Și-au recăpătat pământul fermierii?

La microfon Radu Benea și bine v-am găsit la ediția săptămânală a emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumar:

Tiraspolul spune că și-a onorat promisiunea de a reda accesul fermierilor din raionul Dubăsari la propriile terenuri. Dar nu toți agricultorii moldoveni au primit certificate, iar a cincea parte din terenuri încă nu le-a fost întoarsă. Și... liderul transnistrean Vadim Krasnoselski propune să fie construită o linie de troleibuz prin satul Varnița spre o suburbie a orașului Bender – inițiativă, aparent, salutată de localnici.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri și o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Și-au recăpătat pământul fermierii?

***

Chișinăul a anunțat că începând de miercuri, 1 august, fermierii din zona de securitate de la Nistru ar avea acces la propriile terenuri de după șoseaua Tiraspol – Camenca, sechestrate în 2004 de administrația nerecunoscută din regiunea transnistreană. Este termenul pe care s-a angajat să-l respecte Tiraspolul, după negocieri îndelungate, în urma cărora s-a restabilit, în anumite condiții, așa-numitul mecanism din anul 2006. Tiraspolul a eliberat „certificate de acces” fermierilor care au prezentat acte de proprietate sau de arendă, dar nu pentru toți agricultorii, deocamdată, și nu pentru toate suprafețele. Mai multe, în cadrul emisiunii.

Ghennadi Kuzmiciov, fostul șef al internelor și vămii transnistrene, a fost răpit pe malul drept al Nistrului și transportat la Tiraspol, aparent cu consimțământul și participarea organelor de forță constituționale ale Republicii Moldova, au declarat Asociația Promo-Lex și avocatul Veaceslav Țurcan. Într-o conferință de presă, pe 31 iulie, președintele Promo-Lex, Ion Manole, a spus că Moldova riscă să fie condamnată la CEDO, alături de Rusia, dacă se va dovedi că poliția moldoveană a fost implicată în cazul răpirii lui Kuzmiciov, continuând practica ilegală de colaborare cu structurile de forță neconstituționale din stânga Nistrului. Inspectoratul general de poliție din Chișinău spune că a pornit o anchetă internă și a sesizat procuratura.

Ghennadi Kuzmiciov, la alegerile din decembrie 2016

Tiraspolul a confirmat că Ghennadi Kuzmiciov, acuzat de contrabandă, se află în izolatorul său de anchetă, din 28 iulie, fără să precizeze însă cum a ajuns acolo. Totodată, rudele fostului general transnistrean spun că acesta a fost bătut crunt și lipsit de asistență medicală. Ghennadi Kuzmiciov este considerat unul din apropiații fostului lider al Transnistriei Evgheni Șevciuk, care după ce a pierdut alegerile și a fost acuzat de delapidarea banilor publici și alte delicte a fugit la Chișinău, în mai 2017, după care, potrivit speculațiilor presei, s-ar fi refugiat în Rusia. Anterior, alți membri ai echipei lui Șevciuk, fostul șef al vămii Iuri Ghervaziuk, la fel, a fost răpit în Moldova de oameni în uniformă de polițist și transportat la Tiraspol, unde a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru contrabandă. Aceeași pedeapsă, sub acuzații similare, i-a fost aplicată și altui șef din cadrul vămii transnistrene, Serghei Mantaluța.

La microfon Radu Benea, ascultați emisiunea Dialoguri transnistrene și o sinteză a știrilor la Radio Europa Liberă.

Cea mai mare parte a moldovenilor (40%) vrea ca R. Moldova să aibă o relație bună de cooperare atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Uniunea Eurasiatică, arată ultimul sondaj CBS-AXA, realizat pentru IDIS „Viitorul”. Potrivit sondajului dat publicității în ultima zi a lui iulie, peste 33% din cei chestionați cred că R. Moldova trebuie să „meargă” spre Uniunea Europeană, iar 12% - spre Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia. Uniunea Europeană este preferată de 55,7% din moldoveni și când vine vorba de „parteneriat strategic” al țării, față de 50,7% pentru Rusia. Când se pune problema sprijinului economic pentru R.Moldova, majoritatea (52,4%) este de părere că Uniunea Europeană ajută cel mai mult, urmată de România și Rusia. Cu toate acestea, 58% din cei chestionați declară că sprijinul financiar extern, obținut de R. Moldova în ultimii doi ani, nu le-a afectat în nici un fel nivelul de trai, iar fiecare al patrulea (28%) susține că nivelul său de trai s-ar fi înrăutățit, în acești doi ani, „puțin” sau „foarte mult”.

Președintele georgian Ghiorghi Margvelașvili a condamnat ocuparea ilegală de către Rusia a unor porțiuni importante din teritoriul Georgiei. Declarația a fost făcută pe 1 august, la deschiderea exercițiilor militare de două săptămâni Noble Partner 2018, la baza Vaziani, din apropiere de capitala Tbilisi. La manevrele de la Vaziani participă 1300 de militari georgieni, 1170 de militari americani și cam 500 din alte țări membre NATO și partenere - Ucraina, Armenia și Azerbaidjan. Exercițiile au loc în perioada când se împlinesc 10 ani de la războiul ruso-georgian, în urma căruia Rusia a recunoscut independența regiunilor separatiste ale Georgiei - Osetia de Sud și Abhazia. Rusia organizează și ea începând de miercuri și tot pentru două săptămâni exerciții militare în regiunea nord-caucaziană, la granița cu Georgia.

Ați ascultat o sinteză a principalelor știri ale săptămânii trecute. Mai multe găsiți pe pagina noastră de internet, la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Aflat la finalul mandatului său, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Michael Scanlan, a mers săptămâna trecută la Tiraspol pentru a se întâlni cu Vadim Krasnoselski. Serviciul de presă al liderului transnistrean a relatat că la întâlnirea din 31 iulie s-a discutat despre mersul îndeplinirii ultimelor înțelegeri dintre Chișinău și Tiraspol. Una din acestea vizează ceea ce Tiraspolul numește „folosirea în comun a terenurilor agricole în raionul Dubăsari”. De fapt este vorba despre angajamentul administrației din stânga Nistrului de a reda fermierilor moldoveni, începând cu 1 august, accesul la propriile lor terenuri ce se află după traseul Camenca-Tiraspol. Detalii, de la Diana Răileanu.

Vadim Krasnoselski a spus că circa 80% din terenuri au fost deja „redistribuite”, iar restul 20% sunt terenuri „disputate”, cum le-a numit el, urmând ca discuțiile asupra lor să continue.

Locuitorii din Cocieri, Coșnița, Doroțcaia, Pohrebea, Pârâta și Molovata Nouă - sate din stânga Nistrului, dar aflate sub jurisdicția Chișinăului - au rămas de mai bine de patru ani fără acces la cea mai mare parte a terenurilor lor, situate după traseul Camenca-Tiraspol și controlate de autoritățile transnistrene. În 2014, liderii administrației nerecunoscute a regiunii transnistrene le-au propus fermierilor să-și ia propriile terenuri în arendă, dar marea majoritate a proprietarilor și arendașilor au refuzat. Negocierile au durat până în noiembrie 2017, când a fost semnat, la pachet, și un protocol ce prevedea revenirea la așa-numitul mecanism din anul 2006, în anumite condiții, și anume, ca Tiraspolul să le elibereze fermierilor certificate de acces, dacă aceștia vor prezenta toate actele doveditoare de proprietate sau arendă.

Michael Scanlan, la Tiraspol

La întâlnirea cu șeful Misiunii OSCE, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat că nimeni din predecesorii săi nu a vrut să se ocupe de „această chestiune complicată”, care „a stârnit multe divergențe și acuzații la adresa Tiraspolului”, în timp ce el, în cuvintele sale, și-a dorit să manifeste „bunăvoință în soluționarea unei probleme care pentru mulți părea irezolvabilă”.

Vadim Krasnoselski mai a zis că mizează pe faptul că vor fi îndeplinite și alte înțelegeri semnate în cadrul formatului de negocieri 5+2, în particular cea privind emiterea, începând cu 1 septembrie, a plăcuțelor de înmatriculare auto neutre pentru mașinile transnistrene, așa încât acestea să poată fi incluse în traficul internațional. Totodată, el a remarcat că procesul apostilării la Chișinău a diplomelor Universității din Tiraspol decurge fără dificultăți.

Potrivit aceleiași surse, șeful Misiunii OSCE, Michael Scanlan, a spus că aspectul cel mai constructiv al negocierilor este disponibilitatea Chișinăului și Tiraspolului de a discuta și elimina dificultățile de ordin tehnic care apar în timp ce înțelegerile sunt puse în practică, fără a încearcă să le folosească drept pretext pentru a opri această muncă. „Eu îmi închei mandatul de patru ani, având încrederea că procesul de negocieri nu va înceta, întrucât văd că Moldova și Transnistria sunt interesate de acest lucru”, a declarat Scanlan, citat la Tiraspol.

Și la Chișinău, Biroul politici de reintegrare din cadrul guvernului a făcut precizări în legătură cu accesul la terenuri pe care l-au redobândit fermierii din raionul Dubăsari, începând cu 1 august, după ani de interdicții. Într-un comunicat de presă, Biroul a anunțat că negocierile au vizat drepturile a 5561 de deținători de terenuri și o suprafață totală de 6494,9 de hectare. Până pe 1 august, Tiraspolul a eliberat „certificate” pentru „aproximativ 82% din suprafața totală procesată” sau 99 de „certificate de acces pentru posesie, folosință, inclusiv prelucrare a terenurilor agricole pentru o suprafață de 5241,68 de hectare” și 19 certificate pentru o suprafață de 48 de hectare „în vederea transmiterii acestora beneficiarilor”.

Biroul a mai precizat că „diferența de 18% din suprafața totală a terenurilor constituie deținătorii care nu au depus seturile de documente necesare, cei care se află peste hotarele țării, terenurile aflate la balanța administrației publice locale, precum și terenurile care fac obiectul succesiunii (perfectarea actelor de moștenire)”.

Tiraspolul s-a angajat să elibereze așa-numitele „certificate de acces” pe un termen de 20 de ani, dar Chișinăul a spus că va continua negocierile privind repunerea deplină în drepturi a fermierilor din raionul Dubăsari.

Să notăm în context și declarația negociatorului șef de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, care a spus, în ajun, că Transnistria „și-a onorat integral angajamentele”. Cei care nu au primit certificate, a spus Ignatiev, nu au prezentat toate actele sau terenurile erau disputate de mai mulți fermieri. Pe de altă parte, Ignatiev a zis că și Chișinăul și-ar fi asumat niște angajamente. Potrivit lui, justiția moldoveană ar urma să înceteze urmărirea autorităților transnistrene vizate în dosarele penale privind terenurile fermierilor de la Dubăsari.

„Vrem pământul înapoi!”

Recent, pe 17 iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Federația Rusă pentru încălcarea dreptului la proprietate al fermierilor moldoveni din stânga Nistrului, obligând-o să le plătească celor peste 1600 de reclamanți, inclusiv trei agenți economici, despăgubiri de peste 2,5 milioane de euro. Petiționarii s-au plâns că începând cu anul 1998 administrația transnistreană a instalat ilegal posturi de control, îngreunându-le accesul spre terenuri, iar în 2004 pământurile lor au fost sechestrate. Ignatiev a criticat decizia CEDO, spunând că este, citez, „un element care complică relațiile și poate influența dialogul în mod negativ”.

***

Europa Liberă: Ştefan Driga din comuna Molovata Nouă, raionul Dubăsari, este unul din agricultorii care a intrat în posesia unui certificat de acces la propriile terenuri, circa 200 de hectare, situate după şoseaua Camenca-Tiraspol. Valentina Ursu a stat de vorbă cu Ștefan Driga chiar pe 1 august, la scurt timp după anunțul Chișinăului că înțelegerea cu Tiraspolul deja ar funcționa.

Ștefan Driga: „Am pus tractorul și am lucrat azi, chiar lucrez și acum, merg cu grapa. Au strâns acolo ei pe un câmp porumbul și avem timp liber și putem să lucrăm. Mai sunt câmpuri care încă-s ocupate, dar au fost ieri la mine băieții aceștia care au ținut pământurile noastre, compania ceea, și ei ieri au venit la noi și au zic că „o să strângem noi degrabă, o să fie, nu vă deranjați, totu-i bine.”

Europa Liberă: Dar asta înseamnă că 100% din fermieri au acces la terenurile lor?

Ștefan Driga: „Din câte știu, aproape toți care au avut contracte azi, iaca vă spun, eu chiar special am venit de dimineață, am lucrat, nimeni nimic, totu-i bine, lucrăm. Iată a fost primarul de la noi, că el tot are pământ acolo și cam pe pământurile noastre probleme nu-s. Sunt vreo 30 de hectare – știți care e problema, că ei îs plecați, n-au moștenire și iaca cu acelea încă e sub semnul întrebării cine o să le lucreze, dar ei au zis că ei n-au să le lucreze, n-au să le dea lor să le lucreze, dar cine o să le lucreze, nu știu. Dar până ce se mai adună câte unul, iaca la mine erau 196, acum s-au mai adăugat vreo trei, patru, cinci, căci oamenii nu-s pe loc, îs plecați și iaca asta-i problema.”

​Europa Liberă: Dar am înțeles că și reprezentanții administrației locale ar fi avut terenuri?

Ștefan Driga: „La noi, de exemplu, erau 60 de hectare în rezervă și văd că primarul le-a scos la vânzare și le-a vândut. Acel care le-a cumpărat trebuie ori să le lucreze, ori să le dea cuiva în arendă.”

Europa Liberă: Dar, practic, partea transnistreană și-a onorat înțelegerea pe care a semnat-o cu Chișinăul?

Ștefan Driga: „Da, da, n-avem ce zice! Vă spun că eu, de pildă, am 196 de hectare. Am încheiat contract, mi-au dat certificatul acela și azi m-am dus, sunt acolo vreo 60 de hectare pe care ei încă au porumb și floarea-soarelui și au venit băieții din firma ceea care lucrează și au zis că „vă rugăm, o să eliberăm degrabă...”. Și practic n-avem probleme azi.”

Ștefan Driga

Europa Liberă: Inițial se vorbea că o parte care revin fermierilor din dreapta Nistrului sunt date în arendă acolo pe teritoriul regiunii transnistrene și ar fi trebuit să le întoarcă arendașii pentru ca să fie cedate în favoarea agricultorilor moldoveni?

Ștefan Driga: „D-apoi ele au fost date în arendă, dar ei de la începutul anului acesta au reziliat contractele cu dânșii, dar ei, băieții ceia nu-s proști și ei au luat și au semănat totuși. Și iaca acum ei strâng; au porumb la siloz și ei l-au strâns la mine, au eliberat; mai au un câmp de porumb la siloz și au venit și au spus că „noi chiar suntem gata ceva să plătim, dar numai în timp de două săptămâni să ne dați voie să strângem”. I-am sunat și le-am spus: „Măi băieți, acum e câmpul meu”, dar ei au venit și au zic că „noi o să compensăm, ori o să arăm, o să vedem, numai dați-ne voie de-amu să strângem, fiindcă am semănat”. Și noi ce o să facem? Dar administrația din Dubăsari cu dânșii n-are niciun contract, de-amu ei au reziliat contractele. Și nouă dna ministru ne-a spus: „Mai departe, vă duceți și vă înțelegeți cu dânșii, ori las’ să vă plătească, ori ce, numai că să vă elibereze pământurile, ei n-au nicio legitimitate pe pământul acela”.

Europa Liberă: N-au nimic legitim că le aparține lor?

Ștefan Driga: „Da, da, da, că aparține nouă de-amu.”

Europa Liberă: Dar piedici deja nu ar mai trebui să întâlniți?

Ștefan Driga: „Parcă așa... Eu chiar special am luat un tractor, am luat grapa și zic: „hai du-te și apucă-te de lucru”. Ș-apoi m-am dus pe urmă pe la vreo 10, lucrează, n-a venit nimeni. Am lucrat cum e scris, noi avem certificat...”

Europa Liberă: Dvs. sunteți sigur că, dacă prelucrați aceste 200 de hectare pe care le aveți în stăpânire, o să ajungeți și la strânsul recoltei?

Ștefan Driga: „Dna Valentina, avem certificat pe 20 de ani iscălit de toți, de toți. De-amu ce pot să zic? Eu știu... O să vedem, nu pot să zic nimic. Dacă s-au înțeles, înseamnă că trebuie să lucrăm, trebuie să ne dea voie. Eu cred că-i un pas înainte și trebuie salutat. Într-adevăr, s-au dus multe discuții, Biroul de Reintegrare de două-trei zile e numai aici. Dl Mazur numai aici sta, ne mai sfădeam... de lucru, dar s-a hotărât. Eu socot că trebuie să fie bine, băieții care ne-au ținut pământurile noastre ne-au sunat și au zis „scuzați-ne, știm că acesta-i pământul vostru, numai că vă rugăm să ne așteptați, ceva o să vă compensăm, numai dați-ne voie să strângem roada”.”

Europa Liberă: Și ați fost acord, ați acceptat?

Ștefan Driga: „Dar ce să fac?! Ce să mă duc să stric roada ceea? Eu îs om, eu procedez omenește. Ei au procedat nu ca lumea, dar eu nu pot face lucrurile acestea. Ce să facem? De-amu dacă așa-i, ce să fac? Să zic, gata, asta-i roada mea, tot nu-i drept. Ei au semănat, de-amu așa cum este... Ce să facem?”

Europa Liberă: Deci, politicul nu se mai poate amesteca în felul cum gestionați Dvs. treburile pe pământurile Dvs.?

La Molovata

Ștefan Driga: „Da, dna Lesnic ne-a spus că-i ultima dată. Noi am pus întrebarea: „Dar ce facem, iaca-i 1 august? Acolo-i semănat porumb”. Și ea a zis că „ei trebuie să vină, să vă înțelegeți, ca să vă compenseze careva cheltuieli sau să vă are pământul, fiindcă ei până la 1 august nu l-au eliberat”. Și ei așa au și venit o parte; o parte încă trebuie să mai vină, dar...”

Europa Liberă: Dar asta-s câteva hectare din toată suprafața?

Ștefan Driga: „Da, asta-s vreo 70 de hectare pe care ei le au acolo. Ei au spus că în timp de două săptămâni strâng porumbul la siloz și pe urmă mai rămân 20 de hectare de răsărită. Dar noi de acum avem...”

Europa Liberă: Practic, jumătate din terenurile pe care le aveți?

Ștefan Driga: „Da, dar noi de-acu avem unde lucra; lucrăm ca să pregătim pământul. Avem vreo 70 de hectare care-s eliberate și putem să le lucrăm.”

Europa Liberă: Dle Driga, dar Dvs. acum tot treceți pe lângă posturile astea de control?

Ștefan Driga: „Nu, noi la deal acolo n-avem posturi de control, la noi câmpurile merg de la Cocieri la Molovata, merg încolo și acolo la noi nu-i, trecem numai traseul Râbnița-Tiraspol, dar acolo nu stau posturi.”

Europa Liberă: Era un post odată.

Ștefan Driga: „Ei, au fost odată, dar le-au scos. Ei pur și simplu atunci, în 2014, noi trimiteam oamenii pe deal, ei se duceau, miliția lor îi lua de pe deal și le spunea: „duceți-vă acasă că o să vă închidem, că nu se dă voie”, dar acum, gata. Dar acolo la noi posturile au fost – ședeau și ai noștri, și ai lor, dar pe urmă a hotărât Comisia Unificată de Control și le-a scos pe toate.”

Europa Liberă: Accesul este liber...

Ștefan Driga: „Da, accesu-i liber la noi, mergem...”

Europa Liberă: ...puteți să mergeți să redeveniți stăpânii adevărați ai pământului?

Ștefan Driga: „Așa reiese. Pe 20 de ani (râde), dar peste 20 de ani, să ajungem și vom vedea.”

Europa Liberă: O victorie mică, pentru un război mare?

Ștefan Driga: „Da, da, e bine că, într-adevăr, putem să lucrăm pământurile noastre atâția ani...”

Europa Liberă: Fermierul Ștefan Driga, de la Molovata Nouă.

***

Europa Liberă: În ciuda asigurărilor oficiale de pe ambele maluri ale Nistrului, la Chișinău mai mulți experți continuă să fie sceptici că înțelegerea privind terenurile agricole va funcționa fără impedimente sau că nu va fi deveni, din nou, mijloc de presiune în negocieri. Este și punctul de vedere al expertului Ion Leahu, fost membru al delegației moldovene în Comisia Unificată de Control.

Europa Liberă: Chișinăul spune că, începând de ieri, fermierii din Zona de Securitate au acces la terenurile lor de după șoseaua Tiraspol – Camenca. Oamenii, în sfârșit, sunt stăpânii pământurilor lor?

Ion Leahu: „Totuși nu toți au primit certificate. În opinia transnistrenilor, cum declară ei, nu sunt în regulă actele, adică totuși noi suntem dependenți de dânșii. Ei apreciază dacă sunt bune sau nu sunt bune actele respective.”

Europa Liberă: Să facem o precizare. Sunt 5.560 de deținători de terenuri, vreo 500 nu au actele...

Ion Leahu: „Da, undeva așa este...”

​Europa Liberă: Situația arată că 5.000 de persoane au intrat în posesia pământurilor.

Ion Leahu: „Da, au intrat în posesia certificatului, dar să vedem ce o să fie mai departe.”

Europa Liberă: Certificatele de acces sunt eliberate pe acest termen de 20 de ani. De ce s-a ales 20 de ani?

Ion Leahu: „În primul rând, Transnistria o să fie și 20, și mai mulți ani o să existe, în schimb, posesorii pământului, proprietarii pământului cu timpul o să refuze, o să renunțe, o să fie create condiții care n-o să le permită liber să prelucreze și să se folosească de acest pământ.”

Ion Leahu

Europa Liberă: Aceste pământuri au fost sechestrate în 2004. Iată, după 14 ani, totuși oamenii au acces la terenurile lor. Acum Dvs. accentuați că oamenii ar putea să renunțe. După ce au așteptat atâția ani, să renunțe?

Ion Leahu: „Încă o dată accentuez: au primit numai actele, încă nu au accesul, încă nu au trecut cu mașina, cu camionul...”

Europa Liberă: De ce? Eu am vorbit ieri cu dl Ștefan Driga și el a zis că chiar de ieri a intrat cu tractorul și ara, pregătea terenul.

Ion Leahu: „Eu mă bucur pentru Domnia sa. Foarte bine!”

Europa Liberă: Și a vorbit despre 100 de hectare din cele 200 pe care le are în grija lui, pentru că pe cealaltă jumătate de teren agenții economici din stânga Nistrului nu au reușit să-și strângă roada.

Ion Leahu: „O! Iată la asta am vrut să ajung. Încă să vedem ce o să fie când o să strângă ei roada aceea și când o să elibereze pământurile, că nu-i atât de simplu să te duci cu tractorul când acolo a fost neprelucrat sau prelucrat aiurea ș.a.m.d. Nu știu. Eu vă spun sincer că eu nu am încă argumente pentru aceea ca să accept că, iată, începând cu 1 august, oamenii o să poată merge încolo, cultiva, ara, semăna ș.a.m.d. Eu aștept să văd că asta are loc.”

Europa Liberă: Informația e că, din acele 6.000 și aproape 500 de hectare, aproximativ peste 80 la sută din suprafața totală, 99 de certificate de acces pentru posesie…

Ion Leahu: „Da, undeva așa, așa-i informația, eu sunt de acord. Însă transnistrenii și-au rezervat dreptul ca să sustragă aceste adeverințe în caz că ei vor considera că condițiile nu sunt respectate.”

Europa Liberă: Adică, administrația de la Dubăsari ar putea să renunțe la faptul?…

Ion Leahu: „Sigur că, în caz, de exemplu, că ei consideră că nu-i prelucrat sau nu-i prelucrat cum trebuie sau persoana aceea care prelucrează nu este avizată de învoire ș.a.m.d. Deci și aici este un capăt de neîncredere.”

Europa Liberă: Dar dacă ne uităm și la partea plină a paharului, totuși termenul pe care s-a angajat să-l respecte Tiraspolul după negocierile îndelungate, în urma cărora s-a restabilit așa-numitul mecanism din 2006, îmi pare că, a fost onorat de către partea transnistreană?

Ion Leahu: „Dna Valentina, ce-i încurca Tiraspolului din moment ce a fost semnat protocolul în noiembrie, îmi pare că, în 2017, la Viena. Ce le încurca lor îndată să indice un termen de două-trei luni cât e necesar pentru perfectarea actelor și undeva din primăvară oamenii să aibă acces, dacă nu din toamna anului trecut?”

Europa Liberă: Eu vă întreb pe Dvs. dacă vedeți și partea plină a paharului?

Ion Leahu: „Eu nu o văd, eu nu pot să o văd. Eu nu-i cred pe ei, eu o să accept să vedem partea plină a paharului atunci când o să văd cel puțin 80 la sută din fermieri că vin cu camioanele cu grâu, orz, porumb ș.a.m.d. și liber trec vama în dreapta Nistrului, încoace, în localități.”

Europa Liberă: Cel puțin, fermierii vorbesc că nu au probleme, nu li se pun piedici când trebuie să treacă această șosea Tiraspol – Camenca?

Post al miliției transnistrene la Doroțcaia

Ion Leahu: „O noutate foarte salutabilă! Eu cu mare bucurie primesc această informație.”

Europa Liberă: Este una dintre înțelegerile cuprinse într-un pachet care a fost semnat acum nouă luni. Poate fi un precedent pozitiv pentru ca să fie puse în aplicare și alte înțelegeri?

Ion Leahu: „Nu! Eu nu cred din simplul motiv că în partea transnistreană e o administrație nelegitimă, ei au primit dreptul de a elibera certificate, cum le eliberează, așa pot să le și sustragă.”

Europa Liberă: Dar poate se îndepărtează politica și nu mai domină?

Ion Leahu: „Însăși existența acestei regiuni, acestei administrații este politică și nu putem să ne îmbătăm cu apă rece că ar putea să se îndepărteze politicul și să permită oamenilor să-și realizeze activitatea economică.”

Europa Liberă: Credeți că Tiraspolului i-a fost ușor să convingă agenții economici din stânga Nistrului care au avut în arendă aceste pământuri ca să le retransmită, să le cedeze?

Ion Leahu: „În primul rând, la Tiraspol este o disciplină mult mai dură decât în dreapta Nistrului. Acolo mult nu se discută, acolo se aplică metodele pe care noi le-am văzut acum când a fost arestat așa-zisul șef la vamă și ministrul de interne Ghenadi Kuzmiciov. Asta e una. Și a doua: fermierii din dreapta Nistrului care-s subordonați Chișinăului de bine, de rău, dar au anumite subvenții. Fără aceste subvenții e foarte greu de făcut agricultură și eu nu exclud că Tiraspolul a aplicat o metodă de altădată, adică țăranii noștri vor prelucra pământul, îl vor scoate din pârloagă, poate chiar și îl vor semăna și pe urmă să înainteze careva cereri neîndeplinite și ei o să spună, gata, vă sechestrăm pământurile. Asta poate să fie tot la fel.”

Europa Liberă: Dl Leahu, înțelegerea e că pământurile au revenit, cel puțin pentru aceste două decenii, în posesia adevăraților proprietari.

Ion Leahu: „Da, dacă ar fi înțelegerea cu România, cu Ucraina, eu aș accepta că este înțelegere și trebuie să credem în asta.”

Europa Liberă: Care alte evoluții le vedeți acum în relația Chișinău - Tiraspol?

Ion Leahu: „Lucrurile stagnează și, chiar dacă sunt evoluții, ele sunt negative. Pe o parte, pe un fundal, iată suntem în așteptarea întâlnirii lui Dodon cu Krasnoselski și precis că o să fie vorba despre alegeri. El trebuie să-l convingă pe Krasnoselski că alegerile trebuie de petrecut, că cu ajutorul lor eșichierul lui politic de stânga să acceadă în parlament. Și al doilea moment, care foarte mult m-a revoltat, este momentul legat de arestarea, reținerea lui Kuzmiciov.”

Europa Liberă: De ce?

Ion Leahu: „Pentru că este clar că, fără aportul structurilor respective din Chișinău, fenomenul nu putea să aibă loc.”

Europa Liberă: Adică credeți că el nu-i vinovat, nu trebuia să fie reținut?

Ion Leahu: „Nu, el poate să fie și vinovat. Mai mult ca precis că el este vinovat, însă, dacă el este vinovat din punctul de vedere al legislației Republicii Moldova, Kuzmiciov urma să fie deferit justiției legale a Republicii Moldova. El trebuia să fie obiectul dosarului penal intentat de către structurile legale ale Republicii Moldova, dar să-l prinzi într-un mod mișelesc și să-l transmiți structurilor separatiste că, chipurile, el acolo ceva a comis, asta nu miroase a bine.”

Igor Dodon și Vadim Krasnoselski, la Holercani, martie 2017

Europa Liberă: Și ce mai așteptați Dvs. de la această întrevedere Igor Dodon – Vadim Krasnoselski?

Ion Leahu: „Eu nu exclud că au să fie niște înțelegeri mai puțin importante. Principalul totuși asta-i înțelegerea referitor la alegeri și ambii ca de obicei au să folosească cazul pentru a-și consolida propria autoritate. Dodon o să spună că el rezolvă problema transnistreană; Krasnoselski o să declare că ei o dată în plus au demonstrat că orice înțelegere referitor la aderarea Transnistriei în cadrul Moldovei nu are sens, cum a spus nu de mult cu privire la „planul Kozak”. El a spus că „planul Kozak” este depășit, trebuie de lucrat asupra recunoașterii suveranității Transnistriei. Și de la punctul acesta el nu va pleca.”

Europa Liberă: Când credeți că ar putea să ajungă Dmitri Kozak în Republica Moldova?

Ion Leahu: „El n-o să se grăbească, de atâta că alegerile sunt numite pentru februarie 2019. Până atunci, în principiu, el are o singură misiune – de a consolida stânga, de a consolida forțele pro-ruse. Asta el o poate face de la Moscova, în linii mari, și aici o să vină poate o dată pentru a avea niște întâlniri care o să fie folosite direct în propaganda electorală.”

Europa Liberă: Un punct de vedere de la Chișinău al expertului Ion Leahu, consemnat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Revenind la știrea despre întâlnirea șefului Misiunii OSCE în Republica Moldova, Michael Scanlan, cu Vadim Krasnoselski, să adăugăm că liderul de la Tiraspol a pus în discuție posibilitatea lansării unui proiect social, cum l-a numit, privind construcția unei linii de troleibuz care să unească orașul Bender și suburbia acestuia – microraionul Servernîi – prin satul Varnița care este subordinat autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Krasnoselski a spus că „pensionarii moldoveni și transnistreni” vor putea călători în mod gratuit. În opinia sa, inițiativa ar fi oportună și pentru faptul că anul acesta la Bender a fost deschisă o nouă linie de troleibuz. Propunerea sa nu a fost deocamdată comentată de autoritățile de la Chișinău. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu mai mulți locuitori din microraionul Severnîi și din satul Varnița. Revine la microfon, Diana Răileanu:

Cartierul Severnîi se află la o distanță de 12 km de oraș și este subordonat, ca și Benderul, autorităților din regiunea transnistreană. Dar ca să ajungi la Severnîi trebuie să treci printr-un așa-numit post de control transnistrean și apoi prin satul Varnița, controlat de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova. Până în 2014, în această parte izolată a orașului, cu o populație de circa 3 mii 500 de oameni, se putea ajunge cu microbuzul. În februarie același an, autoritățile transnistrene au deschis o rută de autobuz – numărul 7, care a făcut legătura între microraionul Severnîi și orașul Bender. Autobuzul poate lua numai cinci pasageri care au facilități de călătorie, restul trebuie să aștepte următoarea cursă. Pasagerii spun că „autobuzul pensionarilor”, cum l-au botezat localnicii, circulă rar și cu întârzieri. Ideea construcției unei linii de troleibuz până la Severnîi fusese lansată încă în perioada sovietică, dar n-a mai ajuns să fie pusă în practică. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a discutat posibilitatea realizării acestui proiect la o recentă întâlnire cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, Michael Scanlan, care-și încheie în curând mandatul. Krasnoselski a spus că proiectul ar putea veni în sprijinul pensionarilor ce vor putea călători gratuit. I-am întrebat pe locuitorii microraionului Severnîi ce cred despre lansarea unei linii de troleibuz până la ei acasă.

- Sunt bani aruncați în vânt. Cineva vrea să spele o grămadă de bani și nu știe cum. La ce bun o asemenea linie? În primul rând, ea va îngusta drumul. Sunt multe alte soluții, europene, pe care ar putea să le preia. De exemplu, niște autobuze bune și nu-i nevoie de troleibuz. Sau ar putea să circule trenul, cum a circulat mai înainte. Dar nu trebuie să încarce drumul, care și așa este prea îngust.

- Cred că este necesar, pentru că avantajul unui troleibuz este că va circula cu regularitate. Ce-i drept, nu se știe cât de fezabilă ar fi o linie de troleu, pentru că nici pasageri ar putea să nu fie atât de mulți.

- Trebuie să fie troleibuz. Eu nu merg așa des, îmi ajunge și autobuzul. Dar dacă se va circula mai des în oraș, atunci e bine.

- Troleibuz trebuie să fie. Noi, pensionarii, n-ar trebui să așteptăm atâta în stație. Aici, la Severnîi, suntem departe de oraș, suntem cei mai nedreptățiți. În oraș au troleibuze, de ce n-ar fi unul și la noi? Cei din Varnița cred că vor și ei. Va circula cu regularitate și e mai econom decât autobuzul.

În cartierul Severnîi

- Există un autobuz pentru pensionari, dar el nu circulă conform orarului. Spre oraș mai poți merge cu el, dar înapoi luăm autobuzul obișnuit, care însă costă 3,5 ruble. Autobuzul „cu facilități” circulă o dată la 1,5 ore, iar cursa obișnuită e peste 2,5 ore. E foarte incomod.

- Sunt pentru troleibuz, va fi mult mai comod. Autobuzul se strică, aștepți și nu mai vine. Sunt pensionară, dar autobuzul poate lua gratis numai cinci pensionari, restul așteaptă.

Opinii ale locuitorilor din cartierul Severnîi al orașului Bender. Am discutat și cu mai mulți locuitori din satul Varnița despre oportunitatea punerii în funcțiune a unei linii de troleibuz:

- Ar fi bine să fie troleibuz. Eu circul cu nr.7, care ba întârzie, ba nu. Troleibuzele vor circula mai repede.

- Avem nevoie de troleibuz, e mai comod. Mai mult transport - mai puțină aglomerație, mai puțin vom aștepta în stație.

- Fără troleibuz e rău. Mai bine troleibuz, decât rutieră – e mai liber și mai sigur.

- Suta de procente că este necesară o linie de troleibuz. Se va termina această debandadă. Rutiera nr.24 te ia numai la de la jumătate de cale, dar troleibuzul e o soluție bună și pentru pensionari.

- Cred că ar fi nevoie de troleibuz, pentru că la nr.7 tot timpul este rând.

- E obositor să aștepți. Acum stau de 16 minute și biletul e 3,5 ruble.

- Mai ales pensionarilor le-ar fi mai ușor. Intervalele între autobuze sunt prea mari, îți ia mult timp până ajungi la destinație.

- Autobuzul stă foarte mult timp în stație - și jumătate de oră, și o oră. Vrem să fie troleibuz, să nu mai așteptăm atât. Până te duci în oraș, până revii acasă, copiii așteaptă... Mie mi se întâmplă să aștept și 20, și 30 de minute când plec, iar când revin – și 45 de minute. Dar sunt și intervale de 15-20 de minute.

Opinii ale locuitorilor de la Varnița privind eventuala construcție a unei linii de troleibuz care ar trece prin localitate și ar uni orașul Bender cu microraionul Severnîi.

Europa Liberă: A fost Diana Răileanu și opinii ale locuitorilor din suburbia orașului Bender.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Sunt Radu Benea și vă mulțumesc că ne ascultați. Aici e Radio Europa Liberă.