Drepturile de autor: UE și căpcăunii Gafa (Google, Apple, Facebook și Amazon)

Google, YouTube (posedat tot de Google), Facebook, Twitter și alți giganți ai informației pe internet s-au bătut ani de zile căutând să evite ceva precum Directiva drepturilor de autor, adoptată marți 26 martie de eurodeputaţi cu un raport de voturi de 348 pentru la 274 împotrivă.

Partizanii legislației propusă de Parlamentul European afirmă că textul apără drepturile de autor ale artiștilor în fața platformelor care le distribuie creațiile gratuit (și foarte des sub o formă de calitate îndoielnică).

Acei giganți reuniți sub acronimul Gafa (Google, Apple, Facebook și Amazon) ar trebui acum, potrivit Parlamentului European, să obţină licenţe pentru permiterea publicării conţinutului tuturor operelor literare, jurnalistice sau audiovizuale aflate sub incidenţa drepturilor de autor şi să elimine materialele și postările, fie și parțiale, care încalcă reglementările de proprietate intelectuală.

### Vezi și... ### Mai multe proiecte şi comunicare între locuitorii celor două maluri ale Nistrului (VIDEO)

Proiectul noii legislații a fost, însă, și rămâne foarte contestat și la nivelul guvernelor statelor membre, dar și în societatea civilă, în Germania de pildă, sau în țările, în general nordice, în care funcționează formațiuni de tipul Partidul Piraților, care militează pentru libertatea totală pe Internet, inclusiv aceea de a copia și reproduce la infinit.

Discuția se duce în special în jurul articolului 17 (care într-o versiune anterioară era art. 13.). Articolul 13 face site-uri precum YouTube responsabile juridic pentru materialele postate acolo de utilizatorii din cadrul Uniunii Europene şi obligă (textul ar intra teoretic în vigoare în 2021) toate platformele online să semneze contracte cu deţinătorii drepturilor de autor.

### Vezi și... ### Partidul te caută pe reţelele de socializare!

La fel, art. 11 spune că servicii precum Google News vor trebui să semneze contracte cu grupuri editoriale şi publicații pentru a putea difuza fragmente de informații și texte. Textul cere astfel ceea ce ar fi o taxă pe linkuri reproduse.

În practică, lucrul s-ar dovedi repede imposibil, dată fiind cantitatea de informație reprodusă în fiecare secundă. Google, YouTube și alte platforme online, ar trebui să instaleze filtre extrem de costisitoare și imperfecte care să verifice fiecare lucru postat pentru a vedea dacă nu încalcă vreun copyright. Asta înseamnă un dezastru pentru micii creatori independenți, care nu vor mai putea posta ceva dacă filtrul YouTube sau Google, imperfect prin definiție, va decide că postarea seamănă cu altceva din baza de date stocată. Filtrele nu ar putea face distincția, de pildă, între conținut copiat și conținut parodiat (ceea ce e o operă aparte). Articolul 13 ar putea astfel ucide memele, “kill off memes”, parodiile vizuale.

### Vezi și... ### În campania electorală s-au cheltuit peste 1,3 milioane de lei pentru reclame pe rețelele de socializare

Parlamentul European spune însă că platforme non-comerciale, precum Wikipedia, nu sunt vizate de legislația propusă.

Google a avut deja o lungă serie de probleme legale în Europa, unde multe grupuri de presă au încercat să facă firma să plătească drepturi de autor pentru fragmentele de articole preluate în Google News. Google a aplicat atunci o metodă de constrângere foarte simplă: a încetat să mai pună în ierarhia căutării acele grupuri de presă, așa încât traficul spre ele s-a prăbușit. În Spania, în 2015, Google chiar a închis, pur și simplu, Google News, ceea ce a însemnat dispariția oricărui public pentru multe mici agenții și site-uri de presă mici sau locale.

Deocamdată, Google rămâne prudent. După votul de marți, un purtător de cuvânt a spus: „Detaliile contează, astfel că aşteptăm să colaborăm cu factorii care iau decizii politice, cu grupurile editoriale, cu producătorii de materiale şi cu deţinătorii drepturilor intelectuale în contextul implementării acestor reglementări de către ţările din Uniunea Europeană”.

Un experiment a ceea ce ar genera o căutare Google News care ar rezulta într-o ierarhie de rezultate în care publicațiile europene ar apărea doar cu titluri, câteva cuvinte din articol, și fără o imagine, s-a încheiat printr-un dezastru. Publicul s-a împuținat pe jumătate.

### Vezi și... ### Renașterea jurnalismului online

Sigur, deocamdată este vorba doar de o propunere de legislație a Parlamentului European. Rămâne acum ca țările membre, în cadrul Consiliului UE, să o aprobe. E revelator, de altfel, că grupuri politice precum ecologiștii au militat, în Parlamentul European, împotriva legislației.

De asemenea, mulți experți avertizează că asta ar lovi serios creativitatea europeană și ar întări de fapt supremația SUA pe internet, dat fiind că doar companiile americane posedă mijloacele de a instala filtrele pe care noua legislație le dorește.

Detaliile legislației vor fi decise de statele membre in UE, dar efectul ar putea fi uriaș, deoarece asta ar putea afecta funcționarea Google, Apple, Facebook și Amazon la nivel planetar, făcând ca internetul să se împartă în sfere culturale și geografice, în primul rând un internet SUA și unul european, cu China și Rusia având propriul lor spațiu virtual controlat intern.