În majoritatea democrațiilor occidentale nu există o lege care să le ceară organizațiilor non guvernamentale (ONG) să declare dacă primesc fonduri din străinătate.
Nici nu e de mirare. Într-o țară ca Austria, până și partidele politice pot primi din străinătate donații anonime. Situația e particulară, însă cu atât mai puțin ar trebui să-și declare sursele de venituri ONG-urile.
Există însă și cazuri particulare de democrații, sau semi-democrații cum ar prefera unii să le spună, precum Israelul sau India, unde într-adevăr se fac presiuni asupra ONG-urilor pentru a-și declara sursele de finanțare străine.
Israelul are o asemenea lege, forte criticată, încă de anul trecut. In Israel, ONG-urile trebuie să declare dacă primesc mai bine de jumătate din fonduri din străinătate, inclusiv dacă e vorba de sume primite de la guverne europene. Comisia Europeană a condamnat legea israeliană, spunând că șubrezește soliditatea democrației țării.
Sigur, cea mai cunoscută asemenea lege este cea din Rusia, care impune ONG-urilor finanțate din afara țării Infamanta obligație de a se înscrie ca „agenți străini”.
Legea există încă din 2012. Actualmente, peste 100 de ONG-uri sunt înregistrate în Rusia ca „agenți străini”, dar dintre acestea doar patru au făcut-o voluntar. Celelalte au fost forțate de tribunale, iar multe și-au încheiat activitatea.
Rusia sau Israelul nu sunt, evident, țări europene. Cea mai controversată lege rămâne însă cea din Ungaria, membru al UE. Este vorba de așa-numita „lege Soros”, redactată practic pe modelul celei din Rusia și care a intrat recent în vigoare.
Legea dorită de la început de premierul Viktor Orban prevede că ONG-urile care beneficiază anual de finanțări externe de peste 7,2 milioane de forinți (23.400 de euro) trebuie să se declare explicit drept „organizații susținute din străinătate”.
Termenul limită pentru înregistrarea ONG-urilor finanțate din surse externe a fost 12 iulie 2017. Începând cu marți, 27 iunie, ONG-urile au avut 15 zile de înregistrare, dacă nu procurorul le va cere să facă acest lucru în termen de 30 de zile și dacă nu o fac în continuare, în alte 15 zile. Dacă un ONG refuză încă, instanța poate emite sancțiuni pentru nerespectarea, inclusiv:
- amendă de până la 3000 euro (2917);
- convocarea unei Adunări Generale a ONG-ului pentru a redefini funcționarea legală
- eventuala dizolvare a ONG-ului
Cu câteva luni în urmă, anchetatorii fiscali au percheziționat birourile organizației ecologiste maghiare Energia Klub, confiscând sute de documente și fișiere informatice, în cadrul a ceea ce au spus că reprezintă o „anchetă penală în materie de fraudă bugetară”.
În urma acestei legi, Comisia Europeană a lansat o procedură legală împotriva Ungariei (infringement) pentru încălcarea dreptului UE.
Legea maghiară a mai fost foarte criticată și a fost deja respinsă de Amnesty International, iar branșa locală, din Ungaria a refuzat să se înscrie și va face apel.
-----------------------------------------------
După ce peste 20 de ONG-uri din Republica Moldova s-au aratat ingrijorate de intenţia Ministerului Justiţiei de a stăvili finanţarea din străinătate a sectorului asociativ, autoritățile de la Chișinău par să bată în retragere.
Președintele Parlamentului Andrian Candu a încercat joi să calmeze spiritele, chiar dacă a şi criticat felul în care s-a reacţionat la acest subiect, spunând că s-ar fi „speculat şi exagerat”:
„Acest subiect este departe, dar chiar foarte departe de a fi finalizat şi nemaivorbind de aprobare. Proiectul de lege abia se află la etapa de elaborare şi de dezbatere în grup de lucru la Ministerul Justiţiei. Proiectul nu va fi aprobat nici în Guvern, nici în Parlament până nu va fi expertizat de Consiliul Europei.”
Spicherul democrat a respins criticile precum că s-ar urmări limitarea influenței ONG-urilor:
„Acest proiect de lege care nici măcar nu a fost înregistrat ca atare se află într-o formă foarte brută de aceea este prematur astăzi să se reacţioneze în modul în care se reacţionează şi este prematur să se speculeze în felul în care se speculează că cineva urmăreşte să pună sub un anumit control sau să aducă anumită influenţă asupra societăţii civile. Suntem departe până a apărea acest proiect de lege.”
26 de organizaţii ale societăţii civile au semnat o declaraţie în care au semnalat că Ministerul Justiţiei a inclus pe ultima sută de metri a unui proces de elaborare a cadrului legal privind organizatiile noncomerciale un set de norme restrictive care tintesc descurajrea participarii la viata politica a asociatiilor noncomerciale.
Restricţiile se referă la acele organizaţii care, între altele, se implică în activitate politică, în procese electorale, a celor care sprijină sau dimpotrivă critică partide politice sau iniţiative lansate de acestea şi a ONG-urilor care citez, „participa sau desfășoară activități de influențare a legislației”.
La acelaşi capitol, numit „prevederi speciale privind activitatea politică a ONG-urilor”, Ministerul Justiţiei a introdus rigori mai stricte de transparență financiară, obligând ONG-urile să raporteze inclusiv proveniența resurselor financiare.
În declaraţia comună a ONG-urilor se spune că aceste prevederi pun în pericol existența sectorului asociativ și a democrației în Republica Moldova şi că sunt propuse în contextul mai multor „atacuri îndreptate împotriva mai multor activiști din societatea civilă”.
Propunerile Ministerului Justiţiei au fost criticate separat şi de Consiliul Naţional de Participare (CNP), care este o platformă a societății civile creată la iniţiativa Guvernului în calitate de organ consultativ.
Într-o luare de atitudine CNP a cerut retragerea prevederilor pe motiv că se instituie, între altele, „o povară nejustificată de raportare financiară şi posibile obstacole de acces la finanțări externe”.
Este deja o a treia încercare în aceste an de a limita prin lege aşa zisa activitate politică a ONG-urilor şi finanţarea lor. La începutul anului, s-a încercat, dar fără succes, să fie incluse în Strategia de Dezvoltare a Societății Civile pentru anii 2017-2020 prevederi similare de natură să limiteze accesul la finanțări, inclusiv externe pentru organizaţiile active în domeniul politic.
Ulterior, CNA a venit cu propuneri similare în Strategia anti-corupţie, care într-un capitol separat descria organizaţiile ne-guvernamentale ca fiind extrem de dependente de finanţări externe şi frecvent acuzate de partizanat politic, conflicte de interese şi promovare a agendelor finanțatorilor.
Sub presiunea criticilor din interior, dar mai ales din partea partenerilor externi CNA a retras în cele din urmă acest capitol din strategie.
Unii observatori au făcut legătura între propunerile Ministerului Justiţiei şi poziția intransigenta a unor importante organizaţii neguvernamentale care au criticat, inclusiv în cadrul unor acţiuni de protest, intenţia guvernării de a schimba sistemul electoral.