Agenția France Presse a relatat că Salwan Momika, un irakian creștin care a ars Corane la o serie de proteste, și coprotestatarul Salwan Najem au fost acuzați de „agitație împotriva unui grup etnic” în patru rânduri, în vara anului 2023.
„Ambii bărbați sunt urmăriți penal pentru că în aceste patru ocazii au făcut declarații și au tratat Coranul într-un mod menit să exprime dispreț față de musulmani, pe baza credinței lor”, a declarat procurora-șefă Anna Hankkio.
Potrivit dosarului de acuzare, cei doi au profanat Coranul, inclusiv arzându-l, în timp ce făceau remarci disprețuitoare la adresa musulmanilor - într-unul din cazuri, în fața unei moschei din Stockholm.
„În opinia mea, declarațiile și acțiunile celor doi intră sub incidența dispozițiilor privind agitația împotriva unui grup etnic sau național și este important ca această chestiune să fie judecată în instanță”, a adăugat procurora.
Relațiile dintre Suedia și mai multe țări din Orientul Mijlociu au fost tensionate de protestele celor doi.
- Te-ar putea interesa și: Irakianul expulzat din Suedia pentru arderea repetată a Coranului cere azil Norvegiei
Protestatarii irakieni au luat cu asalt ambasada Suediei la Bagdad de două ori în vara anului 2023, provocând incendii în interior, cu a doua ocazie.
În luna august a anului trecut, serviciul suedez de informații Sapo a ridicat nivelul de amenințare la patru pe o scară de cinci, după ce arderile de Coran au făcut din țară o „țintă prioritară” pentru eventuale atacuri teroriste.
Guvernul suedez a condamnat profanările, menționând în același timp că libertatea de exprimare și de întrunire sunt protejate de Constituție.
La începutul acestei luni, procurorii l-au acuzat pe activistul de dreapta suedezo-danez Rasmus Paludan de aceeași infracțiune pentru un protest din 2022 în orașul Malmö, din sudul Suediei, care a inclus și arderea Coranului.
În octombrie 2023, un tribunal suedez a condamnat un bărbat pentru incitare la ură etnică prin arderea Coranului în 2020, aceasta fiind prima dată când sistemul judiciar al țării scandinave cu lungă tradiție liberală a judecat acuzația de profanare a cărții sfinte a Islamului.
Procurorii obișnuiau să spună mai înainte că, în conformitate cu legislația suedeză, arderea unui exemplar din Coran poate fi privită ca o critică a cărții respective și a religiei, fiind „absolvită” astfel de libertatea de exprimare.
Cu toate acestea, în funcție de context și de declarațiile făcute la momentul respectiv, asemenea acțiune poate fi considerată și „agitație împotriva unui grup etnic”, au constatat, mai nou, procurorii. (MȚ)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te