Anunțând propunerea în dezbateri publice la 5 decembrie, ministerul Sănătății a spus că fuziunea trebuie să aibă loc până 1 ianuarie 2024. Ministerul a spus Europei Libere că, potrivit propunerii, ambele spitale vor funcționa ca și până acum și se va schimba doar managementul instituțiilor.
Principalele argumente ale autorităților pentru comasarea celor două spitale, aflate unul la periferia Chișinăului, iar altul în centru, sunt:
- carențe în modul de organizare și funcționare;
- utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare.
Cu ajutorul fuzionării, ministerul crede că va reuși să rezolve aceste probleme și să facă economii, pentru a moderniza spitalele și a acorda servicii mai bune pacienților.
Se vor economisi 1,5 milioane de lei anual
În propunerea de fuzionare, ministerul Sănătății spune că Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” va absorbi Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile.
Ambele spitale au nevoie de finanțare suplimentară pentru reparații, iar „Toma Ciorbă” este vechi și nu corespunde cerințelor, secțiile arată deplorabil, instituția riscând să nu fie reacreditată, spun autorii ideii de fuzionare.
Ca rezultat, ei cred că se vor face economii la remunerarea muncii personalului de conducere și a celui administrativ de aproximativ 1 milion 500 mii lei pe an, bani care pot fi reinvestiți în reparații și modernizare, sugerează planul autorităților.
Disponibilizările pot afecta personalul din administrația ambelor spitale și personalul auxiliar, dar nu este limpede dacă vor viza și personalul medical.
- Te-ar putea interesa și: „Suntem într-o situație confuză”. În grija cui rămân tinerii specialiști după reforma spitalelor?
În prezent, spitalul „Toma Ciorbă” are 345 de unități de personal, iar spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile 250,5 unități.
Directorul spitalului „Toma Ciorbă”, Sergiu Vasilița, a declarat Europei Libere că a aflat din presă despre decizia ministerului Sănătății de a face propunerea de fuzionare.
„Discuții au fost la minister încă în primăvară, dar acum nimeni nu m-a anunțat”, spune Vasilița.
Directorul nu știe dacă își va păstra funcția după fuzionarea celor două instituții. Dar înainte să conducă „Toma Ciorbă”, spitalul absorbant, Vasilița a fost directorul spitalului care urmează a fi absorbit în urma posibilei fuziuni.
„Problema standardelor nu va dispărea odată cu fuzionarea instituțiilor”
Într-o postare pe Facebook, specialistă în bioetică, management și legislație în sănătate, Rodica Rusu Gramma, a scris că ideea acestei fuzionări a mai fost dezbătută fără rezultat încă în anii 2006-2008.
Rodica Rusu Gramma, specialistă în bioetică, management și legislație în sănătate
Ea spune că cele două instituții nu au o structură compatibilă și nu vede sensul fuzionării. „Un spital de boli infecțioase are nevoie de o structură specială – boxe, cu sisteme de ventilare izolate. În clădirea spitalului de dermatologie nu sunt așa condiții”, scrie Gramma în postare.
Cu o reacție pe Facebook a venit și Mihai Pîsla, fost director al Centrului Național de Sănătate Publică (n.r. în prezent Agenția Națională pentru Sănătate Publică). Acesta spune că fuzionarea spitalelor nu va rezolva problema principală: nici un spital, nici celălalt nu întrunește „nici pe departe” standardele unei instituții medicale moderne. Fuzionarea, scrie Pîsla, nu va rezolva nici „problema investițiilor capitale în renovarea clădirilor și infrastructurii depășite a Spitalului „Toma Ciorbă”.
Fuzionarea celor două instituții este prima mare propunere a ministerului Sănătății în ce privește funcționarea spitalelor de la o reformă inițiată acum un an în privința spitalelor raionale. Atunci, ministerul Sănătății a devenit fondator al spitalelor raionale în locul autorităților locale, ministra Ala Nemerenco spunând că astfel acestea vor putea fi modernizate mai ușor. Schimbarea fondatorului în acte nu s-a produs încă peste tot, dar totuși multe spitale au început să primească echipamente noi în 2023, iar secții prioritare ale spitalelor raionale au fost reparate.
### Vezi și... ### Spitalele raionale trec în gestiunea Ministerului Sănătății. Statul alocă 150 de milioane de lei pentru reformă