Poate cel mai important punct al summitului NATO din Bruxelles din acest an a fost așezarea Rusiei în postura de principală amenințare și provocare la adresa Alianței, scrie Iulian Chifu în analiza sa de pe deschide.md. Analistul spune că relevante pe această dimensiune sunt mai ales documentele summitului. Statistic, Rusia e menționată explicit de 55 de ori numai în Declarația finală. Ea este menționată ca principală amenințare – înainte de terorism și migrație. După părerea lui Chifu, acest document e un adevărat rechizitoriu la adresa Rusiei, conținând toate acuzațiile la agresiunile de diferite consistențe și relevanță împotriva aliaților și acuzarea încălcării dreptului internațional, a propriilor angajamente, a granițelor vecinilor și suveranității statelor independente din spațiul post-sovietic.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Liliana Barbăroșie
Dmitri Kozak la Chișinău, un afront insuportabil, crede Petru Bogatu. În editorialul său de pe deschide.md, analistul scrie că trebuie să fii „o bestie politică” ca să-l înlocuiești pe Dmitri Rogozin cu Dmitri Kozak. „Asta e ca și cum l-ai trimite ambasador la Londra pe deputatul Dumei, Andrei Lugovoi, care l-a otrăvit în capitala britanică pe disidentul rus Aleksandr Litvinenko”, mai scrie Bogatu. De ce însă numirea lui Kozac este un afront imposibil de suportat la adresa Republicii Moldova? Pentru că, argumentează Bogatu, noul reprezentant al lui Putin în Republica Moldova este omul său de încredere care a încercat și aproape a reușit în 2003 să transforme Basarabia într-o colonie rusească. În urma negocierilor pe care le-a purtat discret cu președintele comunist Vladimir Voronin, Kozak a impus perpetuarea până-n pânzele albe a prezenței militare ruse la Nistru. „Cu toate acestea, iată că în iulie 2018, Putin îl trimite pe Kozak din nou la Chișinău în postul de reprezentant permanent. Asta nu-i nesimțire. Și nici rătăcire. Avem de a face cu un sadism politic în formă agravantă. Cu un act de violență diplomatică mârșavă și nedisimulată”, arată autorul. În aceste condiţii, respingerea trimisului lui Putin ar fi, după părerea sa, o chestiune de onoare și pentru putere, și pentru opoziție. Fără o ripostă generală Moscova va fi greu de oprit. „Încă aștept o reacție energică la Chișinău împotriva lui Kozak. Până una-alta, establishmentul pare închis într-o tăcere oarbă, apăsătoare și penibilă”, îşi încheie pledoaria Petru Bogatu.
Dumitru Spătaru caută să explice pe tribuna.md posibilele consecinţe asupra situaţiei din Republica Moldova ale întrevederii dintre Preşedintele rus, Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump. Dar ce s-ar întâmpla, se întreabă autorul, dacă cei doi şefi de state ar ajunge la anumite înţelegeri privind delimitarea sferelor de influenţă? Răspunsul lui Spătaru e că o astfel de înţelegere (dacă ea va acea loc) va pune în mare încurcătură actuala guvernare a R. Moldova, care a mizat totul pe cartea americană. Dar dacă, după întrevederea Putin-Trump, SUA nu vor mai avea nevoie de un partener ca actuala guvernare a Republicii Moldova? E o întrebare de care depinde decisiv evoluţia situaţiei politice din Republica Moldova în continuare, mai crede Spătaru. El admite că nu ne putem aştepta la anumite decizii anunţate după întrevederea preşedinţilor Rusiei şi SUA, dar evenimentele ce vor urma vor oferi răspuns inclusiv la întrebarea menţionată mai sus. Deci, să urmărim evoluţia din continuare a evenimentelor, este îndemnul autorului de pe finalul comentariului.