Your browser doesn’t support HTML5
Din istoria postului de radio Europa Liberă
Nu este nici prima şi nu va fi nici ultima carte despre postul de Radio Europa Liberă – cu siguranţă, însă, este una dintre cele mai valoroase. Ne referim la volumul editat de Liviu Tofan, Antologia Radio Europa Liberă*, apărut la Editura Omnium din Bucureşti.
Liviu Tofan
Autorul a ales texte reprezentative care ilustrează politica editorială a radioului, creat în 1950, inclusiv cu un departament românesc, înfiinţat un an mai tîrziu. Cinci contribuţii din perioada 1956-1969 şi 96 difuzate între anii 1971 şi 1990 oferă o imagine concludentă a ceea ce a însemnat Europa liberă într-o perioadă când acest post de radio fusese cea mai importată sursă alternativă de informare pentru milioane de ascultători şi ascultătoare, din România şi Republica Moldova.
Desigur, ca orice antologie, alegerea textelor este subiectivă şi nu poate asigura o acoperire exhaustivă a deceniilor de producţie jurnalistică. Evitând complezenţe, speculaţii sau interpretări aproximative, editorul a renunţat la un studiu introductiv care ar fi încadrat explicativ cele aproape 800 de pagini. Textele sunt însoţite numai de scurte note explicative care, pe alocuri, totuşi puteau fi extinse pentru a lărgi aria hermeneutică propusă.
Noel Bernard
Iată aici ca exemplu editorialul regretatului director Noël Bernard, din 1980, intitulat „Săptămâna şi legionarii”, în care se vorbeşte despre distopia lui Constantin Dumitrescu, Cetatea totală. Conceput ca o replică la aserţiunile de inspiraţie securistică a revistei „Săptămâna”, autorul editorialului afirmă că Dumitrescu s-ar fi dezis de trecutul său legionar. Cititorul află dintr-o notă că în acest context un redactor al Europei libere, Iacob Popper, a fost concediat. Din întregul material se poate deduce că în redacţie a existat o discuţie privind cazul episcopului Trifa, despre care se ştie astăzi că fusese un gardist fanatic, implicat în atrocităţi antisemite, expulzat în 1984 din Statele Unite. Popper a publicat în 1992 o carte memorialistică (În culisele Europei libere. O poveste „ca’n romane” întemeiată însă pe documente din care se poate afla ce este momentul adevărului şi cum te poţi descotorosi de el, Editura Victor Frunză, Bucureşti, 1992) în care polemizează împotriva lui Bernard şi se prezintă ca o victimă.
Constantin Dumitrescu, cunoscut în epocă sub numele Constantin Dumitrescu-Zăpadă, nu s-a dezis de legionarism, ceea ce dovedeşte serialul său publicat după Revoluţia din 1989 în revista efemeră Baricada [cf., de ex. episodul, Constantin Dumitrescu Zăpadă, „Istoria Legiunii. Cartea cu şapte peceţi”, în: Baricada, anul 3, nr. 29 (132), 21-27 iulie 1992, p. 10.]
Contextualizînd editorialul lui Bernard, acesta poate fi înţeles ca o justificare indirectă de a demonstra oportunitatea difuzării unor pasaje din Cetatea totală a lui Constantin Dumitrescu, prezentată ca o scriere anti-totalitară. Asta în pofida zvonurilor, nici infirmate şi nici confirmate, că lucrarea ar fi fost scrisă de fiul lui Dumitrescu Zăpadă.
Vlad Georgescu, director Radio Europa Liberă, Secția română (1937-1988)
Din raţionamente similare, de data aceasta explicate în Antologie, s-a decis succesorul lui Bernard, Vlad Georgescu, să publice largi fragmente din scrierea generalului Ion Mihai Pacepa, Orizonturi roşii, renunţând la exagerările şi neadevărurile colportate de fostul ofiţer de Securitate.
Antologia lui Liviu Tofan oferă cititorilor şi celor interesaţi de problematica istoriei recente o gamă largă de texte exemplare care reconstituie o epocă. Astfel, cititorii se pot reîntîlni cu acţiunile unor opozanţi ai regimului de la Bucureşti: Radu Filipescu, Dorin Tudoran, Tőkés László, Virgil Tănase, Paul Goma, Dan Petrescu, Vasile Paraschiv, Doina Cornea, Mircea Dinescu şi mulţi alţii care nu pot fi enumeraţi aici. Sunt reflectate în această importantă antologie şi emisiunile dedicate unor evenimente şi teme deosebite ca de exemplu în cele în care s-a vorbit despre cutremurul din 1977, despre tezele neostalinist-naţionaliste, ceauşiste din 1971 şi 1983, despre trivializarea culturii prin intermediul festivalului Cântarea României, despre greva minerilor din Valea Jiului, din 1977, şi revolta muncitorilor braşoveni, din 1987, despre înfiinţarea Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), despre Revoluţia din 1989 şi mineriada din 1990.
Cartea lui Liviu Tofan, care a lucrat 20 de ani în redacţia Europei libere, merită a fi citită nu numai de cei interesaţi de istoria comunismului, ci ar trebui să devină lectură obligatorie pentru toţi cei care practică jurnalismul.
------------------------
*Liviu Tofan (ed.): Antologia Radio Europa Liberă. 101 contribuţii (1956-1990), Editura Omnium, Bucureşti, 2021, 783 pp.