Dodon și „Pobeda” sau cum este folosită istoria în scopuri politice

Președintele Igor Dodon, într-un automobil de marcă sovietică „Pobeda”, în drum spre Șerpeni

Pe 23 și 24 august, președintele Igor Dodon a marcat ceea ce el numește „eliberarea Moldovei de sub ocupație fascistă”. Pandemia de coronavirus nu l-a împiedicat să meargă cu o mașină „Pobeda” într-un marș automobilistic la Șerpeni și să pozeze lângă grupuri de veterani și simpatizanți. Oponenții politici îi reproșează că într-o societate dezbinată, cum este cea a R. Moldova, în loc să promoveze reconcilierea, comemorând toate victimele celui de-al Doilea Război Mondial, dimpotrivă, ar semăna vrajba intenționat. Liderul informal al socialiștilor este criticat că promovează propaganda rusă în subiecte ce vizează istoria și ar alimenta nostalgii după defuncta Uniune Sovietică cu scopuri strict electorale.

Your browser doesn’t support HTML5

Dodon și „Pobeda” sau cum este folosită istoria în scopuri politice

Duminică, Igor Dodon a uitat pentru câteva ore de coronavirus, măști de protecție, distanțare socială și a marcat fără opreliști ziua de 23 august, care în istoriografie este văzută în mod total diferit, fie ca o zi în care Basarabia a fost „eliberată”, fie „ocupată”, în funcție de felul în care istoricii se raportează la defuncta Uniune Sovietică.

Președintele Dodon acceptă doar „eliberarea” datorată trupelor sovietice, ceea ce criticii lui spun că face parte din propaganda Rusiei lui Putin. Prin urmare, nu a putut rata ocazia să fie văzut în cortegiul de mașini retro de marca „Ciaika”, „Pobeda”, „Volga”, „Gaz”, la ceremonia de la Șerpeni participând și ambasadorul rus Oleg Vasnețov. „Locuitorii Moldovei țin minte și se mândresc că ei sunt urmașii învingătorilor”, a spus președintele moldovean în limba rusă. În română mesajul lui Igor Dodon a sunat astfel:

„Suntem aici, la Șerpeni, pentru a comemora, eroii care au căzut pentru eliberarea pământului nostru de sub ocupație fascistă. 76 de ani în urmă anume pe aceste câmpuri zeci de mii de ostași de diferite naționalități, și moldoveni, și ruși, și ucraineni, și bieloruși, luptau aici pentru a elibera pământul nostru. E de datoria noastră să ținem minte faptele eroice ale strămoșilor noștri și să promovăm această memorie și generațiilor următoare”.

Astăzi, Igor Dodon a marcat „eliberarea” și la Memorialul „Eternitatea” din Chișinău, alături de președinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, și premierul Ion Chicu.

Lideri din opoziția pro-europeană, printre care Maia Sandu și Andrei Năstase, au făcut apel la reconciliere, îndemnând oameni care s-au aflat pe diferite baricade ale războiului să nu admită ideologizarea istoriei, să-și asume trecutul și să-și trateze semenii cu toleranță și respect reciproc.

Din păcate, există și astăzi politicieni care nu au înțeles aceste lucruri și pângăresc trecutul dureros al concetățenilor noștri pentru a obține dividende politice, se spune în mesajul lui Andrei Năstase.

Deputatul PAS și istoricul Virgiliu Pâslariuc spune că mesajele de unitate ar fi mult mai indicate din partea conducătorilor unor țări cu istorii tumultoase și cu crize identitare, mai ales când mii de veterani au început războiul în armata română și l-au terminat în cea sovietică, ceea ce a lăsat amprente.

Virgil Pâslariuc

„Da, noi suntem toți urmașii învingătorilor, dar totodată suntem urmașii celor care au fost victime ale acelor evenimente. Atunci când, ca un politician mai puțin responsabil, mobilizezi doar partea ta de electorat, aruncând niște petarde identitare, acest lucru este destul de periculos. Dar noi deja ne-am deprins, mai ales înaintea alegerilor. Acești politicieni nu au nevoie de unitate, ei au nevoie exact de polarizare, fiindcă în acest climat de tensiune socială ei încearcă să-și localizeze cumva direct [electoratul]”.

Sociologul Vasile Cantarji spune că marcarea anumitor date istorice în R. Moldova este privită de politicieni, indiferent de culoare ideologică, drept un motiv în plus de a-și consolida electoratul. Bunăoară, pradă a manipulărilor când vine vorba de „eroismul soldaților sovietici” sunt minoritățile lingvistice, afirmă sociologul, vorbitorii de rusă sunt sensibili la astfel de teme, în plus din cauza necunoașterii limbii oficiale, consumul lor mediatic este limitat. A rezultat un soi de terci din istorie în mentalul colectiv, susține Vasile Cantarji, când urmașii celor care au supraviețuit foametei, deportărilor, Holocaustului, regimurilor totalitare în general nu a tras lecții din învățămintele istoriei, căzând în nostalgii exploatate de politicieni.

Vasile Cantarji

„Populația în R. Moldova istoric s-a format așa, mai ales pe parcursul secolului trecut, a acumulat în conștiința și subconștientul lor o serie de markere care aparent logic nu ar trebui să se împace într-un singur creier, dar la noi se împacă. Și iată că politicienii mereu caută să manipuleze, să exploreze la maximum potențialul emotiv legat de anumite evenimente majore istorice”.

Istoricul Virgiliu Pâslariuc spune că istoria academică admite puncte de vedere controversate legate de anumite evenimente și chiar polemici, dar acest lucru nu trebuie să ajungă temă de dezbatere pentru politicieni. Astăzi deputat, Pâslariuc este de părere că politicienii trebuie să fie preocupați prioritar de prezent și mai ales de viitor, că doar pentru asta au fost aleși de cetățeni.