Dinu Plîngău are 24 de ani și este cel mai tânăr deputat din noul Parlament, fiind ales din partea Blocului ACUM. În pofida vârstei, are deja un „trecut” în politică, ca președinte al Organizației de Tineret, Platforma DA, co-fondator al „Mișcării Civice Tinerii Moldovei” și co-fondator al Asociației pentru Dezvoltarea Democrației „DECID”. Numai că lucrul în Legislativ se ghidează după alte reguli decât cea din organizațiile societății civile. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu Dinu Plîngău despre primii pași ca parlamentar.
Your browser doesn’t support HTML5
Europa Liberă: Sunteți cel mai tânăr deputat. Cum se învață regulile – din mers, pentru că Parlamentul are regulile sale?
Dinu Plîngău: „În genere, în politică regulile sunt foarte perverse. A trebuit să învățăm repede, dar nu este vorba de învățat, chiar făceam analogie cu niște colegi de-ai mei cărora le spuneam că, uneori, când căutam oameni în diferite funcții politice, le spuneam
Acum sunt membru în trei comisii parlamentare – în Comisia drepturile omului, în Comisia de anchetă cu privire la uzurparea puterii în stat și în Comisia juridică numiri și imunități ...
că, uneori, e mai bine un an de incompetență, decât patru ani de stabilitate profesională pe care am avut-o până nu demult. Nu este o problemă, eu acum sunt membru în trei comisii parlamentare – în Comisia drepturile omului, în Comisia de anchetă cu privire la uzurparea puterii în stat și în Comisia juridică numiri și imunități.”
Europa Liberă: Și ce concluzii ați reușit să trageți în acest scurt timp de când sunteți deputat și, mai ales, de când reprezentați și guvernarea?
Dinu Plîngău: „Am tras niște concluzii destul de triste. Lucrurile în
Lucrurile în Republica Moldova erau mult mai grave decât îmi imaginam ...
Republica Moldova erau mult mai grave decât îmi imaginam atunci când am pășit pragul Parlamentului și nu mai vorbim deja când reprezentanții Blocului ACUM au venit la guvernare și deja avem mai mult acces la informații și la situația de facto din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Ce înseamnă că lucrurile sunt mult mai grave decât v-ați imaginat?
Dinu Plîngău: „Erau mult mai grave. În primul rând, exista o gaură enormă, iată astăzi ministerele de resort au venit cu
Exista o gaură enormă în bugetul de stat care era acoperită în mare parte din împrumuturi la procente enorme ...
rectificări la buget în mijlocul anului, practic, pentru că exista o gaură enormă în bugetul de stat care era acoperită în mare parte din împrumuturi la procente enorme și, respectiv, asta era să ne îngreuneze și să ne distrugă viitorul.”
Europa Liberă: Colegul Dvs. din opoziție, deputatul PD, Pavel Filip, a spus că, din contra, trebuie să apreciați „moștenirea” pe care v-au lăsat-o.
Dinu Plîngău: „Eu am auzit foarte multe minciuni în luarea de cuvânt a dlui Filip. Mă rog, a fost o declarație politică, dar, de fapt, lucrurile erau simțite de cetățeni când vedeau ce se întâmplă și
Se făceau lucruri foarte urâte, care pur și simplu distrugeau Republica Moldova ca stat și, practic, lipseau societatea de viitor ...
probabil și Dvs. ca jurnalist ați putut observa câte credite se luau în ultima perioadă, inclusiv se acopereau unele găuri din buget prin vinderea unor proprietăți ale statului, se făceau lucruri foarte urâte, care pur și simplu distrugeau Republica Moldova ca stat și, practic, lipseau societatea de viitor.”
Europa Liberă: A început adevărata schimbare? Pentru că acesta este scopul pe care vi l-ați propus și când vă pun această întrebare, mă refer la felul cum ați reușit să schimbați vechii demnitari pe cei noi în instituțiile de drept, că de aici începeți să faceți curățenie, așa cum ziceți Dvs.
Dinu Plîngău: „Promit că schimbarea a început. Noi, Blocul electoral ACUM, când am mers în campania electorală, noi am
Promit că schimbarea a început ...
promis cetățenilor că noi vom schimba regimul. Am reușit, practic, imposibilul. Nimeni nu-și imagina până la o bucată de vreme că noi putem reuși performanța pe care am obținut-o, având 26 de mandate, având ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova de pe 7 până pe 14 iunie, deci erau două guverne, era un regim militarizat și eu în cunoștință de cauză vă spun toate lucrurile acestea, pentru că fac parte din comisia care anchetează uzurparea puterii în stat, în perioada respectivă lucrurile erau foarte grave, erau implicate structurile de forță, erau implicate
Când nu există suport al populației nicio guvernare nu rezistă prea mult ...
structuri paramilitare în toată schema asta. Deci s-a reușit probabil o minune și spun asta pentru că, evident, când nu există suport al populației nicio guvernare nu rezistă prea mult. Problema era cum să facem în așa fel ca nimeni, nicio persoană să nu aibă de suferit.”
Europa Liberă: Garda veche și cei noi pe care îi aduceți dvs. chiar e o rotație sănătoasă, pentru că sunt foarte multe replici și din partea adversarilor politici, și din partea societății civile, și unii cetățeni de rând spun că felul cum înțelegeți să faceți repede aceste schimbări nu e tocmai cel mai democratic, transparent?
Dinu Plîngău: „Noi trebuie să facem câteva delimitări. Să vă spun sincer, și eu mi-aș dori enorm de mult ca lucrurile să meargă puțin altfel. Problema constă în faptul că există și un fel de manipulare pe segmentul schimbărilor. Noi am avut doar câteva numiri în funcții sonore - este vorba de Guvern, vorba de miniștri asumați politic, vorba de procurorul general interimar, care s-a votat și pot să vă spun în cunoștință de cauză că este enorm de greu să găsești în Republica Moldova o persoană care poate să-și asume toate riscurile. Noi am analizat în cadrul comisiei mai multe candidaturi pentru funcția respectivă și multe refuzau să meargă...”
Europa Liberă: Cum vă explicați, de ce pe timpul guvernării PD nu refuzau funcțiile?
Dinu Plîngău: „Pentru că nu aveau dreptul să refuze. Dacă refuzau, se mergea cu tancul peste ei. Și persoanele de la care societatea așteaptă lucruri normale, dar enorme, da? Dacă vorbim despre procurorul general în cauză, pe de o parte, el trebuie să ridice sabia împotriva unui grup criminal organizat, care gestionează miliarde de dolari și vă spun asta, credeți-mă, lucrurile sunt foarte grave acolo.”
Europa Liberă: Dar în grupul acesta criminal includeți și politicieni?
Dinu Plîngău: „Absolut. OK, eu nu pot să cataloghez oamenii care erau acolo...”
Europa Liberă: Da, pentru că trebuie să fie verdictul instanței.
Dinu Plîngău: „Pentru că politica nu se controla doar de Partidul Democrat. Din banii care erau făcuți în urma unor scheme ilicite
Din banii care erau făcuți în urma unor scheme ilicite erau finanțate inclusiv ONG-uri, alte partide politice, media ș.a.m.d. ...
erau finanțate inclusiv ONG-uri, alte partide politice, media ș.a.m.d. Deci îmi vine greu să vorbesc despre oamenii aceștia ca politicieni, dar ca să înțelegeți că, pe de o parte, există o grupare criminală care este gata să meargă inclusiv la lichidare ș.a.m.d., iar pe de altă parte, noua guvernare trebuie să aibă certitudinea că persoana asta oricât de integră ar fi, oricât de ideală ș.a.m.d. nu poate ceda unor presiuni când vine vorba, nu știu, de vreo 3, 4, 5 milioane de euro și el spune: „Bine, eu accept să nu fac nimic, am noua funcție”. Lucrurile sunt mult mai complicate decât s-ar aștepta unii, dar lucrurile progresează...”
Europa Liberă: Șeful statului, când l-a prezentat pe procurorul general interimar, a spus că în Parlament ar putea să vină dl Robu și să ceară ridicarea imunității pentru anumiți legiuitori. Se va întâmpla acest lucru?
Dinu Plîngău: „Așa se spune. Pot să vă spun doar din informațiile pe care le dețin la momentul de față că dl Robu când a mers la Procuratura Generală s-a întâlnit cu un sabotaj nemaipomenit. Deci, detalii nu vă pot spune, dar...”
Europa Liberă: Adică pe interior există o rezistență?
Dinu Plîngău: „O rezistență din partea vechilor șefi, dar în perioada asta în care a existat sabotajul acesta, inclusiv nu s-a putut trece peste anumite limite, pentru că, dacă se treceau anumite limite, credeți-mă, noi nu era să ne deosebim de cei de care am vrut să scăpăm. Se puteau distruge dosare sau să se fabrice alte tipuri de probe...”
Europa Liberă: Dar așa și se spune că dispar anumite dosare, dispare informația?
Dinu Plîngău: „Așa se și întâmplă. Problema e că în cazurile respective este foarte greu să tăinuiești ceva, oricum există un fir de care te legi și oricum poți descoperi anumite lucruri. Nu asta-i
Problema e că toată mașinăria asta a statului - și vorbim aici de zeci de mii de oameni – s-au alimentat, unii sau alții, nu mai vorbim de șefii instituțiilor, din bani murdari ...
problema, problema e că, evident, toată mașinăria asta a statului - și vorbim aici de zeci de mii de oameni – s-a alimentat, unii sau alții, nu mai vorbim de șefii instituțiilor, din bani murdari. În statul acesta pe lângă mulți angajați din instituțiile publice pe lângă salariul ordinar pe care îl primeau de la stat, ei primeau bani în plic și ei se simțeau destul de confortabil cu banii aceștia.”
Europa Liberă: Veți reuși totuși să demontați năravurile, ceea ce a fost rău, să schimbați mentalitatea, să schimbați atitudinea, să găsiți mai mulți adepți și nu adversari în ceea ce vă propuneți să faceți?
Dinu Plîngău: „Mentalitatea nu se schimbă într-o lună.”
Europa Liberă: Dar nu vă descurajează acest lucru?
Dinu Plîngău: „Sigur că da. Sigur că mă descurajează, pentru că totuși, credeți-mă, când am pornit la primele proteste în 2015 eram foarte romantic, visător ș.a.m.d. Când încerci să descoperi cât de putrede au fost lucrurile și cât de cinici sunt unii oameni, evident, lucrurile te descurajează, inclusiv vorbesc despre oamenii care acum se dau mari eroi, dar în trecut au făcut lucruri la fel de incorecte, moral vorbesc, nu vorbesc despre legalitate și, respectiv, orice schimbare necesită o voință. Deocamdată, parcă există această voință. Este important, din punctul meu de vedere, ca această voință să continue, doar astfel lucrurile pe care le-am început pot deveni ireversibile.”
Europa Liberă: În societate unele voci acreditează ideea că deputații Blocului ACUM îi ajută pe socialiști să preia regimul de la fosta guvernare. Vă îngrijorează aceste constatări care vin și din partea opiniei publice, dar mai cu seamă din partea societății civile?
Dinu Plîngău: „Am văzut și pe de o parte le împărtășesc. Evident că nu suntem cu Igor Dodon prieteni, noi suntem cu Partidul Socialiștilor, pentru că, deocamdată, eu încă fac distincția dintre Partidul Socialiștilor și Igor Dodon ca persoană, chiar dacă Igor Dodon controlează anumite procese...”
Europa Liberă: Și aproape mereu îl vedem în Parlament.
Dinu Plîngău: „El este în permanentă campanie electorală, în ultima perioadă nu s-a aflat în Parlament, mai la începutul activității parlamentare a fost.”
Europa Liberă: Temerile astea că regimul Plahotniuc trece la regimul lui Dodon au temei?
Dinu Plîngău: „Tot timpul există temei, dar ca să nu se întâmple oricare ar fi regimul – Dodon, Plahotniuc, Sandu, Năstase, indiferent care ar fi –, lucrurile trebuie făcute într-o așa manieră ca ele să fie ireversibile. Și de asta și vă spuneam despre anumite linii roșii, pe care nu trebuie să le treacă nimeni, oricât de mare ar fi ura față de anumiți oameni, trebuie să le garantăm drepturile fundamentale ș.a.m.d. sau dacă se trec anumite limite față de anumite instituții ale statului, oricât de putrede ar fi ele... Eu am avut și am și acum o părere separată față de anumite lucruri care trebuie să se întâmple cu anumite instituții. Sigur că dacă mă refer la instituțiile de forță, dar lucrurile trebuie făcute într-o asemenea manieră ca ele să fie ireversibile, când vorbim despre reforme. Și eu am văzut proiectele de reformă pe sistemul justiției, mi se par plauzibile, evident că oleacă îmbunătățite și...”
Europa Liberă: Dvs. cu ce inițiative legislative ați putea să veniți?
Dinu Plîngău: „Eu am mai multe inițiative. Deocamdată, noi am lucrat în mare parte pe sistemul electoral, iată chiar astăzi sistemul electoral a fost modificat în lectura a doua.”
Europa Liberă: S-a revenit la sistemul proporțional?
Dinu Plîngău: „Da, mai există o a treia lectură, votul deja definitiv al Parlamentului pentru modificarea sistemului electoral. Vreau să vin și cu niște inițiative pentru tinerii din Republica Moldova,
Segmentul tineretului a fost cel mai discriminat din toate punctele de vedere în Republica Moldova ...
fiindcă segmentul acesta a fost foarte mult discriminat în toți anii. Segmentul tineretului a fost cel mai discriminat din toate punctele de vedere în Republica Moldova, dar acum totuși, în calitate de membru a trei comisii, cu deputații din cadrul Blocului ACUM ne concentrăm în mare parte pe ceea ce ține de justiție și stat de drept. Acum evident deja există o perioadă când se lucrează foarte mult și la aspectul economic al statului, se încearcă să se găsească toate modalitățile de deblocarea finanțărilor externe, se face un lucru enorm și la Guvern în acest sens și, practic, toată lumea ne concentrăm pe aceste două dimensiuni.”
Europa Liberă: Cât de cimentată este această alianță care s-a creat între aceste două entități – PSRM și Blocul ACUM?
Dinu Plîngău: „Este greu să vă spun. Totul depinde de... dacă nu se va devia de la conceptul inițial; în momentul în care cineva va încerca să devieze de la ceea de la ce am pornit – eliberarea Republicii Moldova, reformarea instituțiilor statului astfel ca niciun
Până la revenirea la normalitate va dura ...
director din vreo instituție de stat să nu mai aibă un așa-numit „smotreașcii” (supraveghetor), cum era acolo, care venea în fiecare lună sau periodic și strângea dijma și dădea ordine pe acolo. Până la revenirea la normalitate, probabil și va dura.”
Europa Liberă: L-am auzit pe șeful statului Igor Dodon insistând pe ideea că trebuie să semnați o nouă înțelegere între Blocul ACUM și PSRM. Inițial se subînțelegea că ar trebui să aveți un pact de neagresiune în timpul campaniei electorale. Ce-i drept, înțeleg că ar mai trebui să mai prevadă și alte aspecte pe care urmează să le decideți cred că împreună.
Dinu Plîngău: „Dacă este vorba despre alegerile locale care se apropie, părerea mea personală, nu știu ce a vorbit Dodon sau alți actori politici, părerea mea personală e că în cadrul alegerilor locale oamenii care candidează, partidele, concurenții electorali care candidează trebuie să se axeze exclusiv pe problemele comunităților lor și mai puțin să vorbească despre alte lucruri. Sunt lucruri care trebuie dezvoltate, noi vorbim despre primării aici, vorbim despre consilii locale și acum în acest sens și noi am venit cu modificări la legislație.
În 2017, democrații pentru a controla, se crea, practic, o piramidă în care toată structura organizațională a statului se încerca să fie concentrată sau centralizată mai bine, pentru ca mai ușor să fie
Venim cu mai multe inițiative legislative în sensul descentralizării și primarii, consilierii locali, dacă au să simtă mai mare libertate față de puterea centrală, vor avea mai mult timp să se ocupe de problemele locale ...
încolonată. În acest sens, noi discutăm și cu CALM-ul și venim cu mai multe inițiative legislative în sensul descentralizării și, evident, primarii, consilierii locali, dacă au să simtă mai mare libertate față de puterea centrală, vor avea mai mult timp să se ocupe de problemele locale.”
Europa Liberă: Dvs. ați ajuns în Parlament, ați venit pe listă, dar ați candidat pe circumscripția de la nordul Republicii Moldova. În general, cum vedeți relația politician-cetățean și când se intersectează interesele celor doi?
Dinu Plîngău: „În fiecare zi...”
Europa Liberă: Cetățenii spun că o dată la patru ani, când politicianul are nevoie de voturile cetățenilor.
Dinu Plîngău: „...Pentru că la noi există o percepție că deputații hotărăsc toate problemele. Așa era. Știți, eu pur și simplu mă uimeam, chiar până a mă implica în politică, mă uimea cum venea deputatul, era le telefon și hotăra anumite probleme. Deputații au responsabilitatea de a face legi bune care ulterior ar duce spre îmbunătățirea vieții cetățenilor. Evident, trebuie să meargă în teritoriu, să discute cu cetățenii ce e mai bine pentru ei ș.a.m.d., dar când un deputat stă și hotărăște anumite probleme, aici deja... mai ales cele de justiție, așa se întâmpla la noi, dar în fiecare săptămână suntem în teritoriu, discutăm cu oamenii, mai ales după schimbarea acestui regim, eu nu pot să vă spun acum exact numărul de scrisori și plângeri care au venit la mine personal, nu mai vorbesc de Guvern sau de alți deputați, dar este vorba de sute de scrisori și plângeri din partea cetățenilor și, în măsura posibilităților fizice, eu răspund la toate.”
Europa Liberă: Dar dacă ar fi să rezumați, totuși cele mai frecvente probleme pe care le abordează alegătorii?
Dinu Plîngău: „Nouăzeci la sută sunt probleme din justiție și, evident, eu, ca deputat, nu pot să intervin în cauzele ce țin de cetățean și de relațiile între cetățean și justiție, dacă el se află într-un proces. Putem să intervenim în cazul în care depistăm o problemă sau o lacună în legislație, venim cu inițiative legislative, iar dacă într-adevăr acolo s-a comis un abuz, noi scriem la organele competente și trimitem după competențe. Evident, se comiteau abuzuri, dar eu nu sunt paznic la procurori sau judecători ca să pot cumva să influențez.”
Europa Liberă: Dle deputat, ați spus foarte clar că vă doriți schimbare și ca ireversibilitatea să se mențină. Ce nu vă doriți să se întâmple în mandatul pe care îl aveți în această legislatură?
Dinu Plîngău: „Eu nu știu cât o să mai stau în această legislatură, dar eu foarte tare îmi doresc așa cum sunt cu sufletul acum împăcat pentru deciziile pe care le-am luat până acum, când voi ieși din Parlament să fiu cu sufletul la fel de împăcat, să nu am regrete și să pot să mă salut cu oamenii, așa cum mă salut și acum.”
Europa Liberă: Ați spus că nu știți cât veți deține acest mandat, lăsând să se înțeleagă că nu se știe dacă nu se ajunge la anticipate?
Dinu Plîngău: „Din mai multe considerente.”
Europa Liberă: Dar altele care ar mai fi?
Dinu Plîngău: „Pentru ca procesele să fie ireversibile, noi trebuie
Trebuie să facem așa ca procesele să fie ireversibile ...
să facem așa ca procesele să fie ireversibile și dacă eu pot contribui, aportul meu, oricare ar fi el, la aceste procese, eu voi rămâne atâta timp cât va fi necesar.”