Diana Chiriacescu: „Incluziunea socială necesită întâi de toate inițiativă”

Datele cu care operează organizația Copil, Comunitate, Familie (CCF Moldova) arată că unul din trei copii nu beneficiază în primii ani de viață de îngrijire medicală de calitate. Republica Moldova și România și-au propus să redreseze situația printr-o inițiativă comună, „Acces la servicii de sănătate pentru fiecare copil prin vizite la domiciliu” , un proiect transfrontalier sprijinit de Uniunea Europeană. Ce cuprinde inițiativa și cum arată în acest domeniu experiența României?

Diana Chiriacescu: „Incluziunea socială necesită întâi de toate inițiativă”

Pandemia de coronavirus a scos și mai mult la iveală vulnerabilitățile sistemului social, afectându-i cel mai mult pe cei neajutorați. Datele CCF Moldova arată că jumătate din familiile pe care le sprijină organizația s-au pomenit cu venituri scăzute în ultimele luni, iar fiecare al cincilea copil, din cauza epidemiei și condițiilor de distanțare socială, a fost afectat emoțional din cauza fricii și izolării.

Pentru a minimaliza câtuși de puțin impactul pandemiei care pentru familii cu venituri modeste înseamnă amplificarea vulnerabilității prin excluderea din viața socială și atenția statului, organizații neguvernamentale din România și Republica Moldova au inițiat proiectul „Acces la servicii de sănătate pentru fiecare copil prin vizite la domiciliu”, sprijinit de Uniunea Europeană. Inițiativa presupune implicarea a 120 de asistenți medicali din trei județe din România și trei raioane din Republica Moldova: Glodeni, Dondușeni, Drochia și municipiul Bălți.

Specialiștii nu vor aștepta ca femeile însărcinate și mamele cu copii mici să vină la centrul medicilor de familie, ci, dimpotrivă, vor merge acasă la beneficiari. De ce? Pentru că astfel sfatul și ajutorul specialistului va fi adaptat la necesitățile fiecărei familii în parte și vor ajunge inclusiv în localități unde nu există un asistent medical, spune directoarea organizației Copil, Comunitate, Familie, Liliana Rotaru.

Liliana Rotaru

„Ne dorim să facem legătura între asistența copilului de vârstă mică și a familiei și a mămicilor însărcinate în ultimul trimestru. Pentru că noi credem: cu cât mai devreme începem, cu atât mai mari sunt beneficiile și cu atât mai mici sunt costurile”.

Datele Ministerului Sănătății de la București arată că familiile și copii din zonele rurale au acces redus la servicii sociale și de sănătate, or în România activează peste 1.800 de asistenți sociali, pe când necesitatea e de peste 4 mii de specialiști.

Diana Chiriacescu, directoarea Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, are o experiență de peste 20 de ani în sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale. Deseori, anume această categorie de persoane rămâne în afara sistemului social chiar dacă, paradoxal, au nevoie cel mai mult de sprijin. Deseori se invocă lipsa banilor, însă incluziunea necesită întâi de toate inițiativă, spune Diana Chiriacescu.

„Putem face ca într-o școală de la sat să asigurăm un mediu incluziv pentru copii cu resursele comunității. Asigurându-ne că copilul are un loc în clasă, că este accesibil locul respectiv, că i se croiește un scaun potrivit sau că copilul capătă niște suporturi de comunicare potrivite pentru capacitățile lui cu cele mai simple metode cu putință”.

Proiectul transfrontalier „Acces la servicii de sănătate pentru fiecare copil” presupune și o colaborare mai strânsă între asistenții sociali, cei medicali și pedagogii din școală. Cât ar părea de straniu, dar este specifică țărilor din Europa de Est ca specialiștii din domenii foarte apropiate între ele să comunice foarte sporadic, altfel spus, să nu știe dreapta ce face stânga. Iar marii perdanți ai acestei situații sunt familiile cu venituri modeste și persoanele cu nevoi speciale, constată Diana Chiriacescu.

„Europa de Est este o zonă a Europei în care sistemele de servicii au fost centralizate. Descentralizarea vine la pachet cu, pe de o parte, prejudecăți, pe de altă parte, un stil de lucru foarte segregat. Fiecare știe meseria lui, face bucățica lui de treabă, are instrumentele lui, are limbajul lui. E destul de greu să punem oamenii laolaltă, dar poate că în comunitățile mici e mai simplu. Și începând de la aceste comunități mici e posibil ca să fie mai simplu de rostogolit spre orașele mari”.

Diana Chiriacescu spune că inițiativa își propune să dezvolte așa numitele „comunități incluzive” în care oamenii sunt solidari, atenți la nevoile celuilalt și nu așteaptă rezolvarea problemelor „de la centru”. Mai ales că pandemia de COVID-19 a demonstrat că, dincolo de bani, oamenii au nevoie de atenție și solidaritate.