„Kozak poate influența pe oricine” (VIDEO)

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

A adus ceva nou întâlnirea dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski? Cum este această întâlnire văzută de experții de la Chişinău, Tiraspol, dar și de locuitorii din regiunea transnistreană. Franco Frattini a venit în Republica Moldova și a mers la Tiraspol pentru a înmâna primele plăcuțe de înmatriculare neutre care permit circulația internațională a mașinilor transnistrene. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.

„Kozak poate influența pe oricine”

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Președintele Igor Dodon spune că a „reiterat” împreună cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski „importanta operațiunii de pacificare de la Nistru drept garanție a păcii și securității cetățenilor”, în cadrul întâlnirii pe care a avut-o joi cu Krasnoselski, la reședința prezidenţială de la Condrița. „Am convenit asupra unor pași simultani pentru a nu admite cazuri de agravare a situației în Zona de Securitate” de pe Nistru, a mai spus Dodon într-o declarație publicată pe pagina sa de Facebook. Spre deosebire de președintele care pledează pentru menținerea trupelor de pacificare ruse, guvernul moldovean a cerut înlocuirea lor cu o misiune civilă cu mandat internațional. Întâlnirea de la Condrița este a treia între Igor Dodon și Vadim Krasnoselski.

Igor Dodon şi Vadim Krasnoselski la reşedinţa prezidenţială de la Condriţa

Ministrul Apărării, Eugen Sturza, a declarat că un pericol iminent pentru Republica Moldova vine din regiunea transnistreană, cu trupele militare străine care se află pe acest teritoriu. „Vedeți exercițiile pe care le fac: fără numere de înmatriculare, fără însemne de apartenență militară, care sunt ilegale. Exact în acest mod au acționat în Crimeea în 2014”, a spus ministrul, în cadrul unei emisiuni la TVR Moldova, făcând referire la exercițiile Grupului Operativ de Trupe Ruse din stânga Nistrului.

Președinția italiană a OSCE a numit un nou șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova. Claus Neukirch din Germania. Este pentru prima dată în ultimele două decenii când Misiunea OSCE în Republica Moldova nu va mai fi condusă de un diplomat american.

Uniunea Europeană a declarat că „intenția” autorităților moldovene de a expulza șapte cetățeni turci, profesori la o școală privată, „ridică serioase semne de întrebare”. Șapte europarlamentari au cerut și ei autorităților să renunțe la această expulzare abuzivă, condamnată și de mai multe organizații de apărare a drepturilor omului moldovene și internaționale. Vocile critice spun că cei șapte profesori au fost răpiți și expulzați la cererea regimului Erdogan de la Ankara, în schimbul mai multor proiecte imobiliare, inclusiv a finanțării reconstrucției clădirii președinției, de care ar beneficia Igor Dodon, și construcției Arenei Chişinău, un proiect promovat activ de PD.

Profesorii de la „Orizont” cer sprijinul ambasadelor străine

​Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la radio Europa Liberă.

La Consiliul de Securitate ONU, Marea Britanie, susținută de aliații săi Statele Unite, Franța, Germania și Canada, a condamnat Rusia pentru atacul cu gaz neurotoxic împotriva fostului agent dublu Serghei Skripal. Marea Britanie a anunțat că are suficiente dovezi pentru a pune sub acuzare doi cetățeni ruși „pentru conspirație în vederea unei crime, tentative de omor și folosirea și deținerea agentului chimic Noviciok”. Londra spune că cei doi bărbați care au intrat în Marea Britanie cu pașapoarte rusești pe numele Aleksandr Petrov și Ruslan Boșirov ar fi agenți ai serviciului militar rus de informații GRU. Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a declarat în ședința Consiliului de Securitate ONU că „nu a auzit nimic nou” din partea Marii Britanii și că acuzațiile sunt „nefondate și amestecă în mod fals faptele”.

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, al cărui țară exercită președinția rotativă a Uniunii Europene, a descris Rusia drept țară agresoare în raport cu Ucraina. Kurz a făcut declarația la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele Petro Poroșenko. „Așteptăm o reacție foarte clară la agresiunea rusească și, în acest sens, am prelungit, în luna iunie anul acesta, sancțiunile împotriva agresorului”, a spus cancelarul austriac, potrivit unui comunicat al președinției ucrainene.

Avioane militare rusești și ale guvernului sirian au bombardat orașele controlate de forțele opoziției în provincia Idlib din nord-vestul Siriei. Observatorul sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul la Londra care monitorizează conflictul, spune că au fost „cele mai violente” raiduri aeriene de la amenințarea președintelui Bashar al-Assad lansată cu o lună în urmă că va începe o ofensivă în Idlib, singura provincie pe care o mai controlează opoziția. Se relatează că avioanele rusești au efectuat sâmbătă aproape 60 de raiduri timp de trei ore, iar elicoptere siriene ar fi aruncat „bombe butoi”, containere de metal umplute cu explozibil”, asupra caselor din suburbiile orașului Khan Sheikhoun. Atacurile survin la o zi după întâlnirea de vineri a președinților Rusiei, Iranului și Turciei, care nu au reușit să ajungă la o înțelegere pentru oprirea atacurilor asupra provinciei. ONU a avertizat că o ofensivă guvernamentală siriană în Idlib poate cauza o catastrofă umanitară.

Oraşul Al Habit, provincia Idlib, după bombardamentele lansate de către forţele guvernamentale, 9 septembrie 2018

Cotidianul New York Times a publicat un editorial anonim, ceea ce este o excepție în istoria ziarului, extrem de critic la adresa președintelui Trump. Editorialul este semnat „un înalt oficial din administrația prezidențială” și, sub titlul „Fac parte din rezistenţa din interiorul administraţiei Trump", susține că în interiorul Casei Albe sunt mulți oficiali care corectează politica președintelui în mod constant. Ca exemplu, autorul dă înclinația președintelui de a fi mult mai conciliant cu Rusia lui Vladimir Putin, strategie contracarată din interiorul administrației, ceea ce explică noile sancțiuni impuse Rusiei sau numărul mare de diplomați ruși expulzați din America după cazul Skripal. Cotidianul New York Times a asigurat că știe cine este autorul editorialului, dar a notat că nu-i va dezvălui identitatea, așa cum a cerut deja președintele Donald Trump.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

***

Europa Liberă: Președintele Moldovei Igor Dodon s-a întâlnit joi la Condrița cu liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. Potrivit declarațiilor făcute după întrevedere, se pare că între Tiraspol şi Chișinău este o armonie deplină. Alla Ceapai are detalii:

Dodon și Krasnoselski par să se fi înțeles în toate chestiunile discutate, inclusiv cele în care guvernul de la Chișinău are o poziție diferită, cum ar fi viitorul misiunii de pacificare. Cei doi au reiterat că mecanismul de menținere a păcii are succes şi trebuie să funcționeze în formatul existent, contrar demersului mai vechi al guvernului de la Chişinău de a reforma acest mecanism în unul internațional cu mandat civil.

Post de pacificatori la ieşirea din Bender/ Tighina

Vadim Krasnoselski a subliniat însă că la acest subiect ar exista totuşi o neînțelegere. „Pentru noi misiunea de pacificare include şi Grupul Operativ al Trupelor Ruse. Noi nu le separăm. Preşedintele Dodon are o altă înţelegere, motiv din care nu avem un consens deocamdată cu privire la Grupul Operativ al Trupelor Ruse”, a spus Krasnoselski. Igor Dodon nu a comentat declaraţia liderului de la Tiraspol.

Întâlnirea Dodon-Krasnoselski are loc înainte de apropiatele întrevederi separate ale celor doi cu noul emisar al Kremlinului pentru relația cu R. Moldova, Dmitri Kozak. Krasnoselski anunţa anterior că misiunea de pacificare de pe Nistru condusă de Federaţia Rusă și situația Grupului Operativ de Trupe Ruse va fi printre temele prioritate în discuţiile cu Kozak.

Întrebat cum ar putea numirea lui Kozak influenţa reglementarea politică a conflictului, Vadim Krasnoselski a răspuns că nu vede deocamdată modalităţi de soluţionare politică a conflictului. „Pentru o soluţie politică nu e pregătită nici Moldova, nici Transnistria şi nici partenerii din formatul 5+2”, a spus liderul tiraspolean.

Nici la acest subiect preşedintele Dodon nu a avut ce adăuga, dar o seară mai devreme el a exprimat o opinie similară la postul de televiziune N4, cea că acum nu poate fi vorba despre planuri de soluționare politică a conflictului transnistrean. Întrebat de ce pare să fi renunţat la ideea de federalizare pe care fiind lider al socialiştilor o promova intens, Dodon a făcut următoarele precizări:

Igor Dodon şi Vadim Krasnoselski la Condriţa

„Eu sunt acum preşedinte. Noi în cadrul PSRM avem un concept de federalizare. Important pentru instituţia prezidenţială este să găsim o formulă care ar fi bună pentru cetăţeni. Să nu depindem de prea multe lucruri. Cum se va numi: federalizare, stat unic, autonomie ţine de procesul de negocieri. Decizia însă trebuie agreată de marea majoritate a cetăţenilor.”

Igor Dodon s-a declarat convins că o eventuală reglementare politică va fi posibilă după parlamentarele din februarie 2019.

Politologul Dionis Cenuşă nu exclude că discuţiile despre reglementarea politică a conflictului transnistrean au fost reanimate odată cu numirea emisarului rus Dmitri Kozak, autorul cunoscutului plan de federalizare a R. Moldova promovat în 2004, pe timpul guvernării comuniste. Totuşi, Cenuşă e de părere că idei concrete vor fi avansate după scrutinul parlamentar. Dar iată ce crede politologul Dionis Cenuşă despre întrevederea dintre Dodon şi Krasnoselski, la care nu s-a decis nimic:

Dionis Cenuşă

„Cel mai degrabă este vorba despre o activitate de imagine politică de care are nevoie atât administrația de la Tiraspol, cât şi președinția sub Igor Dodon. Pentru ambele părţi e important să demonstreze că se discută mai activ între acei actori care ţin cont de ceea ce spune Rusia şi mai puţin între administraţia de la Tiraspol şi guvernarea care vine cu mesaje percepute ca anti-ruseşti legate de aceeaşi retragere obligatorie şi necondiţionată a trupelor ruse. Deci se încearcă o valorificare a contactelor care au loc între actori cu viziuni pro-ruse de pe ambele maluri ale Nistrului.”

Întâlnirea de la reşedinţa Condrița a fost a treia între Dodon și Krasnoselski, aleși ambii în funcție la sfârșitul lui 2016. Ea are loc la scurt timp după punerea în aplicare a așa-numitei decizii protocolare privind accesul în traficul rutier internațional al mijloacelor de transport din regiunea transnistreană, care nu desfășoară activități comerciale, decizie pe care Igor Dodon a spus că e inclusiv un rezultat al negocierilor sale cu administraţia transnistreană.

***

Europa Liberă: Fostul ambasador moldovean la Moscova, analistul politic Anatol Ţăranu este de părere că în negocierile pentru reglementarea transnistreană ar exista și o agendă ascunsă – federalizarea Republicii Moldova. Un interviu realizat de Valentina Ursu.

Anatol Ţăranu

​Anatol Țăranu: „Dacă e să judecăm după comunicatul de presă care a fost difuzat, nu avem o înțelegere a lucrurilor precisă, ce s-a întâmplat totuși acolo, fiindcă atunci când se vorbește că din opt puncte ale Protocolului de la Berlin șase au fost convenite, asta e cum să nu spui nimic. Din acest punct de vedere, putem să constatăm un singur lucru: președintele Dodon a reapărut ca o figură activă în procesul de reglementare politică în Transnistria. A fost o pauză lungă, când el, practic, era o persona non-grata în acest proces. Krasnoselski, practic, îl ignora.

Acum, Krasnoselski are o deschidere deplină față de Dodon și eu cred că acest lucru s-a întâmplat datorită acelor indicații pe care le-a primit Krasnoselski de la Moscova. De aici putem să deducem că Moscova pregătește un proiect practic în problema transnistreană în Republica Moldova. Și această întâlnire între Dodon și Krasnoselski este nimic altceva decât începutul acestui proiect.”

​Europa Liberă: Și proiectul acesta ar putea să fie care?

Anatol Țăranu: „Desigur, federalizarea. Deci, nu în zadar încoace a fost delegat Kozak, nu în zadar lui Krasnoselski i s-au dat indicații ca el să intre în contact cu Dodon, iar Dodon ultimul timp, alături de alți fruntași ai Partidului Socialiștilor, nu ostenește să repete că rezolvarea problemei transnistrene poate fi făcută doar prin federalizarea Republicii Moldova. În așa fel, proiectul rusesc de federalizare a Republicii Moldova primește un contur practic, real. Acum totul depinde de rezultatul alegerilor parlamentare din această iarnă și configurația viitorului Parlament, de fapt, va decide: va fi Republica Moldova o anexă, a semicolonie a Rusiei prin federalizarea sa sau Republica Moldova va continua să păstreze statutul său de stat suveran.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că, dacă Igor Dodon și Partidul Socialiștilor și-ar dori această federalizare, societatea moldavă ar rămâne indiferentă?

​Anatol Țăranu: „Cel puțin până nu demult, toate sondajele sociologice vorbeau despre faptul că conflictul transnistrean nu se regăsește printre prioritățile electorale ale cetățenilor Republicii Moldova, dar acum, când este vorba de federalizare, acum când este evident că Chișinăul va pierde controlul asupra politicii țării sau, cel puțin, va fi nevoit o serie din prerogativele sale să le delegheze Tiraspolului, în defavoarea suveranității Republicii Moldova, acest lucru indiscutabil va deveni un subiect al campaniei electorale și deja să vedem cum va reacționa electoratul.

Eu cred că cetățenii Republicii Moldova care au păstrat un dram de patriotism și sunt legați de interesul național, în caz dacă lor li se vor explica adevăratele consecințe ale proiectului de federalizare, nu cred că ei vor susține Partidul Socialiștilor. Sunt suficient de mulți mancurți și oameni orientați spre Rusia, care ar putea să reprezinte un suport foarte puternic electoral pentru socialiști și pentru Dodon.”

Europa Liberă: Igor Dodon spune că la această discuție pe care a avut-o cu Vadim Krasnoselski au reiterat ambii importanța operațiunii de pacificare de la Nistru drept garanție a păcii și securității cetățenilor, dar, spre deosebire de președintele care pledează pentru menținerea acestor trupe de pacificare la Nistru, Guvernul de la Chișinău a cerut de nenumărate ori înlocuirea lor cu o misiune civilă cu mandat internațional.

​Anatol Țăranu: „Da, este așa și reconfirmarea poziției mai vechi a lui Dodon că actuala formulă a mecanismului de pacificare este absolut funcțională încă o dată vorbește despre faptul că Dodon promovează interesele rusești în Republica Moldova și întâlnirea aceasta cu Krasnoselski vine încă o dată să confirme acest fapt. Deci, Dodon nu pur și simplu va susține actualul mecanism de pacificare, care de fapt garantează controlul Rusiei asupra zonei de conflict, asupra Zonei de Securitate, dar va împinge și mai departe interesele Rusiei, încercând să federalizeze Republica Moldova după calapoadele Kremlinului. Kozak nu în zadar este aici, el stă cu proiectul documentului pregătit și așteaptă doar o majoritate parlamentară favorabilă la Chișinău.”

Europa Liberă: Fostul ambasador moldovean la Moscova, analistul politic Anatol Ţăranu.

***

Europa Liberă: Cum este văzută de la Tiraspol întâlnirea dintre Dodon și Krasnoselski? Corespondentul nostru în regiunea transnistreană, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu fostul şef al departamentului de externe din stânga Nistrului între anii 2008-2014, Vladimir Iastrebciak, pe care l-a întrebat pentru început ce crede despre această întâlnire.

Vladimir Iastrebceak

​Vladimir Iastrebciak: „În primul rând, cred că nu este rău faptul că întâlnirea a avut loc, că aceste contacte dintre conducătorii părților capătă caracter cât decât regulat. Amintesc că anul trecut a fost destul de greu de organizat două întâlniri, iar în acest an deja apare un optimism legat de faptul că se mai poate organiza încă o întâlnire până la sfârșitul acestui an. Aici un aspect important este că se întâlnesc reprezentanții conducerii de vârf a părților.

Pe de altă parte, nu trebuie să existe așteptări exagerate de la acest proces, pentru că, de exemplu, în Transnistria s-a atras atenția la declarațiile care au fost făcute chiar cu o zi sau două înainte de întâlnire, declarații făcute de ministrul apărării de la Chişinău despre ceea ce el consideră a fi amenințarea cea mai mare pentru Republica Moldova. Sper că președintele Republicii Moldova a putut în cadrul întâlnirii să comenteze în vreun fel și să clarifice sau să reacționeze cumva la declarațiile unuia dintre miniștrii de la Chişinău.

În ceea ce privește alte așteptări, aici putem face referire la experiența anului 2017, când după întâlnirea la nivelul celor doi președinți au fost eliminate unele probleme pe care le avea misiunea de pacificare. Dacă și de data asta se va reuși repetarea măcar a acestei realizări, atunci va fi un pas important înainte pentru a exclude aceste atacuri și încercări de a destabiliza misiunea de pacificare. Din punctul meu de vedere, la nivelul președinților acum aceasta este tema principală.”

Europa Liberă: Liderul regiunii transnistrene în cadrul conferinței de presă a spus că Tiraspolul este gata să discute cooperarea umanitară, economică, culturală a celor două maluri ale Nistrului, dar că nu vrea să abordeze aspectele politice. Când în aceste condiții, din punctul dumneavoastră de vedere, părțile vor fi gata să găsească o formulă și pentru reglementarea politică a problemei?

Vladimir Iastrebciak: „Aici impresia mea este că nu se înțelege foarte corect noțiunea de chestiune politică. Se încearcă cu consecvență impunerea tezei că problemele politice sunt exclusiv cele legate de statut. Și nu este așa. Aspecte politice apar la soluționarea practic a oricărei probleme sau chestiuni, inclusiv a celor legate de numerele de înmatriculare pentru mașini, pentru că eliminarea elementelor simbolice atât ale Republicii Moldova, cât și ale Transnistriei este deja o decizie politică. Așa că nu trebuie nici extinsă prea mult, dar nici îngustată excesiv aria problematicii politice. De exemplu, se pune problema discutării chestiunii legate de garanții – și aici sunt foarte multe aspecte politice. Așa că într-un fel sau altul vom fi nevoiți să discutăm problemele politice.

Altceva este că deocamdată într-adevăr părțile nu sunt gata să discute formula finală de reglementare. Aceasta este cea mai serioasă chestiune politică. Dar subliniez că nimeni la Tiraspol nu încearcă să evite subiectele politice și aceste decizii într-un fel sau altul trebuie adoptate – aceasta este calea adecvată pentru a soluționa contradicțiile politice dintre Moldova și Transnistria. Și aceste lucruri trebuie făcute consecvent, sistematic, fără atacuri cavalerești și fără a lega aceste lucruri de evenimente politice interne din Republica Moldova sau Transnistria.”

Europa Liberă: Aici chiar ar fi cazul să vă întreb cum va influența mersul procesului de negocieri numirea în funcție și apropiata vizită din această lună a reprezentantului special al Federaţiei Ruse, Dmitri Kozak. Ținem minte foarte bine că anume Kozak a elaborat memorandumul din 2003 în baza căruia problema transnistreană era cât pe ce să fie soluționată. Credeți că se poate reveni la unele prevederi ale acestui document?

Vladimir Iastrebciak: „Da, este o chestiune de actualitate, mai ales că au rămas mai puțin de două luni până la aniversare a 15 ani de la evenimentele din 2003 pe care și dl Kozak le ține minte foarte bine, la fel cum ține minte și din cauza cui nu a avut loc semnarea.

Cred că va fi foarte greu de reintrat în aceeași apă a doua oară – situația este foarte schimbată și în Republica Moldova, și în republica moldovenească nistreană. Au avut loc destul de multe evenimente politice interne și externe. Acum Republica Moldova este legată de angajamentele din cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În Republica Moldova a apărut legea din 2005, în Transnistria a avut loc încă un referendum. În al doilea rând, dacă vorbim despre Memorandumul Kozak, trebuie de amintit că acest document a existat într-un context istoric și juridic concret și era un document foarte complex și integru din care nu pot fi extrase separat niște construcții sau niște componente. Ar fi incorect. Acel document a fost produsul unui compromis extrem de greu de atins și este ireal ca cineva să se aștepte ca de acolo să poată fi extrase doar anumite aspecte necesare, iar restul – aruncate sau folosite pentru a manipula.

Va putea sau nu Dmitri Nikolaevici influența situația? Despre Dmitri Nikolaevici, din modesta mea experiență din acei ani, pot spune că poate influența orice și pe oricine. Nu-i stă în putere să influențeze probabil doar factorii externi care pot fi mai puternici decât el. Dar ce are el cu prisosință este capacitatea de a convinge, mai ales atunci când are mandatul corespunzător din partea conducerii politice de vârf a Federaţiei Ruse, așa cum a fost în 2003. Dacă i se pune o sarcină în față, el o va îndeplini. Și nu cred că vor fi foarte mulți oameni care îi vor putea sta în cale sau îl vor putea împiedica să facă ceea ce și-a propus.”

Europa Liberă: Fostul sef al departamentului de externe de la Tiraspol, Vladimir Iastrebciak.

***

Europa Liberă: Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au stat de vorbă și cu câțiva trecători, întrebându-i ce au înțeles din întrevederea dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski și ce ar trebui de fapt să discute politicienii.

- Ce ar fi important? Să deschide în sfârșit sau să reglementeze în sfârșit ceva cu frontiera, să fie comerț liber și să se poată trece normal.

- Chiar dacă oamenii vor discuta despre asta, oricum lucrurile nu se vor schimba. Pentru că doar ei decid. Nu are sens nici măcar să discutăm între noi. Nimic nu se va schimba. Este doar praf în ochi, schimbările cardinale niciodată nu vor avea loc așa cum vor oamenii.

- Toată lumea vrea pace, să se unească și să trăiască normal, să nu fie vămi și alte prostii.

- Ar trebui să fie ceva ordine, dar nu știu, ei nu se pot înțelege între ei – unul spune așa, altul – altfel și nu iese nimic comun.

- Trebuie să fie un armistițiu, vreun acord între ei care să se respecte. Că așa Moldova vrea să meargă cu România, iar Transnistria este mai aproape de Moldova, ar vrea să fie așa cum era înainte.

- Deocamdată mie îmi place așa cum este. Sănătate să fie.

- Mie mi se pare că deja ar trebui să se înțeleagă ca să se unească. Pentru că noi la Centrul mamei și copilului unde mergem? La Chişinău.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, sunt Lina Grâu și ascultați emisiunea Dialoguri Transnistrene la Radio Europa Liberă.

Europa Liberă: Franco Frattini, reprezentantul președinției italiene a OSCE pentru reglementarea transnistreană, se află în Republica Moldova, unde s-a întâlnit duminică cu oficiali de la Chişinău, iar luni este la Tiraspol unde inclusiv vizitează biroul de înregistrare a vehiculelor din Tiraspol pentru a înmâna primele plăcuțe de înmatriculare cu design neutru pentru mașinile transnistrene.

Franco Frattini

Mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene pot circula în traficul internațional începând cu data de 1 septembrie. Condiția este obținerea unor plăcuțe de înmatriculare neutre eliberate de autoritățile Republicii Moldova. Cele două puncte de eliberare a acestor plăcute au fost inaugurate într-un cadru festiv pe 1 septembrie în două orașe din stânga Nistrului: Tiraspol și Râbnița, cu participarea mediatorilor și observatorilor în formatul 5+2. Un comunicat al Misiunii OSCE anunța că la cele două oficii de înmatriculare vor lucra „30 de oficiali din Moldova și Transnistria”.

Decizia cu privire la deschiderea accesului la traficul internațional pentru mașinile transnistrene a fost adoptată pe 24 aprilie și a fost salutată din start de participanții la negocierile în formatul 5+2 ca fiind un pas de apropiere dintre Chişinău și Tiraspol, însă a fost criticată de reprezentanți ai societății civile de la Chişinău care consideră că astfel Republica Moldova a cedat către regiunea separatistă încă un atribut al suveranității.

Cu aceste critici nu este de acord analistul politic de la Bender, Grigori Volovoi.

Grigori Volovoi

​Grigori Volovoi: „Este vorba în egală măsură și despre o cedare din partea Transnistriei. Nu se poate ajunge la o înțelegere fără a face cedări reciproce. Transnistria a deschis podul de la Gura Bîcului. Este aceasta o cedare sau nu din partea Transnistriei? Majoritatea comunității de experți transnistreni consideră că este o cedare, pentru că în schimb Transnistria nu a primit nimic. Asta s-a făcut înainte să se decidă cu plăcuțele pentru mașini.

Iar în ceea ce privește plăcuțele, credeți că se poate considera cedare ceea ce înainte a fost o înțelegere? Amintesc că Transnistria avea dreptul de a avea activitate economică externă, în conformitate cu documentele care au fost semnate imediat după conflict, în anii 1990. A fost acolo formulat și dreptul de circulație a transportului auto, inclusiv al celui de capacitate mare, a TIR-urilor. Apoi Moldova în mod unilateral, subliniez, a suspendat aceste înțelegeri. Și atunci, care e cedarea astăzi? În faptul că s-a decis să se treacă de la aceste măsuri radicale de închidere a oxigenului la o soluționare a problemelor mai civilizată și mai normală? Acum se rezolvă problema mașinilor, dar mai trebuie soluționată și cea a camioanelor. Moldova a blocat activitatea transportului de mărfuri internațional din Transnistria. Asta cum se numește? Asta este o de facto blocadă de transport.

Iată de ce aici nu se poate vorbi despre cedări, ci despre construirea unor relații. Și sunt doar primii pași mici. De ce spun asta? Vor exista la început doar două stații – la Râbnița și Tiraspol, care vor face revizia tehnică, vor elibera certificatul de revizie tehnică în varianta moldovenească și apoi numere neutre. Deși în mare este de fapt un număr pur moldovenesc fără careva simboluri. Unde vedeți aici cedare? Este doar un prim pas de probă, este deocamdată un experiment.

Dar mulți transnistreni au perceput asta ca pe un pas pozitiv pentru că deja s-au săturat de situația care este și consideră că trebuie de soluționat ceva, pentru că vom fi nevoiți să trăim împreună – vrem, nu vrem, suntem vecini, iar vecinii trebuie să trăiască în pace.”

Europa Liberă: Analistul politic de la Bender, Grogori Volovoi, despre decizia de acordare de numere neutre pentru mașinile transnistrene.

***

Europa Liberă: Colegii mei Liliana Barbaroșie și Alexandru Canțir au stat de vorbă la același subiect cu economistul Centrului analitic Expert-Grup, Sergiu Gaibu.

Europa Liberă: A început realizarea acordului privind plăcuțele de înmatriculare, semnat de către părți în aprilie 2018, prin care s-ar permite accesul vehiculelor din regiunea transnistreană la traficul rutier internațional. Ce e bine și ce e rău sau în acest mecanism convenit, care provine din acel pachet de opt înțelegeri protocolare?

​Sergiu Gaibu: „Ca întotdeauna, întrebarea este corectă, dar trebuie de menționat pentru cine este bine, pentru cine este rău, fiindcă, într-adevăr, regimul de la Tiraspol a anunțat cu fast lucrul acesta, a făcut o serie de evenimente publice și a anunțat ca victorie mare cetățenii sau persoanele care sunt domiciliate – și asta este important – fiindcă nu este vorba doar de cetățeni, ci și de persoanele domiciliate în mod permanent în regiunea transnistreană în bază de pașapoarte străine de asemenea au dreptul să beneficieze de această facilitate. Deci, am putea include aici și persoane care nu au cetățenia Republicii Moldova, dar care domiciliază în mod permanent pe teritoriul acestei unități administrative. Este clar despre cine este vorba.

Sergiu Gaibu

Deci este vorba despre forțele militare sau persoane care au activat în acest domeniu și sunt domiciliate în continuare pe teritoriul Transnistriei. De pierdut au, evident, în primul rând, cetățenii de bună-credință din partea dreaptă a Nistrului, care achită taxele de import, exploatează cu respectarea legii automobilele și cu introducerea acestei măsuri, respectiv o parte din cetățenii Republicii Moldova, acei din stânga Nistrului au facilități deosebite. De fapt, este recunoscut indirect și un regim vamal diferit de cel al Chișinăului oficial, ceea ce este absolut straniu, fiindcă nici țările federative nu au astfel de regimuri.

Lucrul acesta, din păcate, nu a fost tratat sub nicio formă de către acordul respectiv, fiind lăsat, practic, în voia sorții, dar acest lucru reprezintă un risc și o cedare, de fapt, un precedent foarte grav în ceea ce privește modul de administrare și de stabilire a relațiilor cu acest teritoriu nerecunoscut.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, dle Gaibu, există aproape un entuziasm al oficialilor occidentali, al partenerilor europeni față de pachetul celor opt decizii protocolare. Ce-ar trebui să înțeleagă cetățeanul obișnuit din dreapta Nistrului din această situație?

Sergiu Gaibu: „La nivel politic se doreau anumite progrese, deci orișice mișcare în această direcție, orișice tăiere de lentă roșie este prezentată ca un progres, dar, din păcate, trebuie să fim pragmatici și să privim situația reală. Efectele posibile care vor fi atât asupra regimului fiscal, da, sunt prezentate ca fiind anumite limitări în legea respectivă în ceea ce privește circulația sau conducerea acestor automobile de către persoane și cetățeni domiciliați în partea dreaptă a Nistrului, dar și acestea trezesc o serie de semne de întrebare în ceea ce privește limitarea, de fapt, a dreptului fundamental de dispunere de bunurile proprii și intră, într-un fel, în contradicție cu prevederile Codului Civil de dispunere de bunurile proprii, transmiterea către alte persoane ș.a.m.d.

Aceste limitări pun sub semnul întrebării statutul de drept asupra unui bun deținut în proprietate privată. Este foarte important de a înțelege că acest regim este diferit, așa practică la nivel internațional prin care se recunoaște un oarecare teritoriu din cadrul unui stat cu un regim fiscal separat este inadmisibil.

Doi: în astfel de negocieri cu anumite autorități nerecunoscute, care efectiv combat suveranitatea și integritatea statului Republica Moldova, trebuia să se purceadă și la o serie de negocieri, cel puțin să obțină în contul acestei victorii pe planul transportului, să obțină anumite concesiuni și condiționalități față de Tiraspol în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, drepturilor școlilor care doresc predarea limbii române și care sunt abuzate inclusiv acum. Lucrul acesta nu s-a făcut, ceea ce este foarte straniu și arată mai curând ca o cedare directă a Chișinăului în fața Tiraspolului.”

Europa Liberă: Vadim Krasnoselski, dle Gaibu, a fost citat afirmând că trecerea la numere de înmatriculare neutre este un compromis, care „fortifică suveranitatea noastră”, a zis Krasnoselski. Cum înțelegeți Dvs. că un compromis, iată, fortifică suveranitatea unei regiuni separatiste? Sau ar putea fi vorba doar de o retorică pentru publicul local?

​Sergiu Gaibu: „Dumnealui are perfectă dreptate. După cum am menționat, este, practic, primul caz prin care Chișinăul recunoaște o politică vamală independentă a Tiraspolului față de mărfurile care sunt introduse pe teritoriul respectiv. Aceasta este o pierdere politică directă în negocierea cu Tiraspolul. Deci, dl Krasnoselski evident că a punctat foarte corect nuanța respectivă și Chișinăul, în schimb, nu a cerut absolut nicio cedare politică față de Tiraspol. Acesta este minusul cel mare.”

Europa Liberă: Economistul Centrului analitic Expert-Grup, Sergiu Gaibu, în dialog cu Liliana Barbaroșie și Alexandru Canțir.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă