Autoritățile moldovene și cele ucrainene au inaugurat astăzi controlul comun la încă un punct de trecere a frontierei, la Palanca. Asemenea puncte există deja șase. Numai unul se află pe segmentul transnistrean al graniței, la Cuciurgan, dar cele două țări au spus astăzi că planifică să înceapă în curând patrularea comună a graniţei, inclusiv pe segmentul transnistrean.
Your browser doesn’t support HTML5
„Dublul filtru de control” pe segmentul transnistrean de frontieră
Controlul comun la punctele de trecere a frontierei presupune funcționarea unui dispozitiv unificat, cum ar veni un ghișeu unic al patru autorități din cele două ţări: serviciile vamale şi de poliţie de frontieră. Pe lângă facilitarea trecerii persoanelor şi mărfurilor, reprezentanții Kievului şi Chişinăului spun că ar fi vorba şi de măsuri menite să consolideze securitatea regională.
În paralel cu aceste puncte de trecere a frontierei, în următoarea perioadă vor începe să activeze patrule moldo-ucrainene atât în zona centrală a graniței, cât şi în proximitatea regiunii separatiste din estul Republicii Moldova. Va fi un „dublu filtru de control”, care va reduce pierderile vamale şi fiscale generate de contrabanda despre care se vorbește de ani de zile că ar exista pe segmentul transnistrean, a spus Vitalie Vrabie, şeful Serviciului Vamal de la Chişinău.
Controalele comune vor trece la „un nou nivel de colaborare”, a afirmat şi Petro Ţighikal, şeful Serviciului grăniceresc de stat al Ucrainei.
„Astăzi controlul comun care există pe segmentul central al frontierei, este vorba de punctul de trecere de la Cuciurgan, dă posibilitatea instituțiilor de drept să combată acele tipuri de activități ilegale pe care anterior nu puteam să contracarăm. Astăzi noi controlăm în comun acest segment, împreună combatem migraţia ilegală, activitățile de contrabandă, posibil chiar şi terorismului”.
Între anii 1998-2001, au existat şapte puncte comune de control la frontieră moldo-ucraineană: patru în zona de nord, unul pe segmentul transnistrean, la Cuciurgan, şi două în partea de sud. Din cele şapte, în doar un singur caz, la Palanca, vama se afla pe teritoriul Republicii Moldova, îşi amintește expertul de la IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi. În 2001, autoritățile de la Kiev s-au retras în mod unilateral de la Palanca şi au forţat partea moldoveană să se retragă din celelalte puncte. După introducerea misiunii europene de monitorizare a frontierei EUBAM, prin 2007-2008, Chişinăul a reluat ideea controlului comun, cu excepția punctului Pervomaisk-Cuciurgan.
Republica Moldova şi Ucraina au semnat recent un nou acord ce ar trebui să facă posibilă extinderea numărului de posturi la care se va opera controlul comun - de la şase puncte, câte funcționează în prezent, la 65, adică toate câte există pe perimetrul frontierei. Acest document urmează să fie ratificat de Rada Supremă de la Kiev, după care va fi pus în funcțiune întreg mecanismul, spune Rosian Vasiloi. Expertul constată că atitudinea Ucrainei s-a schimbat radical odată cu izbucnirea conflictului din Crimeea şi Donbass, iar Chişinăul ar trebuie să valorifice disponibilitatea Kievului:
„Proiectul pilot la Pervomaisk-Cuciurgan a arătat că, de fapt, nemulțumirea nu vine din partea cetățenilor, nu vine din partea agenților economici, dar nemulțumirea este legată de acea isterie provocată de către sursele media ruseşti şi pretinsele autorități din regiunea transnistreană separatistă. Şi noi trebuie să luăm tot ce este mai bun în sensul acesta, nu în sensul că este război acolo, dar că Ucraina s-a întors cu faţa la Republica Moldova şi a înţeles unde este pericolul real”.
Expertul asociat IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, spune că este inevitabil ca toate cele 25 de puncte de trecere a frontierei pe segmentul transnistrean să treacă prin modernizări şi schimbări majore. Patrularea comună în zona de est, realizată pe teritoriul ucrainean, va fi o premieră, mai zice el. Puterea de la Kiev a vrea să vadă în autoritățile moldovene parteneri credibili, contrar surprizelor provocate în primăvară legate de achiziţia de curent electric, care i-ar fi derutat, mai constată Rosian Vasiloi:
„Partea ucraineană nu înțelegea mesajele şi acțiunile din partea autorităților Republicii Moldova, de pildă, revenirea la procurarea energiei electrice de la Cuciurgan, când ei aveau un contract semnat pentru livrarea energiei electrice 100% din Ucraina. Problema e în aceea că instabilitatea aceasta politică creează foarte multe ambiguități şi lipsa de voință politică din partea autorităților care astăzi sunt la guvernare şi anumite interese obscure pot provoca anumite riscuri în ceea ce ţine de relațiile bilaterale între Republica Moldova şi Ucraina pe dimensiunea asigurării securității frontierei de stat”.