Drepturile cetățenilor din stânga Nistrului care sunt răpiți sau urmează să participe la vot (VIDEO)

Din sumar:

Ce legătură ar putea avea răpirile de persoane de săptămâna trecută, când patru cetățeni ai Republicii Moldova au fost arestați de forțele de ordine transnistrene, cu campania electorală pentru alegerile prezidențiale? Autoritățile de la Chișinău au confirmat că cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană vor putea participa la alegerile din 1 noiembrie. Uniunea Europeană donează unui spital din stânga Nistrului două aparate de ventilare pentru bolnavii de Covid în stare gravă. Și două picturi murale realizate de tineri de pe cele două maluri ale Nistrului, ca metodă de depășire a stereotipurilor în tematica transnistreană.

Din nou despre drepturile cetățenilor din stânga Nistrului care sunt răpiți sau urmează să participe la vot

***

Pentru început, însă, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Uniunea Europeană, împreună cu guvernele Germaniei și Cehiei, au oferit două aparate de ventilare pulmonară pentru un spital din regiunea transnistreană, în contextul suportului pentru combaterea COVID-19 în Republica Moldova. Aparatele sunt de ultima generație, și-au dovedit eficiența în terapia pacienților cu COVID-19 și pot deservi concomitent câte două persoane. Pe 25 septembrie a avut loc evenimentul de donare și instalare a echipamentului în secția de terapie intensivă a spitalului din orașul Slobozia, unde sunt spitalizați aproape 250 de bolnavi cu COVID-19. De la începutul pandemiei, UE a făcut și alte donații de echipamente medicale și medicamente pentru regiunea transnistreană.

Cazul polițistului răpit miercuri de forțele de ordine transnistrene a fost unul de rezonanță săptămâna trecută, iar la scurt timp autoritățile moldovene au anunțat că ar fi vorba de fapt de patru persoane răpite și acuzate de Tiraspol de „spionaj”. Polițistul și un civil au fost eliberați a doua zi, iar presa transnistreană a scris că acest lucru s-a făcut în urma unei înțelegeri dintre președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski. Soarta celorlalte două persoane rămâne necunoscută. Procuratura a deschis dosare penale în acest caz. Incidentul are loc cu mai puțin de patru săptămâni înainte de alegerile prezidențiale moldovene.

### Vezi și... ### Răpiri de persoane în stânga Nistrului - reacția neputincioasă a Chișinăului

Aproape jumătate dintre întreprinderile transnistrene și-au redus în septembrie volumele de producție, iar „indicele de optimism industrial”, un indicator calculat în baza unor sondaje de banca centrală de la Tiraspol, a scăzut practic în jumătate. Scăderea este explicată prin re-introducerea pe plan mondial a restricțiilor legate de pandemia de coronavirus și reducerea cererii pe piețele unde sunt exportate produsele transnistrene.

Sâmbătă, 10 octombrie, Rusia a negociat cu Armenia și Azerbaidjan un acord de încetare a luptelor în regiunea separatistă armeană Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, în scopuri umanitare. La numai câteva ore după intrarea în vigoarea a acordului, ambele părți s-au acuzat însă reciproc de încălcarea înțelegerii. Capitala regiunii a fost din nou ținta unui atac azer. Totodată se relatează despre ciocniri sporadice în lungul așa-numite linii de demarcație. Confruntările între Armenia și Azerbaidjan au reizbucnit acum două săptămâni, pe 27 septembrie, iar de atunci au murit peste 400 de persoane, de ambele părți.

O catedrală armeană din Nagorno-Karabah a fost bombardată de două ori de Azerbaidjan. Trei jurnaliști străini răniți

Președintele kirghiz Sooronbai Jeenbekov a decretat vineri starea de urgență în capitala Kârgâzstanului Bișkek și a ordonat desfășurarea armatei pe străzile orașului, relatează agenția Reuters. Bănuind că alegerile parlamentare de duminica trecută au fost falsificate, opoziția kirghiză a ieșit luni în stradă și a răsturnat guvernul, ocupând principalele clădiri oficiale și obținând anularea rezultatelor alegerilor.

A doua dezbatere prezidențială din cadrul campaniei electorale americane, programată pentru 15 octombrie, a fost anulată oficial. Din cauza temerilor legate de starea sănătății președintelui Donald Trump, infectat cu noul coronavirus, organizatorii schimbaseră dezbaterea într-una online, formulă respinsă de Trump. Președintele a fost testat pozitiv pentru Covid-19 acum aproape două săptămâni, dar după mai puțin de patru zile de spital s-a întors la Casa Albă, iar medicul său personal a declarat vineri că și-ar putea relua activitatea publică. Pentru moment, rămâne decis ca ultima dezbatere prezidențială, programată pe 22 octombrie, să aibă loc.

Directorul general al OMS a declarant marți că există speranța ca un vaccin eficient împotriva coronavirusului va fi gata până la sfârșitul acestui an. În prezent, există aproximativ 40 de vaccinuri în diferite stadii ale studiilor clinice, inclusiv unul dezvoltat de Universitatea din Oxford, care se află deja într-un stadiu avansat de testare.

### Vezi și... ### Europa, din nou epicentrul pandemiei

***

Autoritățile moldovene spun că rămâne necunoscută soarta a două persoane care ar fi fost „răpite”, miercuri, 7 octombrie, de forțele de securitate din regiunea transnistreană, în orașul Camenca, din stânga Nistrului, și acuzate de spionaj. Declarația a fost făcută de președintele comisiei parlamentare pentru securitatea statului, Alexandru Jizdan, după audierea, în comisie, a mai multor oficiali guvernamentali și ai structurilor de securitate.

Ceva mai devreme, Ministerul de Interne a spus că a obținut, joi, eliberarea altor doi cetățeni moldoveni sechestrați la Camenca, inclusiv un polițist moldovean originar din oraș și un civil.

Alexandru Jizdan, fost ministru de interne

Vorbind alături de Cristina Lesnic, viceprim-ministra pentru reintegrare, Jizdan a spus că autoritățile transnistrene au comunicat rudelor celor patru că au fost reținuți pentru spionaj. „Noi, juridic, nu putem califica această acuzație în niciun fel, deoarece spionaj există doar între două state, noi fiind un singur stat”, a spus Jizdan.

Procuratura Generală a anunțat că a deschis dosar penal pe acest caz. Incidentul are loc cu mai puțin de patru săptămâni înainte de alegerile prezidențiale moldovene. Cazul ridică însă mai multe întrebări. Liliana Barbaroșie are detalii.

Anunțul eliberării celor doi polițiști moldoveni a apărut pe Twitter, fiind lansat de un consilier al președintelui Dodon, concomitent cu confirmarea venită de la o instituție de stat de la Chișinău, precum și de la externele de la Tiraspol. „Au fost eliberați grație intervenției personale a lui Igor Dodon”, se arăta în mesajul acelui consilier, Ernest Vardanean.

„Se aflau la așa-numitul minister al securității naționale al regiunii transnistrene de la Tiraspol”, a precizat ulterior și un șef din paza de stat, Ion Mămăligă, în timp ce externele regiunii dădeau și ele un comunicat, fără însă a preciza vreun motiv al reținerii.

Este o provocare clasică împotriva reprezentanților autorităților constituționale ale R. Moldova.

Maniera în care s-au derulat aceste evenimente îl face pe Rosian Vasiloi, expert în probleme de securitate, iar în trecut șef al Poliției de frontiere moldovene, să pună serios la îndoială credibilitatea operațiunii.

Rosian Vasiloi

„Aceasta este o provocare clasică împotriva reprezentanților autorităților constituționale ale R. Moldova și e făcută nu așa, pur și simplu, ci are o conotație și politică, și din punct de vedere regional, dar și ce se va întâmpla pe 1 și 15 noiembrie. Doi, cred că i s-a dat de înțeles lui Igor Dodon care va fi miza participării cetățenilor R. Moldova din stânga Nistrului în alegerile prezidențiale. Și, trei, Dodon poate să vină acum ca un „pacificator”, că el a contribuit la eliberarea acestor polițiști.”

Un fost membru al comisiei unificate de control din partea Chișinăului, Ion Leahu, crede și el că explicațiile felului cum s-a soluționat cazul țin mai degrabă de contextul electoral.

„Adică, dintr-o parte i s-a promis lui Igor Dodon că nu va deschide în zadar cele 42 de secții de votare, iar pe de alta, i se dă de înțeles cine e gospodar și cui aparține ultimul cuvânt. Ca să nu fie așteptări prea mari de la faptul că cetățenii din stânga Nistrului vor participa la alegeri.”

Nu se știe despre ce fel de intervenție a președintelui a vorbit consilierul acestuia atunci când dădea vestea pe o rețea de socializare, dar timp de două zile mai ales cazul unuia dintre polițiști stârnise la Chișinău un val de reacții politice, inclusiv adresări după sprijin ale autorităților guvernamentale moldovene către organizații internaționale, printre ele OSCE, pentru găsirea și eliberarea polițiștilor răpiți.

***

Coadă de alegători din regiunea separatistă votând la Varnița la precedentele alegeri prezidențiale

Anunțul administrației de la Tiraspol că face o derogare de la regimul strict de carantină impus locuitorilor regiunii încă din luna martie pentru a le permite să meargă să voteze pe malul drept al Nistrului la alegerile prezidențiale din Republica Moldova din 1 noiembrie a generat numeroase comentarii atât la Chişinău, cât și la Tiraspol.

Autoritățile de la Chișinău au confirmat că cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană vor putea participa la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Biroul de Reintegrare a precizat că în 22 de localități din Zona de Securitate, precum și în municipiile Chișinău și Bălți, vor fi deschise 42 de secții de votare pentru votanții transnistreni. Într-un comunicat Biroul anunță că ar fi vorba despre 247,6 mii de alegători.

În același timp, Consiliul orășenesc din Rezina a invocat îngrijorări legate de pandemia de coronavirs și a refuzat cererea Comisiei Electorale Centrale de a oferi spații publice pentru trei secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Consiliul orășenesc a acceptat doar una, spunând că în celelalte nu va putea asigura un acces fluid al alegătorilor și evitarea aglomerației. Ziarul de Gardă relatează că decizia de la Rezina a fost luată vineri, după ce refuzuri similare au fost exprimate de satele Răscăieți și Gura Bâcului.

### Vezi și... ### Leonid Litra: transparența trebuie să fie criteriul alegerii pe 1 noiembrie

Opoziția proeuropeană și-a exprimat îngrijorarea că secțiile pentru alegătorii din regiunea transnistreană, cele mai numeroase de după războiul din 1992, pot fi folosite pentru aducerea organizată a alegătorilor la vot, după ce asemenea cazuri au fost semnalate în timpul alegerilor parlamentare din 2019.

Președintele Platformei DA, Andrei Năstase, chiar a contestat în instanța de judecată decizia CEC de deschidere a 42 de secții de votare în stânga Nistrului, considerând că este un număr prea mare care l-ar avantaja pe președintele Igor Dodon. Ce rol ar putea juca electoratul de pe malul stâng al Nistrului?, o întrebare adresată analistului politic Leonid Litra, cercetător superior la Centrul Noua Europa din Kiev, de colega mea Valentina Ursu.

Europa Liberă: Majoritatea dintre cei 8 candidați înscriși în cursa prezidențială promit să se implice în rezolvarea problemei transnistrene. Ar putea să ajungă să fie o prioritate pentru următorul șef de stat în Republica Moldova această reglementare transnistreană?

Leonid Litra

Leo Litra: „Ea ar putea fi o prioritate, deocamdată nu cred că este, dar...”

Europa Liberă: Dar soluția ar fi diferită de la un candidat la altul?

Leo Litra: „Da, pentru că iarăși acel renumit filmuleț unde o persoană care foarte mult se aseamănă cu Igor Dodon spune că vom face federalizarea fără a semna anumite documente publice ș.a.m.d., eu cred că în cazul Maiei Sandu, mi se pare că totuși pozițiile pe care le-a avut pe acest subiect inclusiv atunci când a fost prim-ministru au fost destul de transparente, destul de clare din punctul de vedere al intereselor Republicii Moldova.

În cazul președintelui Dodon, mie mi se pare că totuși nu este foarte clar cum argumentează dânsul anumite decizii, inclusiv unele întrevederi pe care le-a avut cu liderul de la Tiraspol, de asta eu cred că diferă strategiile și diferă rezultatele care vor fi obținute, dar totuși nu cred că poate deveni o prioritate absolută, pentru că pentru rezolvarea conflictului transnistrean Republica Moldova poate face foarte puțin, din păcate, există alți actori, Rusia, în primul rând, care poate face mult mai mult, dacă și-ar dori și să nu uităm că există o solicitare foarte mică pe plan intern față de rezolvarea acestui conflict.

Dacă nu greșesc, atunci când ne uităm în sondaje, conflictul transnistrean este undeva pe locul 10 ca prioritate, pe primele poziții sunt mereu chestiuni socio-economice: salarii, șomaj ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dar o opinie a Dvs. referitoare la prezența locuitorilor din stânga Nistrului care au dreptul să participe la vot. La mijlocul lunii septembrie, autoritățile de la Tiraspol anunțau restricții de intrare și ieșire în regiunea transnistreană în legătură cu pandemia de COVID-19 și au prelungit termenul până la 1 decembrie, dar la 1 octombrie au invocat solicitările venite din partea cetățenilor, comisia transnistreană pentru gestionarea pandemiei a anunțat o excepție pentru ziua de 1 noiembrie, ziua alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, și restricțiile impuse de pandemie vor fi suspendate. Ce părere aveți Dvs. despre prezența acestor alegători din stânga Nistrului la scrutin?

Leo Litra: „Acest aspect merită foarte multă atenție din partea comentatorilor politici, dar, mai ales, din partea observatorilor, cei care vor fi observatori electorali și care vor raporta asupra procesului electoral. Diferența dintre cei doi principali candidați, am în vedere Igor Dodon și Maia Sandu, este foarte mică și orice vot va conta. De asta există suspiciuni că este o operațiune de falsificare, pentru că, da, majoritatea oamenilor care locuiesc în stânga Nistrului au dreptul de vot și nimeni nu poate contesta acest drept, dar de obicei știm că regimul din stânga Nistrului nu este foarte cooperant atunci când vine vorba de alegeri în Republica Moldova sau când vine vorba de a face pași spre Republica Moldova, de aceea eu cred că există o înțelegere între Igor Dodon, poate să fie mediată de Rusia sau chiar organizată, pentru că cunoaștem experiența de la scrutinul prezidențial trecut când aceste voturi au avut o influență destul de mare asupra rezultatului final.

Trebuie să atragem o atenție sporită la acest proces, ca să excludem probabilitatea unui turism electoral, probabilitatea cumpărării de voturi. Din această cauză, atât acele 17 secții de votare care s-au deschis în Rusia, cât și cetățenii Republicii Moldova care vor vota din stânga Nistrului eu cred că aici trebuie să atragem o atenție sporită la acest proces, ca să excludem probabilitatea unui turism electoral, probabilitatea cumpărării de voturi, organizării forțate inclusiv la vot ș.a.m.d., pentru că acesta este un lucru important și avem experiența anului trecut.

Și aici e foarte important că partenerii noștri internaționali trebuie să menționeze din start că, dacă scrutinul va fi falsificat, nu există automatism în recunoașterea acestor alegeri. Eu înțeleg că pe fundalul acelor lucruri care se întâmplă în Belarus, această nerecunoaștere este una foarte periculoasă într-un fel, dar în același timp nu cred că trebuie să tolerăm falsificarea alegerilor dacă va avea loc, este o presupunere, dar ceea ce spun nu este întâmplător, pentru că, am spus, regimul de la Tiraspol de obicei nu este cooperant în orice subiect care ține de unele avantaje pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Opoziția și-a exprimat îngrijorarea că secțiile de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, cele mai numeroase de altfel de după conflictul de la Nistru din 1992, ar putea fi folosite pentru aducerea organizată a alegătorilor la vot, după ce asemenea cazuri au fost semnalate în timpul alegerilor parlamentare din 2019. Există și o atenționare din partea Uniunii Europene, cel puțin autoritățile electorale, dl Cimil, care este președintele CEC, a promis să țină cont de toate recomandările și să nu se admită abateri de la norma legală.

Leo Litra: „Sper foarte mult că aceste declarații corespund realității, în primul rând, dar, în al doilea rând, eu nu m-aș lăsa convins total de aceste declarații și aș miza mult mai mult pe observatorii din opoziție, de la toate partidele, de fapt, trebuie să existe observatori, dar și observatorii independenți, și observatorii internaționali. Mesajul Uniunii Europene l-am văzut, dar eu îmi doresc ca acest scrutin să fie cât mai democratic și cât mai corect și cred că Uniunea Europeană trebuie să ia în calcul și mesaje mai dure în sensul că, dacă scrutinul va fi falsificat, atunci poate fi luată în calcul inclusiv nerecunoașterea rezultatelor acestui scrutin.”

Europa Liberă: Credeți că Moscova ar avea un interes să se implice în aceste alegeri?

Leo Litra: „Da, pentru că mie mi se pare deja foarte clar că președintele Dodon este o persoană foarte loială intereselor Rusiei în Republica Moldova și din cauza asta pentru ei cel puțin obținerea celui de-al doilea mandat este importantă, pentru că de când Igor Dodon este președinte dânsul s-a remarcat în special prin peste 30 de deplasări la Moscova și relații proaste cu Ucraina, ceea ce este în interesul Rusiei și iarăși relații foarte proaste cu România, deci cu cei doi vecini pe care îi are Republica Moldova și relații de la neutre spre rele cu Uniunea Europeană și alți parteneri de încredere ai Republicii Moldova.”

***

La Tiraspol anunțul cu privire la ziua liberă pentru circulație cu ocazia alegerilor din 1 noiembrie a fost însoțit de solicitarea administrației transnistrene către Chişinău de a organiza secții de votare cât mai aproape de „frontiera” administrativă și de a asigura măsurile sanitare anti-CIVID. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a cerut opinia la acest subiect comentatorului politic Vladimir Iastrebciak, fost negociator-șef din partea Tiraspolului.

Vladimir Iastrebciak, fost negociator-șef din partea Tiraspolului

Vladimir Iastrebciak: „Nu cred că este cazul să căutam aici cine știe ce teorii ale conspirației. Partea transnistreană întotdeauna s-a străduit să creeze condiții pentru ca cetățenii săi să voteze în condiții bune la alegerile organizate de statele care au cetățeni în Transnistria. În cazul Moldovei principiul este că „muntele nu binevoiește să vină la Mahomed”, iată de ce uneori există necesitatea de a organiza „călătorii colective ale lui Mahomed către munte”, adică către secțiile de votare.

Surprinzător este că, de exemplu, Ambasada Ucrainei nu se revoltă, mai mult, chiar solicită să fie organizată deplasarea colectivă a cetățenilor Ucrainei care locuiesc în Transnistria, atunci când sunt deschise secții de votare pentru alegerile ucrainene. Iar în acest caz, niște lucruri care ar ajuta cetățenii Moldovei ce locuiesc în Transnistria să voteze generează niște reacții greu de înțeles în Republica Moldova. Pe de altă parte, unii politicieni de dreapta de la Chişinău spun că nu este vorba despre „fobia de transnistreni”, ci doar de îngrijorări legate de extinderea epidemiei de coronavirus. Și am vrea să vedem că într-adevăr nu este o fobie legată de locuitorii din regiunea transnistreană – pentru că dacă va exista dorință se vor putea asigura condiții foarte bune de votare, inclusiv sanitare.

Eu cred că nu este normal când statul se teme de opinia exprimată de oamenii pe care îi consideră ca fiind proprii cetățenii. Dacă le oferă cetățenie, respectiv, le oferă și statutul de oameni care au drepturi și obligații. Așa că nu ar trebui să împartă cetățenii în categorii superioare și inferioare.

Altă întrebare este dacă există ceva mai mult, niște aspecte mai puțin publice, în spatele acestor înțelegeri? Experiența ultimilor ani și a evenimentelor pe care le vedem în regiune și în spațiul post-sovietic ne vorbește despre faptul că dacă aceste înțelegeri de culise aduc rezultate bune, dacă ajută la menținerea păcii, la dezvoltarea relațiilor și contactelor, dacă acest lucru permite menținerea relațiilor dintre oameni, atunci este bine, nu au decât să existe. Mai bine așa, decât să persiste conflictele. Așa că, dacă există înțelegeri ascunse, nu au decât.

Plus că nu este sigur că astfel de înțelegeri chiar au fost făcute. Eu consider că cel mai bine este ca anumite lucruri convenite să fie puse pe hârtie și să ia forma unor obligații semnate, juridice și politice, și nu să rămână la nivelul unor „înțelegeri dintre gentelmeni”. Dar poate că nu toate lucrurile pot fi puse acum pe hârtie și semnate. Așa că e bine cum este.”

***

Anul 2021 a fost declarat în regiunea transnistreană ca fiind an al tineretului. Administrația de la Tiraspol nu a anunțat ce presupune acest lucru la modul practic. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a discutat cu un tânăr din regiune, Andrei, care se implică activ în proiecte legate de susținerea tinerilor din regiunea transnistreană. Mulți dintre respondenții cu care au discutat pe parcursul timpului corespondenții noștri spun că tinerii din stânga Nistrului nu își văd viitorul în regiune și așteaptă să absolvească școala pentru a pleca la studii, iar apoi și la muncă, în străinătate. Tinerii se plâng de lipsa locurilor de muncă, de lipsa de perspective, imposibilitatea de a deschide și gestiona transparent o afacere sau de a cumpăra o locuință. Cum poate fi schimbată această percepție? – a fost întrebarea adresată lui Andrei.

„Nu văd nimic rău în faptul că anul viitor va fi declarat an al tineretului. De ce nu? Altceva este că mi se pare ciudat că se scoate în evidență o anumită categorie, în cazul dat tinerii, că se vorbește despre niște lucruri care sunt necesare anume acestei categorii. Dacă ar fi o atitudine mai mult sau mai puțin egală față de toți și toți ar juca în baza acelorași reguli; dacă ar fi existat respect față de toți oamenii – respect față de spațiul personal, respect față de autoexprimare, față de nevoia de a te manifesta, de a lucra – acesta ar fi un exemplu care ar da tinerilor sentimentul că sunt parte a societății și sunt utili aici.

Vox: Ce știu unii despre alții tinerii de pe cele două maluri ale Nistrului?

Când ești copil, sau tânăr, și vezi ce atitudine există la noi față de cei maturi, sau ce relație au maturii între ei, acest lucru îți rămâne ca model de comportament pe viitor. Așa că nu aș vorbi despre anumite lucruri specific necesare tinerilor – suntem cu toții oameni și avem valori comune. Și care anume sunt aceste valori se poate vedea pe exemplul unor țări prospere. Noi suntem o regiune foarte mică pe

Această planetă care are peste 7 miliarde de locuitori și peste 200 de țări. Și fiecare țară are programe specifice pentru ca tinerii să rămână pe loc sau chiar să vină din alte țări. Aș vrea foarte mult ca oamenii să nu plece din regiunea transnistreană. Să ne amintim că au fost vremuri când oamenii veneau încoace. Fiecare țară și regiune are plusurile și minusurile sale. Și ar fi tare bine dacă regiunea noastră ar fi mai deschisă pentru lumea din jur. Și aș vrea ca, cel puțin, să nu fie mai rău decât în alte părți.”

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au continuat discuția în stradă, unde au întrebat trecătorii ce se poate face pentru tinerii din regiunea transnistreană?

- Cred că mai trebuie deschise niște colegii, tinerii trebuie să învețe, inclusiv meserii. Copiii trebuie să obțină o meserie. Multe colegii au fost închise, tinerii vin să se angajeze la uzină sau în alte locuri și nu știu să facă nimic.

- Mie îmi ajunge ce este, ce avem în oraș. Eu iubesc Transnistria, sunt patriot.

- Fiul meu este tânăr, dar el a plecat de aici, pentru că aici chiar nu ai ce face, deloc. Și nici nu știu dacă guvernul nostru poate propune ceva pentru a schimba lucrurile. Nu are ce propune, absolut. Toți prietenii și toții foștii lui colegi de școală lucrează cu toții în străinătate. Credeți că acest lucru este normal pentru Transnistria?

- Este nevoie de o abordare complexă. Avem de exemplu mulți frizeri și puține mulgătoare. Salariile pot fi majorate, dar asta nu ajută dacă un tânăr nu poate obține un loc de muncă. Lucrurile trebuie să fie în mișcare, dar la noi nu se întâmplă nimic.

- Important e să fim sănătoși, să ridicăm țara și să fim viitorul ei. Unul dintre lucrurile cele mai importante este să avem grijă de ecologie.

- Trebuie să existe condiții, oamenii să aibă perspective, posibilitatea de a câștiga niște bani, de a învăța. Trebuie să fie o viață decentă și speranță în viitor – soluționarea problemei cu locuința, angajarea la muncă, un salariu decent și toate lucrurile legate de asta. Pentru că omul nu poate trăi fără aceste lucruri.

***

Elevi din mai multe școli atât din dreapta, cât și din stânga Nistrului au lucrat împreună pentru a desena două picturi murale de dimensiuni mari, care să simbolizeze apropierea celor două maluri. Iar având în vedere că circulația peste Nistru este practic blocată din cauza restricțiilor impuse de administrația transnistreană, elevii de pe malul drept au venit să facă una din picturi la Chişinău, iar cei de pe malul stâng s-au întâlnit la Dubăsari, unde au pictat unul din pereții liceului cu predare în limba română din localitate.

Pictura murală din Chișinău

Proiectul s-a numit „Percepția tinerilor asupra conflictului transnistrean exprimată prin arta urbană” și a fost implementat de Reprezentanța din Republica Moldova a Centrului Român de Politici Europene (CRPE). A existat și o parte teoretică, un curs de instruire on-line, unde liceenii de pe ambele maluri ale Nistrului au discutat despre cum se pot combate știrile false și propaganda, ce este democrația europeană, dar și despre cum arta urbană, spiritul civic și rețelele sociale pot combate stereotipurile.

Graffitti-ul pictat la Chişinău, în curtea Liceului Pușkin, a avut ca element central inscripția „Împreună suntem mai puternici”, cu doi copaci care își unesc ramurile deasupra Nistrului. Iar cel din curtea Liceului Mihai Eminescu din Dubăsari reprezintă două fete între care curge un râu. Elevii spun că depinde și de fiecare dintre ei dacă Nistrul va continua să fie o linie de divizare, sau va deveni o punte de legătură.

Și cea de la liceul din Dubăsari

Iată ce spune Mihaela Prisăcari, elevă a Liceului Mihai Eminescu de la Dubăsari:

Mihaela Prisăcari: „M-a interesat acest proiect pentru că trăiesc pe malul stâng și sunt anumite probleme care mă afectează, din cauza acestor probleme suferim uneori. De exemplu, nu avem acces liber la transport pentru a circula. Plus că există și o anumită discriminare. Și am vrut să particip la acest trening pentru a putea colabora unii cu alții.”

Europa Liberă: Ce ați încercat voi să transmiteți prin picturile acestea murale? Care a fost mesajul de fapt?

Mihaela Prisăcari, elevă din Dubăsari

Mihaela Prisăcari: „După cum ați văzut, acolo sunt două fete – acestea reprezintă malul stâng și malul drept. Iar în mijloc am desenat un peisaj, Nistrul – aceasta este ca un fel de barieră care ne desparte, dar totuși este ceva frumos care și ne apropie în același timp.”

Europa Liberă: Nistrul poate, fiind mai mult o barieră acum, să devină pe viitor o punte de legătură dintre cele două maluri?

Picturi murale pentru apropierea tinerilor de pe cele două maluri ale Nistrului

Mihaela Prisăcari: „Eu sper că Nistrul va fi o zonă cu circulație liberă pentru noi și toate aceste bariere vor dispărea în curând.”

Europa Liberă: Când ați făcut această pictură la liceul vostru din Dubăsari ați avut și copii care au venit din Bender. Cum comunicați voi? Care sunt lucrurile care va apropie și lucrurile care vă sperară?

Mihaela Prisăcari: „După părerea mea, sunt mai multe stereotipuri care spun că există astfel de probleme. Eu personal nu simt aceste probleme. De exemplu, eu mă simt liberă și acolo, și aici. Unica problemă, deja am spus-o, este lipsa liberei circulații, ceea ce nu ne permite să comunicăm suficient cu cealaltă parte. Dar mai mult nu există nicio barieră. Chiar și tinerii din Transnistria nu prea atrag atenția la toate aceste stereotipuri.”

Europa Liberă: Deci, dacă ar fi din partea voastră, problema transnistreană s-ar rezolva foarte repede…

Mihaela Prisăcari: „Da, eu cred.”

Europa Liberă: De ce nu se rezolvă atunci? Voi sunteți foarte apropiați, chiar și cu maturii când discut ei spun, la fel, că probleme nu sunt, că au rude, prieteni pe celălalt mal cu care comunică foarte mult. Și atunci, care este problema?

Mihaela Prisăcari: „Eu cred că problema este politică. Și noi deocamdată suntem prea tineri ca să putem să ne implicăm. Dar cred că în timp se vor găsi oamenii care vor putea să facă în așa fel încât această frontieră să fie scoasă.”

Aici e Radio Europa Liberă