Dionis Cenușă:„Ucraina trebuie să fie accentul negocierilor pentru asigurarea securității energetice a R. Moldova”

Începutul de septembrie a fost marcat de o activitate diplomatică intensă: preşedintele Igor Dodon s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles, şi de două ori la Moscova unde a discutat inclusiv cu omologul său rus Vladimir Putin, între altele problema livrării gazelor. A urmat miercuri vizita în Federaţia Rusă a ministrului de externe Nicu Popescu, care venea de la Kiev. Tot în Rusia intenţionează să meargă şi prim-ministra Maia Sandu care are programată în timpul apropiat şi o vizită în SUA. Reușește noua putere să repare reputația R.Moldova pe scena internațională? Europa Liberă a stat de vorbă cu politologului Dionis Cenuşă.

Interviul matinal la Radio Europa Linberă cu analistul Dionis Cenușă

Dionis Cenușă: „Noi observăm o poftă a noii guvernări de a comunica cu mediul extern, cu partenerii strategici, cu acele state care sunt vecinii R. Moldova și de care noi depindem în cel mai direct sens al cuvântului, dar, totodată, această dinamică este cumva impulsionată de procesele politice care au loc în țările vecine. Bunăoară, în Ucraina noi avem un sistem politic total nou, după ce președintele Zelenski a preluat puterea, după ce și-a asigurat o majoritate confortabilă în Rada ucraineană, deci există pe lângă interesul și apetitul guvernanților de la Chișinău mai există și parteneri externi, care au propria lor agendă și care, cumva, se suprapune cu dorințele, intențiile și prioritățile celor de la Chișinău.”

Europa Liberă: Asistăm la o intensificare mai pronunțată a relațiilor cu Rusia sau cu Uniunea Europeană?

Dionis Cenușă: „Cred că R. Moldova nu a pierdut în totalitate contactele cu Uniunea Europeană. A dispărut sau s-a minimizat dialogul la nivel politic înalt, dar pe alte dimensiuni, pe comunicarea la nivel de experți, proiecte implementate de Uniunea Europeană totul a rămas în vigoare

. Deci, ceea ce a făcut, de fapt, guvernarea în frunte cu Maia Sandu a fost să ofere R. Moldova un dialog calitativ la nivel înalt cu Bruxelles-ul. Și aici probabil este unicul plus major cu care se poate lăuda actuala guvernare, pentru că în rest eu cred că Partidul Democrat ar fi fost în stare să restabilească inclusiv accesul la asistența financiară, bugetară și macrofinanciară, dacă reușea să se creeze o coaliție chiar și cu aceiași socialiști. Era important să existe o stabilitate politică la Chișinău care, spre binele sistemului democratic, instituțiilor democratice din R. Moldova a fost creat de către niște forțe care deocamdată pretind că sunt pro-democratice și pro-europene.”

Europa Liberă: Igor Dodon insistă asupra conceptului de politică externă echilibrată. Cât de realistă vă pare această abordare, din moment ce chiar Igor Dodon a recunoscut că nu poți avea relații foarte strânse și cu Uniunea Europeană, și cu Uniunea Euroasiatică?

Dionis Cenușă: „Dl președinte Dodon experimentează în politica sa externă. El transmite mesaje care uneori se bat cap în cap, ele sunt contradictorii și el recunoaște acest lucru, dar oricum când el se deplasează în străinătate, el spune ceea ce le place să asculte interlocutorilor săi.

Eu cred că el a spus un lucru foarte corect în una din conferințele sale de presă, atunci când a recunoscut că promovarea acestei politici externe echilibrate, pe care eu o consider o politică multivectorială care în R. Moldova este deja ceva clasic – toate guvernările care au încercat să prietenească și cu Vestul, și cu Estul au folosit acest concept, deci Igor Dodon nu inventează nimic nou, doar că ceea ce face el și într-adevăr este nou este cuplarea politicii externe echilibrate cu neutralitatea permanentă pentru R. Moldova recunoscută pe plan internațional. Deci, după cum am menționat eu cu alte ocazii, un fel de legalizare a imixtiunii factorului extern în politica internă și, respectiv, în procesul decizional din R. Moldova, ceea ce mi se pare pe lângă faptul că este absurd și nelegitim sau cu o legitimitate foarte slabă.”

Europa Liberă: Igor Dodon, după vizita sa în Rusia, a vorbit despre extinderea acelor facilități la export în Rusia și despre o creștere spectaculoasă – citez aici – „a exporturilor în Federația Rusă”. Vedeți schimbări în acest domeniu, mai cu seamă că se vorbea că producătorii care beneficiază de facilități de a exporta în Rusia sunt cumva selectați preferențial?

Dionis Cenușă: „Această selecționare preferențială a agenților economici probabil va ajunge la un sfârșit

. Dacă e să urmărim acțiunile agențiilor de stat din Federația Rusă responsabile de verificarea calității produselor, care au venit în R. Moldova în luna august și au verificat mai mulți agenți economici, probabil din numărul acela redus de companii care erau legate cu Partidul Socialiștilor, care veneau din regiunea găgăuză și din regiunea transnistreană se va extinde și va fi mult mai variat și va cuprinde inclusiv companii care nu au nicio legătură politică, afiliere cu cineva de la guvernare. Aici este un aspect pozitiv, dar Federația Rusă este un actor imprevizibil. Deci, factorul politic mereu va predomina în orice domeniu de politică publică, fie că vorbim despre export sau despre securitatea energetică, mereu vor prevala interesele politice ale Federației Ruse.”

Europa Liberă: În ultima vreme se discută tot mai mult despre rezolvarea conflictului transnistrean. Ar fi un concept pregătit acum de Președinție care ar prevedea un statut de „autonomie puternică” pentru această regiune separatistă. Președinția spune că, deocamdată, e un concept de lucru. Cât de real vi se pare ca actualele componente ale coaliției de guvernare să ajungă la un compromis în acest subiect, poate nu în cel mai apropiat timp?

Dionis Cenușă: „Cred că vorbim despre o invenție a Președinției. Eu nu cred că ei au în spatele acestei noțiuni foarte sofisticate ceva concret.

Deci, este vorba despre același statut special pentru regiunea transnistreană, care, da, va fi puțin mai avansat decât ceea ce are la momentul actual autonomia găgăuză. Nu cred că ei pot oferi mai mult decât deja s-a discutat până acum în R. Moldova, având în vedere că noi totuși avem o coaliție de guvernare eterogenă, avem interese politice și avem opoziție parlamentară și extraparlamentară, care sunt foarte sensibile la orice discuție despre a acorda mai multe facilități regimului transnistrean și avem un regim separatist la Tiraspol, care în general are cu totul alte planuri – de a-și promova în continuare suveranitatea, independența ș.a.m.d. Deci vorbim despre o constelație de interese atât de divergente și diverse, încât este foarte greu să concepem o evoluție pozitivă a scenariului pe care îl pregătește președintele Dodon, chiar dacă Rusia va interveni și va încerca cumva să împace Tiraspolul cu această idee. Deci urmează să vedem, în primul rând, cum această idee se transformă în ceva clar, astfel ca ea să fie comunicată opiniei publice din R. Moldova, pentru că am senzația că președintele operează cu multe noțiuni pe care el le inventează la Președinție și care sunt comunicate pe extern, dar nu sunt consultate deloc pe intern nici la nivel de guvernare și nici la nivel de contacte cu societatea civilă, mass-media și publicul și, respectiv, al doilea aspect este deja să vedem ceva concret, discutat împreună cu partenerii externi de care depinde în R. Moldova dacă nu tot, atunci aproape tot. Mă refer aici la dosarele importante de politică internă.”

Europa Liberă: Pentru că ați studiat și domeniul energetic, iată, recent Igor Dodon a anunțat că ar fi negociat cu Gazprom să nu încheie un nou contract după expirarea actualului și că va fi stabilit un mecanism ce ar duce la diminuarea prețului la importul gazelor. Cât de bună vi se pare această soluție?

Dionis Cenușă: „Am avea două soluții. Una e să negociem un contract nou și alta e să-l prelungim pe cel vechi. Prelungirea unui contract vechi este mai ușoară ca procedură, iar un contract nou este mult mai complicat de realizat și de aceea evident, în intervalul de timp care ne-a rămas până la sfârșitul anului, când expiră contractul vechi, este, nu spun mai logic, mai corect, dar mai simplu să-l prelungești pe cel vechi, ceea ce discută președintele cu privire la preț ar fi mai degrabă parte a unui acord nou.

Deci, eu nu-l văd ca parte a contractului vechi, chiar dacă președintele insistă că deja a ajuns la niște înțelegeri cu partea rusă privind diminuarea cu până la 30% a prețului. Acest lucru nu este confirmat nici de către Gazprom, nu a fost confirmat în timpul vizitelor președintelui la Moscova, nici de către administrația președintelui Putin. Iarăși asistăm la supoziții ale președintelui, care nu se transpun sau nu se traduc în lucruri concrete, confirmate, bănuiesc că există mai multe iluzii, pe care le are lumea de la Chișinău, decât înțelegeri palpabile cu partenerii noștri externi. Sper foarte mult că R. Moldova va reuși să stabilească un mecanism de conlucrare cu partea ucraineană, pentru că asta, din punctul meu de vedere și al experților din sectorul energetic, este cea mai fezabilă formulă, ca noi să putem obține gaze prin Ucraina, chiar dacă este sistat tranzitul de gaz rusesc prin Ucraina către Uniunea Europeană. Ucraina trebuie să fie accentul negocierilor pentru asigurarea securității energetice a R. Moldova până în 2020, nicidecum nu împrumuturi de credite, despre care vorbește Ministerul Economiei. Deci este o idee bună, nu este una urgentă, ci anume relația cu Ucraina este ceea ce ne poate salva de o iarnă fără de gaze și deja alte consecințe aferente.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb: cât de probabilă vi se pare o eventuală criză energetică din 2020, când Rusia a spus că ar putea sista tranzitul prin Ucraina?

Dionis Cenușă: „Este un scenariu foarte probabil, dar în ultimul timp am văzut o evoluție pozitivă în relațiile dintre Kiev și Moscova pe dimensiunea soluționării războiului din Donbas, purtat de către Federația Rusă prin intermediarii acesteia. Dacă există bunăvoință din partea Rusiei de a găsi un numitor comun și în dosarul energetic, atunci evident că atât Bruxelles-ul, cât și țările care depind de importul de gaze ruse vor fi bucuroși să vadă un fel de convergență între ceea ce se întâmplă într-un domeniu de securitate, de exemplu, în relația ruso-ucraineană cu alte sectoare extrem de importante, cum este cel energetic.”

Europa Liberă: Dar totuși, ce ar avea la îndemână Guvernul pentru a face față unei eventuale crize a gazelor? Prim-ministra Maia Sandu dădea asigurări că Moldova nu va rămâne fără gaze, dar cum anume?

Dionis Cenușă: „Pe lângă discuțiile despre împrumuturi de credite, despre relația cu Federația Rusă, reducerea prețului, toată speranța Chișinăului este că la Kiev există multă voință politică și capacități tehnice de a asigura acel flux revers de gaze naturale. Nu e vorba doar despre acest lucru, ci despre capacitatea tehnică în general a Ucrainei de a oferi gaze, de a stoca gaze, dacă se produce conducta de gaze, dar vorbim despre un scenariu privind conducte care cel mai degrabă va fi realizat în 2020, acum vorbim despre câteva luni la dispoziție pe care le are Guvernul pentru a trasa o foaie de parcurs împreună cu partenerii ucraineni, astfel ca ei să ne poată oferi gaze, evident cumpărate de pe piața europeană, dar accesibile pentru consumatorii finali și pentru agenții economici din R. Moldova. Vorbim și despre economie. În bătaie se află economia națională a R. Moldova și serviciile publice, pe care le oferă R. Moldova prin intermediul agenților economici, care oferă energie electrică. Dacă vorbim despre regiunea transnistreană de unde noi cumpărăm energie electrică, evident că ei produc din gazul natural rusesc. Deci este o problemă foarte complexă care va testa cât de pregătită este actuala guvernare, inclusiv de a trece peste divergențele pe care noi le observăm tot mai mult în relația cu Președinția din R. Moldova pe subiecte de ordin extern, astfel ca interesul public să prevaleze, adică să avem acces la gaze naturale, fie din Ucraina, fie prin orice altă modalitate, deși Ucraina este unica modalitate.”

Europa Liberă: Care este miza apropiatelor alegeri locale și în ce măsură ele vor testa trăinicia actualei guvernări?

Dionis Cenușă: „Cu siguranță, aceste alegeri sunt determinante în a vedea, în primul rând, dacă Blocul ACUM rezistă ca bloc, pentru că deseori noi uităm să privim la ceea ce se întâmplă în interiorul Blocului ACUM și cumva atragem atenția doar la relația dintre socialiști și ACUM și, în al doilea rând, vom vedea cât de puternici sunt socialiștii în raport cu celelalte partide. Deci, dacă a fost un succes electoral, un noroc electoral al socialiștilor să ia 35 de mandate în Parlament sau dacă e o tendință pozitivă de care aceștia beneficiază, pentru că nu sunt democrații la fel de puternici, pentru că alte partide pe centru-stânga sunt foarte slabe și nu pot crea o competiție serioasă, sau, în general, vorbim despre procese mai profunde, care au loc în societatea moldovenească și care eu cred că sunt valorificate la maximum de către Președinția R. Moldova, de către președintele Igor Dodon, care înțelege foarte bine sau cel puțin se creează percepția că înțelege foarte bine care sunt temerile moldovenilor, care sunt aspirațiile moldovenilor, majorității moldovenilor, pentru că anume din acest ambalaj de sentimente, pe care el le citește în societatea moldovenească, el promovează unele lucruri pe care nu le promovează în țară, dar le promovează în exterior, inclusiv ceea despre ce am discutat anterior cu privire la politica externă echilibrată, neutralitate permanentă pentru R. Moldova ș.a.m.d.”