Strategia de transformare digitală ar urma să fie aprobată până la sfârșitul acestui an. Conceptul documentului a fost elaborat cu sprijinul financiar al PNUD Moldova și este supus deja consultărilor publice.
Fost ambasador moldovean în Estonia, Victor Guzun, expert în politici de digitalizare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), este unul dintre autorii conceptului strategiei. El a spus, într-un interviu pentru Europa Liberă, că R. Moldova a avansat mult în domeniul transformărilor digitale în ultimii ani, însă marea ei problemă rămâne rata scăzută de penetrare a serviciilor digitale existente.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu Victor Guzun, unul dintre autorii conceptului strategiei de transformare digitală (2023-2030)
Principalele declarații, pe scurt:
Despre cele șase obiective ale viitoarei strategii:
- Dezvoltarea unei societăți digitale în R. Moldova. Firul roșu al acestui document: fiecare cetățean trebuie să fie inclus în scopurile acestei strategii.
- O infrastructură națională și un sector privat TIC puternic, competitiv și inovator;
- Securitatea cibernetică;
- Stat digital funcțional, inteligent și invizibil;
- Un stat digital interconectat, cu o imagine de stat digital funcțional pe arena regională și globală;
- Economie digitală, dezvoltarea comerțului electronic și conectarea tuturor ramurilor la tot ce înseamnă utilizarea tehnologiilor digitale în economie;
Despre școlarizarea digitală: Dacă nu avem cetățeni care doresc sau nu au capacități de a folosi toate beneficiile lumii digitale, rata de penetrare a serviciilor digitale va rămâne una limitată. În Moldova se observă deja divizări pe principiul accesului și utilizării serviciilor digitale, există discrepanțe dintre orașe și sate, dintre categorii etnice, femei și bărbați, tineri și bătrâni. Strategia urmărește eliminarea acestei divizări digitale.
Despre problemele transformărilor digitale: Rata relativ mică de penetrare a serviciilor digitale. Dacă rata de penetrare va fi de 2-5%, aceasta nu poate fi o transformare digitală fiabilă.
Noi putem să avem o sumedenie de platforme, dar dacă ele nu sunt interoperabile, dacă nu „comunică” între ele, dacă nu există o reutilizare a documentelor, atunci nu vom ajunge departe;
- Supremația documentelor digitale asupra celor eliberate pe suport de hârtie sau principiul „digital first” trebuie să fie prioritară;
- Internetul trebuie să devină un drept social în R. Moldova;
- Cel mai important este să dezvoltăm aptitudini digitale la cetățeni și funcționari. Dacă un cetățean nu este pregătit digital într-un secol digital, el nu este competitiv;
Sau ne conformăm acestui secol digital și devenim mai competenți, mai de succes sau rămânem în urma acestei transformări digitale globale care este una inevitabilă;
Numai semnătura digitală aduce economie la PIB de 2-3%, ceea ce echivalează cu toate cheltuielile pentru apărare...
Orice investiție în acest segment este una foarte profitabilă pe termen mediu și lung. Pe exemplul Estoniei, s-a demonstrat că numai semnătura digitală aduce economie la PIB de 2-3%, ceea ce echivalează cu toate cheltuielile pentru apărare.
Despre regândirea proceselor: Digitalizarea este, în cele din urmă, o regândire și o eficientizare a tuturor proceselor și dă beneficii enorme pentru fiecare;.
1/3 din toate joburile din lume sunt deja „neutre” din punct de vedere geografic, ceea ce însemna că le poți face oriunde te-ai afla și acest număr va crește [în continuare];
Despre votul electronic: Moldova este pregătită din punct de vedere tehnologic pentru implementarea votului online.
Introducerea votului online nu îl exclude pe cel tradițional...
Este important să înțelegem că introducerea votului online nu îl exclude pe cel tradițional. De votul online nu poate beneficia un partid sau grup politic. El este apriori apolitic, fiind un element absolut tehnic.
În Estonia, de exemplu, se votează online de 17 ani și niciodată, nici un vot nu a fost compromis, nici o opțiune de vot nu a fost compromisă. Sunteți Dvs. sigur că nici un vot pe hârtie nu a fost compromis în ultimii 17 ani în R. Moldova? Eu nu sunt sigur de acest lucru.
Despre nivelul actual de transformare digitală a R. Moldova: Are succese foarte bune. Există sisteme bune de interoperabilitate, de plăți electronice, deja există peste 200 de servicii digitale. R. Moldova poate servi un exemplu în acest sens pentru alte state.
Există localități în R.Moldova unde termenul de „transformare digitală” este, practic, inexistent. Tot ce înseamnă transformare digitală e 90% factor uman și 10% – tehnologie.
Despre atingerea nivelului Estoniei? [Moldova poate ajunge nivelul actual al Estoniei] destul de rapid. Dar dacă noi vom avea o rată de utilizare a semnăturii electronice de 5-7% atunci probabil – niciodată. În Estonia, practic, rata de acoperire cu semnătura digitală este de 100%.
Când ați semnat ultima dată [în Estonia] cu pixul vreun document? Nu mai țin minte. Mai mult ca atât, Ambasada Moldovei din Estonia a fost prima din lume care a operat cu statutul de ședință prin format digital și cu semnătură digitală. Asta a fost prin 2015 și a fost posibil datorită semnăturii mele digitale. [Acum] nu mai folosește nimeni semnătura olografă în Estonia. Rata de utilizare a hârtiei este, practic, zero.