Your browser doesn’t support HTML5
Energia verde, estetica peisajului și economia
Cine merge de la Vama Veche, din România, spre sud în Bulgaria, de-a lungul litoralului Mării Negre, spre Burgas și Varna, va ajunge deodată într-un peisaj ireal de zeci și zeci de uriașe generatoare de electricitate, mori de vânt din beton și oțel ale căror palete și elice se învârt, în ritmuri schimbătoare, producând energia necesară litoralului bulgăresc. Bulgaria se arată astfel, pentru călător, cu mult înaintea României în materie de energie verde.
„Energia verde”, curată sau regenerabilă, constituie una din preocupările majore ale Uniunii Europene, dar și a multor state membre, în special țările scandinave, Olanda și Germania.
Priveliște pe o colină în Germania
De la eoliene (energia generată de vânt) și panouri solare până la biocombustibil din sfeclă de zahăr (sau energie de biomasă: biodiesel, bioetanol, biogaz), preocupările ecologice, eforturile în direcția obținerii energiei verde, sau chiar a înlocurii surselor tradiționale de energie au devenit tot mai intense în ultimul sfert de secol.
Aici sunt două mari tendințe: există un cadru european, concretizat într-o serie de directive foarte precise, care e completat de legislațiile naționale, acestea putând fi mai mult sau mai puțin stricte.
Muncitori instalând panouri solare pe o casă în Germania
La nivel național, există variate ajutoare locale sau regionale, din partea primăriilor, de pildă, pentru cei care își instalează panouri solare, pentru a da un exemplu, sau pentru izolarea termică a locuințelor. Ajutoare financiare, reduceri de taxe, rambursări de investiții.
Tradițional, și energia nucleară a fost considerată o energie regenerabilă și deci verde, nepoluantă, în comparație cu cea produsă de centralele termice cu cărbune, de pildă… până a început să se pună problema acumulării deșeurilor nucleare, foarte dificil de stocat sau distrus și extrem de periculoase pentru natură și habitatul uman.
Eoliene în Macedonia
Unele, cum sunt energia hidraulică sau cea a mareelor sunt foarte cunoscute tradițional. Altele au avut parte de o publicitate excepțională înainte de a da naștere la controverse, asa cum e cea eoliană.
Se consideră că la scară mondială, energia verde, regenerabilă, constituie circa 20% din totalul energiei produse. Variațiile rămânând desigur uriașe, în funcție de climat și mijloacele investite.
Generatoare eoliene văzute de pe o plajă alături de New Brighton, în Marea Britanie
Astfel, anul acesta, în luna februarie 2017, Danemarca a bătut pentru prima oară un record istoric, producând totalitatea energiei de care avea nevoie țara prin centralele eoliene.
Rămân însă și foarte mari critici împotriva unora din tehnicile de generare a energiei verzi. Am pomenit faptul că până și energia nucleară a fost o vreme considerată “verde”… Cele mai contestate și atacate sunt însă centralele eoliene. Acele turnuri cu palete, cum sunt cele de pe litoralul bulgăresc, sau din Franța, Olanda și Danemarca deseori sluțesc peisajul. În zone cu animale protejate, ecologiștii au descoperit ce mare număr de păsări rare pot fi forfecate și chiftite în plin zbor între paletele care se învârt în permanență. În sfârșit, pentru a rămâne tot la cazul Bulgariei, s-a descoperit și cât de multe din acele costisitoare turnuri cu palete nu funcționează și că, pe lângă faptul că sluțesc peisajul, ele nu au fost așadar decât o schemă coruptă de deturnare a banilor, sau de spălare a lor prin proiecte inutile și nefuncționale.
Programele de energie verde sunt așadar deseori suspecte într-un regim corupt.
Panouri solare pe o clădire în Lille, Franța
***
15 la sută din energia consumată în Republica Moldova provine din surse regenerabile, în mare parte din prelucrarea biomasei. Producerea energiei verzi a crescut semnificativ în ultimii ani, în special datorită sprijinului financiar oferit de Uniunea Europeană. În urmă cu șapte ani, când se lansa proiectul european Energie şi biomasă, ponderea surselor regenerabilă era de sub patru la sută. Proiectul se încheie în acest an cu rezultate care în cifre arată în felul următor: 200 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare, spitale cu sisteme moderne de încălzire pe biomasă; 156 de mii de persoane care folosesc energie verde, peste 600 de noi locuri de muncă, în jur de 100 de producători de biocombustibil şi nu în ultimul rând o reducere cu 12 la sută a importului de energie.
Acestea sunt doar o parte din rezultate şi au fost prezentate la un club de presă organizat de Delegaţia UE în Moldova. Şeful Delegaţiei Pirkka Tapiola a spus că proiectul Energie şi biomasă pentru care UE a oferit 25 de milioane de euro este cel mai de succes proiect european realizat în Republica Moldova, întrucât rezultatele sunt deja simţite de cetăţeni. Chiar dacă proiectul se încheie în acest an UE va continua să sprijine Republica Moldova în demersul său de a-şi diversifica resurselor energetice, a dat asigurări Pirkka Tapiola.
Mai mulţi experţi observă că piaţa energiei regenerabile din Moldova se dezvoltă totuşi in mod disproporționat. Consumul energiei din biomasă este în creştere, doar că aceasta fiind mai ieftină este utilizată în special în gospodăriile casnice. Pe când utilizarea energiilor produse de vânt şi de soare, care ar putea avea o acoperire mult mai mare, se extinde destul de lent şi pătrunde cu greu în reţele de distribuţie. Situaţia s-ar putea schimba începând cu 2018 când va intra în vigoare legea cu privire la resursele regenerabile, care reglementează, între altele, şi tarifele pentru acest tip de energie, explică Ministrul Economiei, Octavian Calmîc:
„Ne dorim să avem o abordare destul de serioasă în acest sens, astfel încât să evităm riscurile şi experienţele mai puţin reuşite din alte ţări în acest domeniu. Având în vedere că această energie este mult mai scumpă, necesită investiţii majore, necesită o atitudine serioasă pentru pregătirea infrastructurii care ţine de balansarea sistemului. Operatorii noştri de transport au coordonat în prezent peste 1400 de MW de proiecte de resurse regenerabile. Deja avem o presiune enormă pe sistem. De aceea ne propunem să avem o abordare complexă astfel încât să nu distorsionăm întregul sistem energetic din ţară.”
Ministrul economiei promite că în 2018 ar urma să fie dezvoltate câteva proiecte mari în valoare de circa 150 de milioane de dolari privind producerea energiei eoliene şi fotovoltaice.
Legislația moldoveană oferă dreptul consumatorului de a-şi alege singur furnizorul de energie, inclusiv posibilitatea de a încheia direct contracte cu producătorii de energie regenerabilă. Doar că ea nu este deocamdată foarte atractivă pentru că este mai scumpă decât cea produsă din gaze naturale.