Dostoievski: 200 de ani de la naștere

Feodor Dostoievski la 26 de ani, într-un desen de Konstantin Trutovsky

 Dostoievski s-a născut la Moscova la 11 noiembrie 1821.A început să facă literatură de foarte tânăr, A făcut școala la internat și a urmat cursurile Institutului de Inginerie Militară Nikolayev după ce mama sa a murit în 1837.

 „Să nu uităm că motivel acțiunilor umane sunt, de obicei, nemăsurat mai complexe și mai variate decât explicațiile pe care li le dăm mai târziui”. -- Dostoievski, Idiotul

Tatăl lui Dostoievski și-a scris numele în ucraineană, Mykhaylo, înainte de războiul din 1812, în care a servit ca chirurg militar. După aceea, și-a scris numele ca în rusă, Mihail. Familia sa își are rădăcinile în regiunea Pinsk din Belarusul de astăzi.
 

Feodor Dostoievski la Sankt Petersburg în 1861.
Dostoievski a lucrat ca inginer militar până când a părăsit profesia după ce a publicat primul său roman în 1845. În 1849, el și alți membri ai unui cerc literar au fost acuzați că au citit lucrări politice interzise.
A fost condamnat la moarte în fața plutonului de execuție.
„Oamenii vorbesc uneori despre cruzimea animală a omului, dar acest lucru este teribil de nedrept și ofensator pentru animel, pentru că niciun animal nu ar putea fi vreodată atât de crud ca un om, atât de priceput și de artist în cruzimea sa.” -- Dostoievski, Crima și pedeapsa

 

În orașul Semei, Kazahstan, Muzeul memorial literar Dostoievski include o clădire din lemn în care Dostoievski a trăit în exil între anii 1857-59 în locul cunoscut pe atunci sub numele de Semipalatinsk. Execuția sa a fost oprită în ultimul moment printr-o scrisoare a țarului de comutare a sentinței. Dostoievski a executat patru ani de exil cu muncă silnică într-un lagăr de prizonieri din Omsk, urmat de serviciul militar obligatoriu.
„Gradul de civilizație al unei societăți poate fi judecat vizitându-i închisorile”. -- Dostoievski, Amintiri din Casa morților

Dostoievski în 1863.
 Dostoievski s-a căsătorit cu Maria Isayeva la Semipalatinsk în 1857. La scurt timp după aceea, din cauza sănătății precare, a fost eliberat din serviciul militar și i s-a permis să se mute la Sankt Petersburg.
„Lucru îngrozitor este că frumusețea este atât de misterioasă, pe cât e de teribilă. Dumnezeu și diavolul se luptă acolo și câmpul de luptă este inima omului." -- Dostoievski, Frații Karamazov

Dostoievski în 1872.
În 1864, soția lui Dostoievski, Maria, și fratele său, Mihail, au murit, lăsându-l să-și întrețină fiul vitreg și, de asemenea, familia fratelui său. Acest lucru și insuccesul revistei pe care a fondat-o împreună cu Mihail l-au adus în pragul sărăciei.
„Omul este o creatură care se poate obișnui cu orice și cred că aceasta este cea mai bună definiție a lui.” -- Dostoievski, Amintiri din Casa morților
 

Dostoievski în 1876.
În 1867, Dostoievski s-a căsătorit cu Anna Snitkina, pe care a angajat-o ca secretară pentru a-l ajuta să termine un roman. Mai târziu ea avea să-i administreze afacerile.
„Mai presus de toate, nu te minți pe tine însuți. Omul care se minte pe sine și își ascultă propria minciună ajunge într-un punct în care nu poate distinge adevărul din interiorul său sau din jurul său și, astfel, își pierde orice respect pentru sine și pentru ceilalți. Și fără respect, încetează să iubească.” -- Dostoievski, Frații Karamazov

Fiica lui Dostoievski Lyuba (șezând)
Primul copil al lui Dostoievski, Sofia, s-a născut la Geneva, în martie 1868, dar a murit de pneumonie trei luni mai târziu. Fiica sa Lubya s-a născut în septembrie 1869 la Dresda. Cei doi fii ai săi, Feodor (1871) și Aleksei (1875), s-au născut în Rusia.
„Îmi place să revin, în anumite momente, în locuri în care am fost cândva fericit; îmi place să modelez prezentul după imaginea trecutului irecuperabil.” -- Dostoievski, Nopți albe
 

Dostoievski la Sankt Petersburg în 1879.
 În ultimii săi ani de viață, sănătatea lui Dostoievski a început să se deterioreze. S-a mutat pentru o vreme la Staraya Russa, cunoscută pentru stațiunile sale minerale. A fost sfătuit să se ducă la cură în străinătate și a fost diagnosticat în 1874 cu catar acut.
De asemenea, a avut o serie de crize epileptice.
„Se pare că, de fapt, a doua jumătate a vieții unui om nu este alcătuită din altceva decât din obiceiurile pe care le-a acumulat în prima jumătate.” -- Dostoievski, Demonii

Mormântul lui Dostoievski din Sankt Petersburg.
Dostoievski a murit pe 9 februarie 1881, după o serie de hemoragii pulmonare. A fost înmormântat în cimitirul Tikhvin din mănăstirea Aleksandr Nevski.
„Dumnezeu este necesar și de aceea trebuie să existe... Dar știu deopotrivă că nu există și nu poate exista... Nu înțelegeți că un om care are aceste două gânduri nu poate continua să trăiască?” -- Dostoievski, Demoniii