorbim despre pace. Îmi dau seama că atitudinea ta constructivă în privința Georgiei nu a fost întotdeauna agreată în Osetia de Sud. Pe de altă parte, până în 2004, oamenii aveau relații normale, care nu lăsau politicul să le deterioreze, și nu exista o atmosferă de ură. Ceea ce se întâmplă în ultimii zece ani reprezintă o stare firească sau este una alimentată artificial?

Timur Țhurbatî: „Eu cred că e o situație alimentată în mod artificial, 99% de Georgia. Noi am conviețuit foarte mult timp împreună cu ei, iar politica georgiană, deci, eu nu mă refer la oameni, mă refer la politică, ei în continuare nu vor să ne recunoască ca fiind egali. Au transformat într-o vacă sacră așa numita integritate a Georgiei. Nu trebuie să confundăm integritatea Georgiei cu cea a Republicii Sovietice Socialiste Georgia, în cadrul căreia Republica Socialistă Osetia de Sud a fost inclusă forțat. Osetia de Sud nu a fost niciodată parte a Georgiei. (...) Eu cred că a venit timpul să discutăm de la egal la egal.”

Europa Liberă: Dar credeți că Osetia de Sud poartă vreo vină pentru faptul că această atmosfera de criză în continuare există?

### Vezi și... ### 10 лет без войны и мира (ВИДЕО)

Timur Țhurbatî: „Da, pot spune că și Osetia de Sud este vinovată de această situație. Nazismul, din păcate, este ca o boală contagioasă. Dacă în anii ‘90, în 2004 noi nu știam ce înseamnă această fobie anti-georgiană, astăzi, odată cu trecerea timpului, nazismul ne-a molipsit și la tot pasul ne plângem pe georgieni și credem că ei sunt vinovați de problemele cu care ne confruntăm. Or, de fapt, noi suntem responsabili de situația în care ne aflăm. Nimeni nu ne-a încurcat să construim o societate sănătoasă în ultimii zece ani. Dar, în loc să suflecăm mânecile, noi o ținem una și bună: georgienii sunt răi, georgienii sunt răi. Eu zic ca e timpul să creăm o societate osetină sănătoasă.”

Europa Liberă: Nugzar, unde greșește Georgia în comunicarea cu Osetia de Sud? De ce nu reușește să combată această ură între oameni?

Nugzar Gogorișvili: „Eu sunt de acord cu Timur, de vină sunt ambele părți implicate în conflict. De-a lungul anilor, am evitat mult să mă afund în supoziții istorice – cine, când, unde a venit și de ce. Pentru că asemenea discuții nu duc nicăieri. Eu pot spune doar că politica autorităților de la Tbilisi în anul 2004 ne-a îndepărtat de populația osetină și acest aspect nu o dată l-am discutat cu Timur și el a fost de acord că pe vremea lui Saakașvili autoritățile au luat mai multe decizii greșite. Atunci locuitorii Osetiei de Sud trebuiau să fie lăsați să poată merge în vest. Autoritățile de astăzi încearcă să repare această greșeală și le permit oamenilor să călătorească în Europa, Timur, de exemplu, se bucură de acest privilegiu, fără probleme. Însă pe timpul lui Saakașvili se puneau bețe în roate și aceasta a reprezentat una din cele mai serioase greșeli. În ce privește relațiile dintre oameni, acestea și până în 2008 au fost pozitive. (...) Îmi amintesc cum în urmă cu mai mulți ani, când organizații neguvernamentale din regiune s-au convocat în cadrul unei adunări inițiate de Turcia, Timur a insistat să fiu inclus și eu, chiar dacă nimeni nu m-a chemat. Acest lucru i-a reușit. La acea întâlnire s-a discutat foarte deschis. Astăzi, din păcate, autoritățile noastre nu ne mai permit să participăm la asemenea întâlniri și acest lucru este regretabil.”

Europa Liberă: Timur, noi, ca foști homo-sovieticus, suntem pur și simplu obligați să găsim câteva motive optimiste în discuția noastră. Ce se poate schimba astfel încât lucrurile să evolueze în bine? Sau nu mai e nimic de făcut?

Timur Țhurbatî: „Răspunsul meu este simplu: ceea ce sunt gata să facă georgienii pentru sine să o fac și pentru osetini, să aibă aceeași atitudine față de noi – aceasta este soluția și totul va fi ok.”

Europa Liberă: Și din partea voastră totul va fi ok?

Timur Țhurbatî: „Da, cel puțin dacă georgienii sunt de acord să ne ofere aceleași lucruri pe care și le doresc sieși, din partea noastră totul va fi ok. Cel puțin, eu sunt gata să lupt pentru această cauză.”

Nugzar Gogorișvili: „Eu am mers la Țhinvali împreună cu fiul meu, la fel și Timur m-a vizitat cu feciorul său. Noi ne-am străduit de fiecare dată ca copiii noștri să comunice firesc, fără angajare în subiecte politice.”

Europa Liberă: Georgianul Nugzar Gogorișvili și sud-osetinul Timur Țhurbatî, invitații unei mese rotunde la Radio Ekho Kavkaza, moderată de jurnalistul Vadim Dubnov.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.