Dincolo de știri | Ministrul și-a făcut datoria, ministrul poate să plece?

Premierul Dorin Recean și Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe, la cea de-a patra ediție a Platformei de sprijin pentru Moldova care a avut loc la Chișinău în octombrie 2023.

Nicu Popescu a anunțat că-și depune mandatul de vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. Corul aprecierilor, cu acest prilej, pentru ce a reușit se arată a fi greu, dacă nu chiar imposibil, de egalat cu al niciunuia dintre predecesorii săi.

Your browser doesn’t support HTML5

Ministrul și-a făcut datoria, ministrul poate să plece?

Cu o postură de viitor încă nedezvăluită, Nicu Popescu va fi urmat la timona diplomației de Mihai Popșoi, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, și Cristina Gherasimov – în calitate de ministru fără portofoliu, șefă a Biroului pentru Integrare Europeană, creat recent.

Întru evitarea oricăror „interpretări eronate” (deși până la urmă s-a dovedit că nici nu a fost cazul), Popescu a invocat realizarea cu succes, „alături și împreună cu președinta Maia Sandu”, a obiectivelor de politică externă, nevoia firească pentru o „pauză” după o tumultoasă și solicitantă, inclusiv pentru familie, activitate în calitate de șef al diplomației moldovene într-o perioadă de-a dreptul deosebită, cu rezonanță istorică. A promis, însă, că va continua să contribuie „la eforturile continue ale doamnei președintă Maia Sandu și ale echipei de guvernare de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană și de a asigura în continuu pacea, stabilitatea și calmul în țara noastră”.

Este una dintre temele podcastului „Dincolo de știri”, puse în context pentru o mai bună înțelegere de către analiștii Nicolae Negru și Igor Boțan.

„A spus domnul Nicu Popescu că au realizat ceea ce și-au pus în gând, eu aș spune chiar că au realizat mai mult decât și-au pus în gând, fiindcă nimeni nu a prevăzut, atunci când a venit această guvernare, că Republica Moldova va obține statutul de candidat și, mai mult decât atât, va începe negocierile cu UE. /.../Domnul Nicolae Popescu, desigur, și-a făcut cu brio datoria, dar totuși trebuie să spunem că și contextul geopolitic a favorizat într-un fel Republica Moldova, fiindcă Uniunea Europeană a luat această decizie strategică de extindere spre Est. /.../Este adevărat, însă, asta nu înseamnă că rezultatele au venit, așa, de la sine, MAEIE a avut multe de făcut, a avut foarte mult de lucru...”, a remarcat în podcast Nicolae Negru.

Dar se poate vorbi cumva și despre o slăbire a efectivelor guvernării, o anumită dezgolire, ca efect al plecării dlui Popescu, a redutelor ei?

„Într-o anumită măsură - da, pentru că Nicu Popescu a devenit o figură emblematică pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, apreciază în podcast Igor Boțan.

Potrivit lui, „ sigur că ar fi mare pierdere dacă Nicu Popescu, hai să zicem așa, dispare pentru un interval de timp mai îndelungat. Dar părerea mea este că va fi extrem de solicitat de autoritățile din Republica Moldova și că dânsul va fi cel care își va continua activitatea de cercetare, care va fi îmbinată cu ceea de facilitare a relațiilor dintre Republica Moldova și statele membre ale UE în procesul de negocieri...”.

Alte teme ale noului episod, înregistrat pe 25 ianuarie:

  • Serviciul de Informații și Securitate a anunțat la 19 ianuarie că are cunoștință despre o relansare a campaniilor de dezinformare și manipulare cu scopul de a compromite, cum spune comunicatul său, relațiile diplomatice ale R. Moldova, de a învenina în special relațiile moldo-ucrainene, de a reduce încrederea și intensitatea cooperării la toate nivelele dintre autoritățile din Republica Moldova și Ucraina.


La scurt timp de la acest comunicat, s-au și lansat unele „dezvăluiri” dinspre niște cercuri cu acoperire jurnalistică, potrivit cărora „securitatea R. Moldova filează în secret diplomații ucraineni” pe motiv de „spionaj”. Toate ar fi început, potrivit unor documente, încă înainte de summit-ul Comunității politice europene din Bulboaca, când SIS considera că s-ar fi încercat zădărnicirea acelei reuniuni...

  • Președinta Comisiei Juridice, Numiri și Imunități, Olesea Stamate, și-a anunțat la 19 ianuarie demisia: e „o trecere la altă etapă”, în care se va „concentra mai mult pe creația legislativă”, decât pe procese organizaționale.

Cererea de demisie a fost depusă de dna Stamate încă la 16 ianuarie, după cum a anunțat președintele Parlamentului Igor Grosu, care a promis amănunte pentru mai târziu.

Între timp, fără a-și anunța decizia de demisie deja luată, deputata PAS s-a alăturat, într-o emisiune TV, corului celor care au apreciat drept „nepermis”, potrivit legislației, ca președinta Sandu să accepte Premiul Timișoara pentru Valori Europe, premiu dotat cu 30 de mii de euro. Gest văzut de mulți cu nedumerire.

Considerată figură-cheie a guvernării în angajamentul acesteia de reformare a justiției, Olesea Stamate s-a pomenit acum, inclusiv, sub tirul mai multor critici că mai că ar fi sabotat subtil, din interior, această reformă... Dar ce ar trebui luat în considerație în primul rând ca să avem o înțelegere cât mai bună a motivelor acestei plecări din funcția de șefă a comisiei parlamentare? Motive să se creadă că totul se va limita doar la această plecare din funcția de șefă a comisiei parlamentare? Motive să se presupună că lucrurile ar putea evolua într-o direcție mai puțin dorită de partidul guvernării, în care dna Stamate este, altminteri, și vicepreședintă?

  • Primarul de Chișinău Ion Ceban, și partidul Mișcarea Alternativa Națională (MAN), al cărui lider este, își întețesc confruntarea cu autoritățile centrale.

Primăria condusă de el cheamă intens locuitorii municipiului să semneze o petiție în care se cere ca cel puțin jumătate din taxele și impozitele colectate în Chișinău să ajungă în bugetul capitalei. De asemenea, primăria a acționat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, invocând o datorie de peste jumătate de miliard de lei, care s-ar fi format din cauza că autoritățile centrale nu au alocat bani pentru sporuri salariale și remunerarea asistenților personali. Totodată, pe lângă altele, partidul MAN a acționat, la 24 ianuarie, în judecată Parlamentul și Președinția Republicii Moldova pe motiv că nu ar fi respectat procedurile legale de numire în funcție a noului guvernator BNM.

Ce arată și ce prevestește această ofensivă năvalnică a primarului de Chișinău, a Primăriei Capitalei și a partidului MAN împotriva guvernării? Cum răspunde și ce are la îndemâna guvernarea să răspundă?

Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.

Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.

Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!