Din nou stare de urgență? Opoziția critică intenția guvernului. Societatea civilă e rezervată

Guvernul R. Moldova a aprobat prelungirea cu 45 de zile a stării de urgență introdusă mai întâi după invadarea Ucraine de către Rusia, invocând problemele deosebite legate de aprovizionarea cu energie, tergiversarea războiului din vecini și altele. Parlamentul dominat de partidul de guvernământ PAS ar urma să aprobe măsura joi – ceea ce va însemna că R. Moldova este condusă în regim de urgență, cu puteri sporite pentru executiv, cam jumătate de an.

Din nou stare de urgență? Opoziția critică intenția guvernului. Societatea civilă e rezervată

Socialiștii categoric împotriva măsurii

Guvernul a adăugat la motivele prin care a cerut deja de două ori parlamentului să aprobe stare de urgență pe fond de război în țara vecină - odată în ziua invaziei ruse și altă dată pe 21 aprilie – că se teme că va avea nevoie de soluții de criză în caz că se opresc gazele naturale, curentul sau apar limitări pe piața de carburanți.

Dar argumentele executivului nu par convingătoare pentru toți, cel mai mult fiind împotrivă opoziția: „Categoric împotrivă”, spune Bogdan Țârdea, parlamentar socialist. Formațiunea sa din parlament a sprijinit prin vot starea de urgență prima dată, dar cel mai probabil nu va susține prelungirea cerută acum, spune deputatul, din cauza a ceea ce el crede a fi “supraputerile” obținute de SIS și a controlului exclusiv asupra bugetului, obținut de executivul:

„Starea de urgență deconectează parlamentul, deconectează societatea civilă, deconectează toate organele reprezentative, oferă SIS-ului puteri excepționale pentru a combate dreptul al opinie, totodată le oferă guvernanților prerogative enorme de a face modificări în buget fără control parlament, ceea ce creează riscul unor delapidări fără precedent. Nimeni habar nu are când comisia pentru stări excepționale modifică bugetul, cui se alocă bani, ce tendere se produs, cine le câștigă, cât gaz s-a cumpărat, la ce preț - până la ziua de azi nimeni nu cunoaște? (...) Respectiv, eu personal interpretez această solicitare ca o tentativă de a continua anumite scheme și delapidări ale banilor publici și de a concentra întreaga putere”.

Rezervele juriștilor

Juristul de la Promo-Lex, Vadim Vieru, vede, la rândul lui, o problemă în stările de urgență, spunând că, dacă guvernul are argumente că războiul e un motiv suficient pentru a le repeta atât de des, el trebuie să le prezinte mai explicit:

„Guvernul ar trebui să comunice public de ce se utilizează deja a treia oară acest instrument, dacă mai planifică să-l instituie și dacă războiul din regiune este o justificare suficientă,” spune Vieru.

„Starea de urgență oferă guvernului putere extinsă, atunci când executivul are puteri extinse și nu există mecanisme mai pragmatice de control, atunci există riscul ca guvernul să abuzeze de aceste prerogative și pe perioada de urgență să fie comise anumite abuzuri, fie prin încălcarea drepturilor unor grupuri de persoane, fie se referă al anumite procese care se întâmplă în guvern, spre exemplu transparența decizională sau achizițiile publice. Acestea sunt riscurile”, mai spune juristul.

Licitațiile publice – un risc major

Derogările, sau devierile de la legislație, limitează în general transparența achizițiilor publice, sună și o concluzie din rapoartele Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER) de la Chișinău.

Analizele agenției se refereau totuși la alte perioade cuprinse de stări de urgență moldovene, cele din timpul pandemiei de coronavirus.

Maria Cavalciuc, experta acestei organizații axate pe promovarea de achiziții publice transparente, spune la Europa Liberă că rapiditatea și corectitudinea achizițiilor nu ar trebui să se excludă:

„Era nevoie uneori de niște decizii rapide, doar că situația reală a arătat că unii au încercat să beneficieze altfel de această perioadă. Dar asta este în general problema autorităților contractante, nu știu dacă a guvernului,” mai spune ea.

„Să nu uităm de război”

Nu toți observatorii de la Chișinău critică autoritățile pentru noua intenție de a prelungi starea de urgență.

Veaceslav Berbeca, analist al IDIS Viitorul, a spus Europei Libere că cei care o fac, uită de război. „Problema este una: războiul, care trebuie să facă vigilente autoritățile și, în funcție de necesități, să ia măsuri rapide și prin proceduri simplificate, ceea ce oferă starea de urgență”, spusne Berbeca.