„Publicul generos de la Cetatea Tighina”

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Expediția muzicală La La Play a trecut și pe la cetatea din Bender. Deprecierea rublei rusești afectează zeci de mii de pensionarii din regiunea transnistreană care primesc pensie din Federaţia Rusă. Administrația de la Tiraspol vorbește despre construcția de noi apartamente, în timp ce locuitorii regiunii spun că salariile nu le permit să-și cumpere o locuință. Ziua protejării animalelor fără stăpân în regiunea transnistreană. Și președintele moldovean Igor Dodon anunță o nouă întâlnire cu liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

„Publicul generos de la Cetatea Tighina”

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Procedura de înregistrare a mașinilor cu numere de înmatriculare transnistrene va începe pe data de 1 septembrie, în regim de testare, anunță presa de la Tiraspol cu referire la rezultatele unei întâlniri avute joi de reprezentanții politici de la Chişinău și Tiraspol, Cristina Lesnic și Vitali Ignatiev. Cei doi au vizitat și punctele de înregistrare de la Tiraspol și Râbnița, unde angajați ai Agenției pentru Servicii Publice de la Chişinău ar urma să elibereze plăcute de înmatriculare neutre mașinilor transnistrene. Plăcuțele vor deschide accesul la circulația internațională pentru mașinile din regiunea transnistreană. Decizia a fost salutată de participanții la formatul 5+2 ca fiind un progres important în dialogul dintre Chişinău și Tiraspol, dar în același timp a fost dur criticată de reprezentanți ai societății civile de la Chişinău care au susținut că gestul constituie o cedare din partea autorităților moldovene și un nou element de statalitate oferit administrației de la Tiraspol.

Departamentul de externe de la Tiraspol a trecut deschiderea accesului la circulația internațională pentru mașinile transnistrene printre principalele sale realizări, într-un raport care vizează activitatea instituției în prima jumătate de an.

Statisticile din regiunea transnistreană spun că volumul comerțului extern a crescut în primele șapte luni cu aproape 50 la sută față de anul trecut, ajungând la 1 miliard 112 milioane dolari. Administrația de la Tiraspol anunță că exporturile regiunii către Rusia au crescut cu 11 la sută, fără să prezinte în presa locală și statisticile pentru comerțul cu Uniunea Europeană. Anterior s-a scris că mai bine de 65 la sută din comerțul extern al regiunii transnistrene se face cu țările din UE, însă administrația de la Tiraspol declară cu consecvență că prioritatea sa este piața rusească. Anul trecut Rusia absorbea doar în jur de 10 la sută din exporturile transnistrene.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

Aflată la Tbilisi, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a recunoscut că cuvântul corect pentru a defini situaţia din regiunile secesioniste Abhazia și Osetia de Sud ar trebui să fie „ocupație” rusă.

Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat la parada militară de Ziua Independenței că Ucraina a tăiat toate legăturile cu imperiul rusesc și cu Uniunea Sovietică, și a spus că Kievul ar avea nevoie să taie și legăturile cu Biserica Ortodoxa Rusă, deoarece ea „binecuvântează războiul hibrid al Rusiei împotriva Ucrainei”. La parada militară de la Kiev au participat și militari din țările NATO și din țări partenere, printre care și din Republica Moldova. Consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, John Bolton, a fost și el în tribuna oficială.

John Bolton a spus că Statele Unite nu se vor opune dacă liderii de la Belgrad și Priștina vor ajunge la o înțelegere ca să facă un schimb de teritorii între ele, punând astfel capăt unei dispute îndelungate. „Cred că există semne noi că amândouă guvernele ar dori să negocieze asta și nici noi, și cred că nici vreo țară din Uniunea Europeană nu va sta în calea unei înțelegeri la care ar ajunge cele doua părți”, a spus Bolton. Serbia refuză să recunoască independența Kosovo. Președintele de la Priștina, Hașim Taci, a sugerat ca partea cea mai de sud a Serbiei – Valea Preșevo – să se unească cu Kosovo. Ministrul sârb de externe Ivica Dacic a spus, la rândul său, că această propunere ar putea fi o șansă de a se ajunge la un compromis, dacă Serbia va primi o parte din nordul Kosovo, locuit majoritar de sârbi. Criticii ideii de schimb de teritorii și de populații susțin însă că printr-o astfel de măsură întreaga regiune a Balcanilor de Vest ar putea să fie destabilizată.

Letonia și Estonia vor ca Moscova să plătească pentru anexarea statelor baltice de către URSS, scrie ziarul polonez Rzeczpospolita. Dintr-o declarație comună a miniștrilor de justiție leton și eston reiese că țările vor prezenta curând Rusiei factura pentru „daunele provocate în perioada ocupației sovietice”. Atât la Riga, cât și la Tallinn se anunță că tema aceasta va fi pusă în discuție la ONU. Potrivit sursei citate, letonii ar fi evaluat că Uniunea Sovietică a provocat statului leton pierderi în valoare de cel puțin 300 de miliarde de euro. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia nu este de acord cu folosirea termenului de ocupație, atunci când se vorbește despre perioada în care cele trei țări baltice au fost parte a URSS și a sugerat, de asemenea, că nu poate fi vorba de nicio compensație.

Poliția din Moscova a reținut sâmbătă în Piața Roșie câteva persoane care comemorau micul protest desfășurat pe același loc pe 25 august 1968 împotriva invadării Cehoslovaciei de către trupele pactului de la Varșovia.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Expediția muzicală La La Play a ajuns săptămâna trecută în cetatea din Bender, Tighina, din regiunea transnistreană. Este al doilea an consecutiv când tinerii muzicieni din Moldovan National Youth Orchestra, Orchestra de tineret din Chişinău au cântat în regiunea transnistreană. Autoritățile locale din Bender au susținut evenimentul și au suplimentat numărul de autobuze și troleibuze pentru ca un număr cât mai mare de localnici să participe la concertul de la cetate, care în ziua respectivă putea fi vizitată gratuit. A fost organizat și un târg al meșteșugarilor și producătorilor autohtoni, cu bucătărie locală și atmosferă medievală.

Concertele din cadrul expediției se desfășoară în aer liber, festivalul tinerilor artiști din Chișinău propunându-și să popularizeze muzica clasică, dar, în același timp, să pună în discuţie probleme sociale acute.

În premieră, La La Play nu s-a limitat doar la cele două maluri ale Nistrului. Tinerii muzicieni din Chişinău au ajuns în patru cetăți din Moldova, România și Ucraina. Cetatea Bender, Tighina, a fost una din destinații.

Corespondenta noastră la Bender, Margarita Suvorova, transmite că peste 2500 de locuitori ai orașului au venit să asculte muzica tinerilor artiști, iar impresiile au fost dintre cele mai pozitive.

La La Play, în cetatea de la Bender

- Băieții cântă foarte bine, sunt bravo, au un nivel foarte bun, nu sunt niște amatori. Totul este foarte bine, frumos organizat, peste tot sunt scaune din baloturi de paie, foarte originale, copiii aleargă și se joacă în fân – totul este perfect!

- Locația este foarte bună, dar și concertul. Ne-a plăcut foarte mult pentru că au fost piese foarte moderne, într-un aranjament pentru concert – foarte plăcut de ascultat.

- Mi-a plăcut foarte mult concertul, a fost bine organizat. Și copiii s-au simțit bine, au avut unde să se joace. Mie îmi place mai mult muzica clasică. Dar acolo au fost mai multe genuri muzicale. Noi preferăm muzică clasică.

- Muzică clasică frumoasă, mâncare bună, prețuri moderate, se poate plăti cu lei moldovenești și asta bucură.

Europa Liberă: Voci culese de corespondenta noastră la Bender după concertul dat de orchestra de tineret de la Chişinău.

***

Europa Liberă: Am stat de vorbă cu directorul orchestrei, Andriano Marian, care ne-a spus că a fost deosebit de impresionat de felul în care tinerii artiști de la Chişinău au fost primiți de spectatorii din regiunea transnistreană.

Expediția muzicală La La Play 2018. Andriano Marian

Andriano Marian: „Sincer să vă spun, fiecare zi a fost ca o călătorie nouă, pentru că se schimbă locațiile. Chiar dacă majoritatea concertelor au fost în Moldova și vorbim despre o țară mică, totuși avem oricum impresia că de fiecare dată ne teleportam în altă lume. E greu să selectez acum anumite lucruri care m-au marcat mai mult. Desigur că pot să menționez locurile extraordinare de la Râșcani, sau de exemplu publicul generos de la Cetatea Tighina, sau această fanfară de fete de la Holercani în fața căreia stai mirat și te întrebi cum e posibil totuși într-un sat să fie un ansamblu doar de fete și care este de fapt o fanfară unică în țară. Deci, rămâi mirat de felul în care acționează unii oameni, oameni care cumva cred că vitalizează țara asta.”

Europa Liberă: Ai amintit mai sus publicul pe care l-ați întâlnit în Cetatea de la Tighina. De ce a ieșit în evidență acesta în cadrul turneului vostru?

Andriano Marian: „Foarte generos, foarte deschis, foarte mulți oameni. Au fost vreo 2500 de oameni. E o chestie care trebuie apreciată și e un model de interes pentru evenimente culturale. Se explică și prin faptul că co-organizatorii de pe loc au avut și ei un interes să promoveze foarte mult evenimentul. În al doilea rând, mass media locală s-a sincronizat destul de bine pentru a promova evenimentul. În al treilea rând, sunt puține evenimente culturale în partea stângă a Nistrului și atunci este un interes aș spune chiar accentuat. Și oamenii deja ne știu, ne așteaptă și anul viitor și cred că vom face o tradiție din asta.”

Europa Liberă: Voi ați fost și anul trecut acolo. Ce cooperare aveți cu autoritățile locale?

Andriano Marian: „Anul trecut a fost greu, au fost foarte multe obstacole birocratice, dar într-un final am reușit. Și acum suntem în niște relații chiar aș spune foarte bune.”

Europa Liberă: Cum vă explicați acest lucru, având în vedere situația tensionată dintre cele două maluri ale Nistrului, problemele dintre Chişinău și Tiraspol?

Andriano Marian: „E simplu – noi lăsam deoparte aspectul politic și atunci găsim liniile comune de dialog și de interes și atunci totul iese bine. Adică avem cu toții interesul să facem evenimente frumoase. În Plus, ce e frumos este că cei de pe loc, și noi, ne dorim ca la acest eveniment să vină lume de pe ambele maluri. Și în acest an chiar au început să vină mai mulți din Chişinău. Deci, avem interese comune. Omitem lucrurile care creează tensiuni sau care ar putea crea anumite discuții sterile.”

Europa Liberă: Inclusiv prezența voastră, a unei orchestre de la Chişinău în Cetatea de la Tighina are și anumite conotații simbolice care inclusiv duc spre zona politică și din acest motiv m-a surprins faptul că ați avut practic undă verde și susținere din partea autorităților locale.

Andriano Marian: „Bănuiesc că da. Dar v-am spus că noi chiar uităm de aceste lucruri și încercăm să ne concentrăm atenția pe lucrurile bune. Adică este mai important ca oamenii să se întâlnească în cadrul unor evenimente culturale decât să nu se intersecteze deloc – vorbim de oamenii din Chişinău și cei din Tiraspol. Și acum era ocazia ca să fim toți împreună. Altfel nu va fi niciun progres niciodată.”

Europa Liberă: Ați simțit o rezonanță culturală cu publicul de acolo? Ați simțit că vă înțelege, vă susține?

Andriano Marian: „Foarte, foarte mult! De asta v-am spus că este un public generos și a manifestat o mare simpatie față de noi și abia așteaptă să mai revenim.”

Europa Liberă: Deci se poate vorbi despre punți peste Nistru create în acest fel?

Andriano Marian: „Sigur, se poate vorbi ca despre un model. Un model de a crea punți prin manifestări artistice, culturale. Și nu vorbim numai de noi, vor mai veni probabil și alți artiști de la noi acolo și așa mai departe.”

Europa Liberă: Deci, cultura poate face mai mult decât politicul?

Andriano Marian: „Absolut! Și nu numai la noi, în toată lumea există proiecte care ajută la comunicare.”

Europa Liberă: Europa Liberă are emisiune care este difuzată și în regiunea transnistreană, din acest motiv am insistat pe acest subiect. Și, eventual, poate aveți un mesaj pentru publicul din stânga Nistrului?

Andriano Marian: „Dacă sunt oameni care au fost anul trecut sau anul acesta, vreau să le mulțumesc mult să au venit, că ne-au susținut și că au fost foarte calzi cu noi. Pentru că pentru un muzician este foarte importat să aibă o atitudine și o energie de susținere din partea publicului. Și le mulțumim foarte mult.

Și desigur că sperăm noi, cei din orchestra de tineret, să se înmulțească acest public și să fie mai multe astfel de evenimente culturale, nu doar cele organizate de noi. Să fie mai des organizate și să devină aceste întâlniri o tradiție. Și nu doar vara, ci în fiecare anotimp, poate chiar fiecare lună, de ce nu? Ar fi o chestie extraordinară.”

Europa Liberă: A fost Andriano Marian, directorul Orchestrei de tineret de la Chişinău.

***

Europa Liberă: Noul pachet de sancțiuni americane impus Rusiei au dus la o depreciere accentuată a monedei rusești. Acest lucru a afectat și regiunea transnistreană, care primește subvenții din partea Federaţiei Ruse, inclusiv pentru plata unor suplimente pe pensii. Au fost afectați în mod special o parte dintre pensionari, cei care au optat să renunțe la pensia transnistreană în favoarea celei rusești.

Dacă acum două săptămâni o mie de ruble rusești valorau 255 de ruble transnistrene, atunci la sfârșitul săptămânii trecute valoarea aceleiași sume a scăzut la 238 de ruble.

În aceste condiții, administrația de la Tiraspol a decis să susțină pensionarii care au avut de suferit pe de urma acestei deprecieri a rublei rusești, adică pe cei care primesc pensie din Federaţia Rusă. Vor primi compensații din bugetul public persoanele în etate care au acum o pensie mai mică decât cea transnistreană pe care o primeau anterior. Șeful adjunct al Băncii centrale de la Tiraspol, Alexei Melnik, recunoaște că pentru Transnistria deprecierea rublei rusești este un puternic șoc extern.

Regiunea transnistreană s-a mai confruntat și acum doi ani cu o puternică criză valutară. Atunci au dispărut practic din circulație dolarii și euro, piața neagră de valută a înflorit, iar moneda locală s-a depreciat cu mai bine de o treime.

În regiunea transnistreană, numărul celor care beneficiază de pensia rusă este în creștere în ultimii ani, o tendință încurajată de Moscova și privită ca măsură de sprijin a bugetului deficitar al regiunii. Despre tendința renunțării la pensiile transnistrene și trecerea la pensiile rusești am discutat cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

La un protest împotrofa reformei pensiilor, Moscova

Serghei Melnicenko: „Dacă ceva vreme în urmă, numărul cel mai mare al pensionarilor (în regiunea transnistreană) a fost de 140 de mii, acum acesta s-a redus la 121 de mii. Aceasta nu înseamnă că toți cei 19 mii de oameni au trecut la pensia rusească – există și factorul migrației, și reducerea naturală a populației, și altele. Dar tendința există, întrucât e limpede că pensiile rusești sunt mai mari decât cele transnistrene, chiar dacă Rusia nu ține cont de stagiul de muncă al transnistrenilor începând cu anul din 2002, când Rusia a trecut la noul sistem de pensii. Totuși, majoritatea celor care iau cetățenia rusă, – iar rândul la înscriere a ajuns până în noiembrie anul viitor, cum a spus ambasadorul rus, – evident, că ei își leagă speranțe de obținerea asigurării de pensie. Majoritatea lor sunt cei care primesc pensii. E clar că, în acest caz, sunt eliberate resurse din fondul de pensii al Transnistriei, care este unul deficitar, deși mai puțin decât bugetul regiunii, dar tot este deficitar. Este ca un fel de indicație neoficială – susținerea acestei tendințe de trecere la pensiile rusești.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, la Moscova, premierul Dmitri Medvedev vorbește despre posibila majorare a vârstei de pensionare în Rusia. În cazul realizării acestei reforme, ar putea crește presiunea asupra bugetului transnistrean?

Serghei Melnicenko: „Nu văd o legătură directă. Dar știu că Transnistria tot timpul urmează Rusia, și dacă Valentina Matvienko (președinta camerei superioare a parlamentului rus – n.r.) și Aleksei Kudrin (șeful curții de conturi – n.r.) au adus vorba despre posibila majorare a vârstei de pensionare, este foarte probabil că această experiență va fi aplicată și în Transnistria, pentru că raportul celor care muncesc față de pensionari este de acum în regiune este de 1 la 1, iar dacă ținem cont de dinamica migrației forței de muncă acest indicator va continua să se înrăutățească. De aceea, trecerea la pensia rusească e privită ca destul de avantajoasă pentru reducerea presiunii asupra bugetului local și a fondului de pensii.”

Europa Liberă: Am înțeles bine, în Transnistria la fel ar putea fi majorată vârsta ieșirii la pensie?

Serghei Melnicenko: „Da, despre aceasta nu se discută acum pentru că, evident, nu este ceva popular. Dar eu presupun că dacă în Rusia va fi majorată cumva vârsta de pensionare, această practică va fi extinsă și asupra Transnistriei. Nu cred că în Rusia plafonul va fi majorat dintr-o dată. Mai degrabă, vor proceda ca în Ucraina – va fi un proces gradual. Dar tendințele sunt evidente, pentru că și în Rusia, și la noi, și mai devreme în statele europene se observă așa numita îmbătrânire demografică.”

Europa Liberă: Opinia economistului de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: Autoritățile din stânga Nistrului promit să construiască blocuri noi de apartamente. Asta, în condițiile în care fondul locativ din regiunea transnistreană este foarte îmbătrânit, iar construcțiile noi ridicate după destrămarea URSS pot fi practic numărate pe degete.

Șeful administrației orașului Tiraspol, Oleg Dovgopol, i-a promis liderului regiunii, Vadim Krasnoselski, că va finaliza în scurt timp mai multe blocuri care vor fi oferite spre vânzare locuitorilor de la Tiraspol contra unei sume de 120 de dolari pentru un metru pătrat. Este vorba despre un bloc început și abandonat de mai mulți ani de pe strada Bender și un altul, care inițial a fost proiectat să găzduiască o policlinică, de pe strada Komsomolului. Ar fi vorba despre aproximativ 165 de apartamente, cu o suprafață între 47 și 60 de metri pătrați. În acest moment există cel puțin 700 de cereri pentru aceste locuințe, a subliniat șeful administrației orășenești Tiraspol.

Majoritatea locuitorilor regiunii transnistrene nu-și pot permite însă să cumpere o locuință, unii spun că oricum vor să plece în străinătate, iar alții se plâng de faptul statul nu mai oferă apartamente gratuite ca pe vremea URSS. Iată câteva opinii culese de corespondenții noștri în stânga Nistrului:

Город старины и новодела ФОТОГАЛЕРЕЯ

– Eu aș cumpăra aici, în Transnistria, de exemplu la Tiraspol. Planificăm să facem asta cu soțul.

– Nu prea avem bani pentru asta, și prețurile sunt mari. Noi ne orientăm la vreo 15 mii de dolari și să aibă măcar o reparație cosmetică. Dar tot ce găsim este cam la 23 de mii. E cam scump. Noi suntem bugetari, nu avem așa bani.

– De ce nu există apartamente de stat? Să se facă o listă, ca să stea oamenii la rând. De ce nu mai există?

– Întreprinderile nu mai dau apartamente, iar să le cumpere oamenii nu au cu ce. Așa și vor sta pustii…

– Aici nu vedem sensul. Nu are rost de cumpărat apartamente aici.

– Sunt gata să cumpăr, dar în acest moment nu am destui bani pentru asta. Aș vrea să cumpăr, pentru că Transnistria este casa mea. Am desigur planuri să plec undeva peste hotare. Dar nimeni nu știe ce va fi mâine și trebuie să ai un loc unde să revii. În Transnistria e bine de trăit, dar numai atunci când ai bani.

– Dacă aș avea bani aș cumpăra cu plăcere. Dar de lucru la Tiraspol nu avem, așa că nici bani pentru a cumpăra o locuință. Trăiesc cu părinții și le sunt foarte recunoscătoare că îi am. Dacă nu ar fi ei, nu știu ce m-aș fi făcut.

– Cu ce bani? Salariul este mic. Soții de obicei pleacă la muncă în afară, soțiile rămân cu copiii – cum să câștige bani? Plus că nu cred că poți câștiga bani pentru un apartament într-un an, doi sau chiar cinci. Trebuie de muncit în străinătate mult și bine pentru a cumpăra aici un apartament.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană în a doua sâmbătă a lunii august este marcată ziua animalelor fără stăpân, iar pe parcursul lunii la fiecare sfârșit de săptămână voluntarii azilului de animale din Bender instalează corturi în oraș și îndeamnă trecătorii să adopte un cățel sau o pisică sau măcar să se implice în îngrijirea sutelor de animale de la adăpost. Activiștii condamnă practica încă răspândită în regiunea transnistreană de a împușca animalele fără stăpân și îndemnă administrația să aloce fonduri pentru sterilizare și să susțină înființarea de noi adăposturi, transmite corespondenta noastră la Bender, Margarita Suvorova.

Ziua animalelor fără stăpân la Bender

Tatiana Iagodkina, una din voluntarele azilului de animale:

„Vrem să facem un apel către oameni. Noi participăm la tot felul de acțiuni de promovare deja demult, de vreo cinci ani, și am observat următoarea tendință – vin nu atât oameni care vor să-și ia un animal, când se apropie proprietarii de animale care le înmulțesc, suferă ei înșiși din cauza asta și vin la noi cu pretenții să luăm de la ei aceste animalele. Facem apel în primul rând la acești oameni – noi putem ajuta cu sterilizarea, dar trebuie să dați dovadă de responsabilitate – din moment ce aveți un animal, sunteți responsabili de el.”

O altă voluntară a centrului de plasament pentru animale din Bender, Angela Kudrova:

„Ziua internațională de protejare a animalelor fără stăpân nu este atât o sărbătoare, cât o posibilitate de a reaminti oamenilor faptul că animalele fără stăpân trebuie oricum îngrijite și iubite, acestea nu trebuie împușcate, ci sterilizate și plasate la azil. Împușcarea nu doar să este o metodă inumană, dar e și ineficientă, pentru că în locul unui animal împușcat vor veni altele zece. Așa că sterilizarea este mult mai eficientă.”

Voluntara povestește și despre cum poate orice doritor susține azilul de animale din Bender:

„Azilul are conturi bancare unde oamenii transferă bani, fiecare cât vrea și poate. Doritorii se mai pot implica acordând o mână de ajutor – acolo e foarte mult de lucru mereu. Elementar, de turnat apă animalelor și de a face curat. Se poate aduce mâncare, medicamente, seringi – tot ce este nevoie pentru animale. Se pot aduce și materiale de construcție de care avem mare nevoie. Cineva din bărbați poate face cuști noi sau repara pe cele vechi. Azilul are nevoie de orice fel de ajutor.”

Larisa, o altă voluntară pe care corespondenta noastră a întâlnit-o la azilul de animale, spune că fără susținerea oamenilor care iubesc animalele și se implică azilul nu ar fi supraviețuit:

„În acest moment în azil sunt cam 60 de pisici și vreo 250 de câini. Vin uneori oameni care au nevoie de câini. Rolul voluntarilor este foarte mare – practic totul aici e făcut de ei, inclusiv cuștile. Sunt oameni care vin de la 8 dimineața și muncesc toată ziua aici. Uneori, în perioada școlii, vin clase întregi de copii și ne ajută, vin de la colegii și școli profesionale, cei de la partidul Obnovlenie de asemenea vin des – oameni care iubesc animalele. Fără dragoste pentru animale aici nu ai ce face, pentru că aici e foarte mult de muncă. E nevoie de răbdare și de dragoste. Fiecare animal vrea să fie mângâiat, să stea în curățenie, să fie hrănit…”

Corespondenta noastră de la Bender a întrebat câțiva trecători ce soluții văd pentru a rezolva problema animalelor fără stăpân:

- Eu sincer să fiu nu știu ce e de făcut. Mi-e milă când sunt omorâte, dar și faptul că umblă prin curți și mușcă oamenii tot nu e bine. Adăposturile tot nu sunt o soluție foarte bună, că ei trăiesc acolo ca la închisoare, nu prea au condiții.

- Animalele trebuie sterilizate, nu împușcate, nu e corect și e inuman. Mi-e milă de ele, sunt animale, sunt la fel ființe vii. Așa că mai bine de sterilizat și de plasat în adăposturi. Așa ar fi corect.

***

Europa Liberă: Într-un interviu în exclusivitate acordat Europei Libere, Valentinei Ursu, în ajunul aniversării Zilei Independenței Republicii Moldova, președintele Igor Dodon a declarat că Transnistria are viitor doar în componența Republicii Moldova și a anunțat o nouă întrevedere cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski.

Igor Dodon: cea mai mare problemă a R. Moldova este depopularea

Europa Liberă: În societate sunt foarte multe voci care spun că, dacă în următorul Parlament socialiștii vor avea multe sau majoritatea mandatelor, atunci Igor Dodon va pune în practică toate planurile venite de la Moscova? Se aduce în actualitate federalizarea Republicii Moldova ca prioritate și a doua – răcirea relațiilor dintre Republica Moldova și UE.

Igor Dodon: „Acestea sunt argumentele cu care încearcă să jongleze oponenții mei politici, în special din dreapta electorală și cei de la guvernare. Haideți să fim conștienți! Republica Moldova este un stat democratic și orice încercare de a promova o anumită reformă substanțială, constituțională, schimbarea formei statului nu poate avea loc la dorința unei persoane sau unui partid, chiar dacă controlează majoritatea parlamentară, orice modificare trebuie să fie aprobată cu consimțământul cetățenilor prin referendum. De aceea, ca să vă liniștesc, orice soluție pentru Transnistria, pentru reunificarea țării va fi discutată și va fi pusă în discuție la un referendum național, va fi aprobată preventiv de comunitatea internațională în format „5+2” și aici nu poate fi vorba de un plan de federalizare al Rusiei sau al Statelor Unite. Aici trebuie să fie un plan al Republicii Moldova, aprobat de către jucătorii internaționali și eu consider că în acest sens perspective clare sunt.”

Europa Liberă: Dl Dodon, dar Rusia a vrut federalizare? Atunci când a propus „planul Kozak”, asta se prevedea.

Igor Dodon: „Eu pot să vă aduc exemple din anii 2001-2002, până la „planul Kozak”, când OSCE și ambasadorul, fostul ambasador al Statelor Unite și mulți funcționari din Occident promovau anume ideea și denumirea de federalizare. Eu sunt documentat foarte bine la acest subiect, așa că ideea de federalizare n-a apărut de la ruși, de la Kozak, a apărut mai târziu, însă orice idei și planuri care au fost până acum, ele nu mai sunt actuale; situația s-a schimbat radical. Și avem situația din Ucraina, avem situația în regiune, în general, de aceea că vorbim despre un plan care a fost anterior că există riscul pentru a fi implementat la această etapă, eu cred că ar fi o greșeală.”

​Europa Liberă: Dar această frică că poate fi transnistrizată Republica Moldova are argumente la bază?

Igor Dodon: „Eu cred că sunt prostii. Toate argumentele în ceea ce ține de riscurile și de mesajele dure împotriva reunificării țării sunt din partea exponenților sau a unioniștilor, sau a radicalilor de dreapta și vă spun de ce. Ei înțeleg foarte bine că, odată reunificată țara, în sistemul politic al Republicii Moldova vor apărea cel puțin jumătate de milion de cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot, cel puțin jumătate dintre ei, care...”

Europa Liberă: Dar în Transnistria nu mai locuiesc nici măcar 400.000 de oameni...

Igor Dodon: „200.000 sunt cu drept de vot. De aceea și am spus, cel puțin jumătate cu drept de vot, care ar schimba structura și multe din ceea ce ține de landșaftul politic în Republica Moldova. Și cei care sunt adepți ai destrămării statului, cei care sunt adepți ai intrării în NATO, de exemplu, ei înțeleg foarte bine că, odată cu reunificarea țării, niciodată aceste planuri sau cel puțin în viitorul apropiat ele nu vor fi implementate. De aceea, ei vor încerca să sperie lumea cu tot felul de trans... Cum ați spus?”

Europa Liberă: Transnistrizarea Republicii Moldova.

Igor Dodon: „Transnistrizare ș.a.m.d. Categoric nu este vorba și nu poate fi un astfel de lucru. Populația Republicii Moldova este de circa 3 milioane de cetățeni, stânga Nistrului este mai puțin de 400-450 de mii. Din contra, noi o să-i luăm în brațe aici, în dreapta Nistrului, și de la aceasta Republica Moldova are doar de câștigat.”

Europa Liberă: Dar ați auzit vreun lider de la Tiraspol care ar fi spus că vrea această reunificare a celor două maluri ale Nistrului?

Igor Dodon: „Ei nu pot să vină cu acest mesaj, pentru că au un referendum, în opinia lor organizat legal, în opinia noastră – ilegal, în anul 2006. Sunt anumite mesaje politice cu care ei merg în alegeri, dar este și opinia cetățenilor din stânga Nistrului, pe care noi o cunoaștem destul de bine și care înțeleg foarte bine că altă soluție nu există. Inevitabil, Transnistria are viitor doar în componența Republicii Moldova. Eu voi avea în câteva săptămâni...”

Europa Liberă: La mijlocul lui septembrie, da?

Igor Dodon: „Pot să vă spun și data. Data este deja fixată, dar nu va fi corect față de colegul meu din stânga Nistrului, față de dl Krasnoselski, dar în prima decadă a lunii septembrie va avea loc următoarea întrevedere cu dl Krasnoselski aici, în dreapta Nistrului, cel mai probabil, la Condrița.”

Europa Liberă: Aceste exerciții militare care se desfășoară cu regularitate în stânga Nistrului, fără acceptul Chișinăului, cum le vedeți Dvs.?

Igor Dodon: „Trebuie să vedem foarte clar ce se întâmplă acolo. Eu, de exemplu, de câteva ori am pus acest subiect și le-am propus colegilor din Guvern: „Haideți să convocăm Consiliul Suprem de Securitate pe mai multe subiecte, inclusiv subiectul acesta și să avem o poziție comună. Eu nu pot să fiu împotriva intereselor statului Republica Moldova, securității naționale, haideți să le discutăm”. Ei nu doresc să discute. De aceea, din informațiile fragmentare, pe care le am și eu ca și Dvs. din presă, pentru că altă informație mai detaliată așa, mai subtilă...”

Europa Liberă: Dar aceste exerciții militare se fac acolo, se scoate tehnica?

Igor Dodon: „Informațiile mai detaliate, mai subtile nu le cunosc, dar eu sper foarte mult că în timpul apropiat, dacă nu până la alegeri, atunci la sigur după, într-un format nou o să abordăm și acest subiect la Consiliul Suprem de Securitate.”

​Europa Liberă: Admiteți că Tiraspolul și Moscova discută ceva despre care Dvs. nu cunoașteți?

Igor Dodon: „Posibil. De ce nu? Dar eu cred că intensitatea acestor discuții este mult mai scăzută în ultimul un an și jumătate, de când eu am devenit președinte. Adică, eu cred că acum se discută mai puține lucruri pe secret pe care eu nu le cunosc.”

Europa Liberă: Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, în dialog cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă