Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

De ce vrea să închidă lumina în R. Moldova centrala termoelectrică de la Cuciurgan

Din sumarul ediţiei:

Conducerea Centralei termoelectrice de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, sugerează că ar putea cere un preț mai mare pentru curentul electric furnizat malului drept al Republicii Moldova. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, despre îngrijorările Chişinăului în legătură cu situația regională și planurile legate de reglementarea transnistreană. Și o discuție cu fostul membru în Comisia Unificată de Control, Ion Leahu, și tânărul istoric și cercetător Dionis Smoleac, despre viziunile generațiilor pe care le reprezintă cu privire la problematica transnistreană.

***

Pentru început, trecem în revistă câteva dintre evenimente principale ale săptămânii trecute care au legătură cu problematica transnistreană și situația regională.

La Chișinău a fost semnat acordul de reducere sau anulare a tarifelor de roaming dintre Republica Moldova și România. Acordul, semnat la ședința comună a guvernelor celor două țări prevede că pentru apelurile efectuate în roaming tarifele vor scădea de cel puțin 10 ori, pentru apelurile primite în roaming în România din Republica Moldova nu va fi perceput tarif, iar pentru serviciile de Internet utilizate în roaming în România tarifele vor scădea de cel puțin 5 ori.

Prim-miniștrii Natalia Gavrilița și Nicolae Ciucă

Tot la ședința comună a celor două guverne, prima organizată la Chișinău de la lansarea acestor reuniuni în 2012 la Iași, s-au semnat acordurile privind ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro acordat de București Republicii Moldova, precum și cele privind construcția unui pod rutier peste râul Prut la Ungheni, care va facilita circulația spre Iași, și consolidarea podului de la Giurgiulești. În conferința de presă care a urmat semnării acordurilor, premierul român Nicolae Ciucă a remarcat că în acest fel Moldova va fi și mai bine conectată la sistemul rutier european.

Trei europarlamentari au cerut Uniunii Europene să ofere, în viitorul apropiat, un statut preliminar de aderare pentru Republica Moldova, asemănător celui pe care îl are Norvegia, ceea ce-i va permite să devină membru al pieței unice europene, „ca etapă preliminară în procesul de aderare la UE”. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova, spune, într-un mesaj Facebook, că la Chişinău există acum „o majoritate politică proeuropeană care a arătat că vrea și poate să accelereze reformele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană”. Totodată, europarlamentarul a cerut statelor membre UE să sprijine Republica Moldova în investigarea fraudei bancare, „astfel încât banii care au dispărut din băncile moldovenești să poată fi recuperați mai repede”.

Așa-numita armată din regiunea separatistă transnistreană a efectuat săptămâna trecută cel puțin două exerciții militare, potrivit informațiilor publicate de presa transnistreană. Miercuri forțele aeriene au exersat apărarea antiaeriană, sarcina fiind „efectuarea operațiunilor de recunoaștere în privința forțelor aeriene inamice”. Iar sâmbătă soldații din armata transnistreană au exersat „tragerile de noapte pe câmpul de luptă”. Exercițiile militare în regiunea transnistreană sunt foarte frecvente, fiind organizate fie de militarii ruși dislocați în stânga Nistrului în cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse, fie de așa-numita armată transnistreană. Lunar, acolo au loc zeci de aplicații militare. Aceste acțiuni trezesc îngrijorări la Chişinău și în Ucraina vecină, mai ales în ultimele luni, în contextul tensiunilor ruso-ucrainene și a informațiilor privind o posibilă agresiune rusească împotriva Ucrainei.

Sunt Lina Grâu și vă prezint principalele știri la Radio Europa Liberă

Ministrul de externe moldovean, Nicu Popescu, a asigurat că Republica Moldova este pregătită pentru „orice scenarii, negative sau pozitive” legate de situația tensionată de la granița ruso-ucraineană. Într-o declarație făcută Europei Libere, Nicu Popescu și-a reafirmat speranța că actualele tensiuni din regiune vor fi soluționate prin metode pașnice. „Toate statele din regiune, dar și partenerii noștri, și din est, și din vest, discută foarte mult despre aceste riscuri. Le știm, ținem cont de ele. Republica Moldova evident se pregătește să gestioneze orice scenarii – negative, pozitive. Evident că noi sperăm că aceste tensiuni vor fi soluționate prin metode pașnice, prin metoda dialogului, în baza respectului suveranității și integrității teritoriale a tuturor statelor din regiune, evident și a Ucrainei, evident și a Republicii Moldova. Suntem foarte îngrijorați, dar sperăm că această fază de tensiuni va fi depășită”, a declarat ministrul moldovean de Externe.

Rusia continuă să respingă că ar avea intenția să atace Ucraina, deși a trimis, potrivit estimărilor occidentale, peste 100 000 de militari în apropierea graniței cu țara vecină. Mai multe țări și-au rechemat personalul ambasadelor și și-au sfătuit cetățenii să părăsească Ucraina. Președintele american Joe Biden a cerut cetățenilor americani rămași în Ucraina să părăsească țara imediat din cauza pericolului crescând pe care îl reprezintă trupele ruse, desfășurate la granița cu Ucraina.

Președintele american Joe Biden i-a spus sâmbătă într-o convorbire telefonică președintelui rus Vladimir Putin că o invazie a Ucrainei „ar produce suferință umană pe scară largă și ar slăbi poziția Rusiei” în lume, potrivit unei declarații a Casei Albe. Biden a reafirmat, de asemenea, că Statele Unite și aliații săi vor „răspunde decisiv”, iar „Rusia va plăti rapid și scump” dacă va invada Ucraina.

Mai multe țări europene elimină treptat restricțiile legate de pandemia COVID-19, pe măsură ce numărul cazurilor de infecții scade. Spania și Italia au renunțat la masca de protecție în spațiile publice. Totodată, Suedia, după Danemarca, ridică și ea ultimele restricții sanitare impuse pentru a limita răspândirea pandemiei de coronavirus.

***

Conducerea centralei termoelectrice de la Cuciurgan din regiunea transnistreană, principalul furnizor de curent electric pentru malul drept al Republicii Moldova, spune că până pe 31 martie, când expiră actualul contact de furnizare, prețul curentului nu se va schimba, însă sugerează că după această dată ar putea cere un preț majorat.

Directorul Centralei de la Cuciurgan, Valentin Trubceanin, a declarat joi la o conferință de presă, citat de mass media din stânga Nistrului, că centrala „nu este o întreprindere socială” care să asigure locuitorilor Moldovei curent electric ieftin.

„Gazele s-au scumpit, iar toți vor ca prețurile la curent electric să nu crească dramatic pentru ca populația Moldovei să nu fie lovită de noi scumpiri, după creșterea tarifelor la căldură, gaze și alte servicii. Dar vreau să subliniez că centrala de la Cuciurgan nu este o întreprindere socială, suntem o afacere. Așa că va trebui să căutăm o soluție de compromis”, a declarat Trubceanin. „Moldova înțelege că, spre deosebire de noi, alți furnizori cu care am mai concurat pe piața moldovenească nu sunt în stare să asigure livrări constante și în cantități suficiente, plus că au prețuri mai mari ca ale noastre”, a mai spus directorul centralei de la Cuciurgan.

În ultimii ani Centrala de la Cuciurgan a devenit singurul furnizor pentru malul drept al Republicii Moldova, care își poate asigura din producție proprie sub 30 la sută din necesități. Anterior, Republica Moldova importa electricitate și din Ucraina. Iar în prezent, autoritățile de la Chişinău vorbesc tot mai mult despre necesitatea de a diversifica sursele de energie și despre nevoia de interconectare la rețelele europene, prin intermediul României.

Șeful centralei de la Cuciurgan, întreprindere care este proprietate a concernului rus RAO ES, a încercat, la conferința de presă, să descurajeze această intenție a autorităților de la Chişinău. „Interconectarea cu România se poate face din punct de vedere tehnic. Dar costul curentului electric în Republica Moldova este de 53,5 dolari pentru un megawatt-oră, iar în România – de 150 de euro, a fost și mai mult. Simțiți diferența, da? Dacă cei din Moldova se pricep la economie și dacă gândesc limpede, de unde vor cumpăra curent – de acolo unde acesta costă 53 de dolari, sau de acolo unde prețul e 150 de euro?”, s-a întrebat, retoric, directorul centralei de la Cuciurgan, Valentin Trubceanin.

Autoritățile de la Chişinău sunt însă decise să diversifice livrările de energie electrică – pe 4 februarie Parlamentul a adoptat o lege care prevede că pe piața moldovenească trebuie să existe cel puțin doi furnizori de curent. Iar modificările vor intra în vigoare de la 1 aprilie, dată la care expiră și contractul cu centrala de la Cuciurgan. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, la inițiativa căruia a fost aprobat proiectul, a specificat că noile reglementări vin să asigure mai multă securitate energetică Republicii Moldova, în condițiile în care în toamnă, când Rusia a redus cantitățile de gaze, Guvernul a fost nevoit să împrumute curent electric din Ucraina deoarece Centrala de la Cuciurgan nu a mai putut produce suficientă electricitate.

Distribuitorul de curent electric, Premier Energy, a anunțat săptămâna trecută că șase furnizări au intrat în concursul pentru un contract pe piața moldovenească. Licitația va avea loc pe 28 februarie.

Pentru administrația de la Tiraspol furnizarea de curent electric pe malul drept este sursa principală de valută, iar centrala de la Cuciurgan este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul transnistrean. Directorul centralei spune că întreprinderea a virat anul trecut în bugetul de la Tiraspol 318 milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproape 20 de milioane de dolari. Exporturile de curent au crescut cu 6 la sută anul trecut, iar malul drept a plătit peste 200 de milioane de dolari pentru curentul cumpărat în stânga Nistrului, potrivit datelor prezentate de administrația din regiune.

Acum câțiva ani, Tiraspolul era foarte îngrijorat de riscul de a pierde piața moldovenească și chiar își planifica bugetul în funcție de acest contract. Ce s-a schimbat între timp, care este rostul acestei retorici schimbate a Tiraspolului și ce alegem – prețul mic sau diversificarea surselor de energie? Un subiect pe care l-am discutat în studioul Europei Libere cu Ion Leahu, fost membru în Comisia Unificată de Control, și Dionis Smoleac, student la drept și tânăr cercetător.

Ion Leahu: „S-a întâmplat ceea ce se întâmplă în general în relațiile Chişinău – Moscova: relația devine tot mai tensionată și evident că Moscova utilizează toate căile, toate uneltele la care are acces pentru a efectua presiuni asupra actualei guvernări de la Chişinău.

Și aveți perfectă dreptate când spuneți că termocentrala de la Cuciurgan este vital interesată să aibă relații bune cu Chişinăul, din moment ce partea dreaptă a Nistrului, Chişinăul, este unicul și principalul subiect care cumpără energie electrică de la această întreprindere. Aceasta are acum posibilitatea de a mări volumul de capacități cu care lucrează: de la 4 la 5-6 agregate din cele 12 pe care le are. Acum, din 12 lucrează cu mare greu 4 și acestea sunt suficiente ca să asigure necesitățile Transnistriei și ale Republicii Moldova. Dacă Republica Moldova refuză să cumpere curent de la Cuciurgan, înseamnă că tot acest volum rămâne nesolicitat. Înseamnă că oamenii rămân fără salarii și începe procesul de distrugere, de descompunere a agregatelor.

Ion Leahu, expert în probleme de securitate

Așa dă domnul director Trubceanin să nu facă prea mari valuri în paharul cu apă, pentru că el mai mult depinde de Chişinău decât Chişinăul de el. El mai bine ar fi să caute să stabilească relații bune cu malul drept.”

Europa Liberă: Dle Dionis Smoleac, tinerii își pun problema de unde vine curentul electric? Și acest gen de declarații, acest gen de discuții poate fi subiect de întrebări și răspunsuri cu prietenii atunci când ieșiți împreună la o cafea?

Dionis Smoleac: „Probabil că majoritatea tinerilor, la fel ca și o bună parte a populației, nu-și pun astfel de întrebări. Cetățenii Republicii Moldova, ca și guvernul de la Chişinău, doresc să aibă relații de piață normale cu acești agenți economici din stânga Nistrului, la fel ca și cu Gazprom. Însă, din păcate, realitatea este un pic alta și intervine și factorul geopolitic.

Înainte să discutăm despre aceste majorări de prețuri, trebuie să ne punem întrebarea: „Dar ce fel de agenți economici sunt aceștia, fie că vorbim despre Gazprom sau despre centrala de la Cuciurgan?”. Să ne reaminti că de fapt Gazprom este o corporație de stat condusă de Miller, unul dintre apropiații lui Vladimir Putin, sau că centrala de la Cuciurgan face parte din grupul Rossnefti, condus de Secin - la fel, un alt tovarăș apropiat al lui Putin. Și în astfel de situații, atunci când intervine factorul geopolitic, nu putem discuta despre relații de piață comerciale normale.

În ultimul timp, mulți critică guvernarea de la Chişinău – de ce aceasta nu poate să meargă la Moscova și să se înțeleagă cu cei de acolo? Însă impresia mea este că partea moldovenească dorește să aibă aceste relații de piață normale, însă contextul geopolitic nu permite acest lucru și, din păcate, suntem șantajați inclusiv și pe această linie a resurselor naturale, a carburanților și electricității.”

Europa Liberă: Dle Smoleac, același director al centralei de la Cuciurgan spunea că în acest moment prețul curentului pe piața moldovenească este de 53 de dolari, iar în România este de 150 de euro. Și, spunea dumnealui, „cei de la Chişinău, dacă au o anumită luciditate și se pricep la economie, vor înțelege de unde trebuie să cumpere curent electric”. Și în acest context mi-am amintit de ceea ce se întâmpla în Țările Baltice la începuturile independenței. Ei atunci au declarat că preferă să plătească mai scump, dar în schimb să-și asigure libertatea și a se distanța de Rusia, de fosta URSS. La nivelul generației tinere, la nivelul societății noastre care este curentul de opinie – mergem pe aspectul de preț, cumpărăm acolo de unde este mai ieftin, sau mai sunt și alți factori care contează atunci când este vorba de energie

Dionis Smoleac

Dionis Smoleac: „O astfel de abordare este normală pentru generația mai în vârstă care a crescut în perioada sovietică, atunci când era acel stat social care asigura o relativă încredere în ziua de mâine. Respectiv, din partea bunicilor sau a părinților înțeleg că încă este OK să existe o astfel de abordare.

Din păcate însă, în ultima perioadă m-am ciocnit de faptul că sunt și tineri care ar fi de acord ca pentru un preț mai mic la carburanți, la electricitate, un pic să ne reorientăm politica externă, să fim mai loiali față de Kremlin. Dar în această situație eu le răspund că cine schimbă libertatea pe cârnaț, în final va pierde și cârnațul, și libertatea.

Poate sună un pic idealist și romantic, dar în cazul nostru libertatea nu este un cuvânt gol – este libertatea noastră de a fi o societate independentă, responsabilă, de a crea și, prin propria experiență, inclusiv prin propriile greșeli, să ne facem un stat de drept pe plan intern și pe plan extern să ne alegem singuri partenerii de dezvoltare. Și nu aș fi de acord ca pentru un cub de gaz mai ieftin cu câțiva lei să pierdem perspectivele care ni se deschid.

Înțeleg, nu este plăcut, cu toții dorim să rămână mai mulți bani în bugetul familiei. În special înțeleg categoriile mai vulnerabile precum pensionarii sau unii cetățeni din regiunile rurale. Dar trebuie să înțelegem că aceasta este situația și mai bine acum facem un pic de sacrificiu, însă în perspectivă vom obține cu mult mai mult.

Iar în ceea ce privește subiectul securității energetice, trebuie să ne conformăm cu aceste creșteri de prețuri, dar în proces, într-o perspectivă mai îndelungată, trebuie să diversificăm resursele energetice. Și nu vorbesc doar despre gazoductul Iași-Ungheni, dar în general să punem accent pe energia regenerabilă.

Chiar recent, în orașul Criuleni, de unde sunt și eu originar, a fost deschis primul parc fotovoltaic și acesta este un prim pas către o securitate energetică mai consolidată.”

Europa Liberă: Dle Leahu, a fost o pietricică și în curtea generației Dvs. Am ales cârnațul atunci când era cazul să alegem libertatea?

Ion Leahu: „Haideți să fim sinceri – noi nu prea am avut posibilitatea să alegem. Cu o mică excepție de la sfârșitul anilor 1980 – începutul anilor 1990, când am obținut limba română și grafia latină, mai mult nu a existat o influență serioasă a populației. Pentru că deciziile se luau la fostul Comitet central care s-a transformat fie în Parlament, fie în Guvern, dar ideologia a rămas aceeași.

Și pe acest fundal să spui că trebuie să ne orientăm la întreprinderile care oferă mai ieftin, dar pun condiții politice, și să nu căutăm pe altcineva, este o politică care contribuie doar la reducerea foarte mare a dorinței de a avea totuși libertate și nu cârnaț.”

Europa Liberă: Recent al avut un interviu cu ambasadorul Poloniei în Republica Moldova și dumnealui spunea că, în percepția sa, oameni de pe cele două maluri ale Nistrului nu sunt foarte diferiți. Sunt regiuni, spunea dl ambasador, unde există tensiuni mult mai mari între oameni. Pe de altă parte, mulți experți de la Chişinău spun că cei 30 de ani de independență mai mult au îndepărtat cele două maluri ale Nistrului decât să le apropie. Dionis Smoleac, știu că ați participat recent la un program unde s-au întâlnit tineri de pe ambele maluri. Percepția Dvs. care este – în ce direcție mergem?

Dionis Smoleac: „Pe durata sesiunilor, atâta timp cât erau prezenți așa-numiții curatori mai maturi din regiunea transnistreană, profesori de la universități sau membri ai ONG-urilor locale, în discuțiile oficiale se păstrau aceste narative – că noi vrem să fim prieteni cu toții, dar Transnistria trebuie să fie independentă, în 1992 a avut loc o agresiune din partea Chişinăului etc. Însă în culoare sau în discuțiile față în față, seara, o bună parte din tineri recunoșteau că situația în Transnistria nici pe departe nu este chiar așa de bună, că situația este în declin și că ei nu ar fi împotrivă și chiar ar saluta o eventuală reîntregire a țării.

Trebuie să înțelegem că de fapt la nivel de relații umane nu există conflict. Acest conflict s-a epuizat pe calea militară în 1992 și, din fericire, el nu a degenerat în ceva mai mult. Dacă în cazul conflictelor din Osetia de Sud sau Abhazia avem caracter etnic, sau în Nagorno-Karabah avem, pe lângă caracterul etnic, și aspect religios, atunci în Transnistria conflictul a fost mai mult politic, ideologic și chiar economic.

În ceea ce privește viitorul, acum în general în spațiul post-sovietic are loc un nou val de democratizare și de criză a regimurilor autoritare – în Belarus, în Kazahstan, în Rusia… Și eu cred că această soartă mai devreme sau mai târziu va atinge și acest regim oligarhic, autoritar din Transnistria. Imediat ce în Rusia vor avea loc primele procese – fie o lovitură de stat, fie o tranzitare către un regim mai democratic, a doua zi se va dezinstala și regimul din Transnistria. Și abia atunci noi vom putea vedea stările de spirit adevărate ale cetățenilor din Transnistria și poate chiar vom fi surprinși. Abia atunci vor putea să apară și acele partide de opoziție, și acele ONG-uri independente, pentru că acum ele nu au cum să apară, din cauza presiunilor autoritare de acolo.”

„Cine schimbă libertatea pe cârnaț, în final va pierde și cârnațul, și libertatea”

***

Autoritățile de la Chişinău declară că sunt îngrijorate de tensionarea tot mai mare a situației regionale și că se pregătesc de toate scenariile posibile, inclusiv de cel în care vor trebui să facă față unui val de refugiați, în cazul în care Rusia chiar va ataca Ucraina. Valentina Ursu a discutat acest subiect cu președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Europa Liberă: Republica Moldova este cel mai apropiat stat de focarele de mare tensiune militară din Europa de Est. Cum pot afecta tensiunile ruso-ucrainene situația din Republica Moldova?

Suntem foarte aproape de această zonă fierbinte din Ucraina...

Igor Grosu: „Pe noi ne pot afecta direct, pentru că noi suntem foarte aproape de această zonă fierbinte, tensionată, și din sudul Ucrainei, și din estul Ucrainei. De aceea urmărim foarte atent, sperăm foarte mult ca diplomația să prevaleze și să ajungă să detensioneze situația. Urmărim practic în fiecare zi, nu este săptămână ca să nu fie vizitat Kievul, liderii europeni vizitează Kremlinul încercând să medieze.”

Igor Grosu

Europa Liberă: Dar haideți să vorbim despre situația din Republica Moldova în caz că aceste tensiuni ajung la cote maxime, Doamne ferește.

Igor Grosu: „Evident că e Doamne ferește, pentru că această tensiune determină și cotațiile pe piețele internaționale, dacă vorbim despre aspectul acesta - prețul la gaze, la petrol, evident că influențează, bursele sunt foarte sensibile la tot felul de anunțuri, tot felul de mișcări de trupe ș.a.m.d.

Doamne ferește, în cazul în care lucrurile degenerează, evident că unii oameni vor decide să se retragă din acele regiuni, vor fi refugiați. Noi avem ucraineni sau cetățeni de-ai noștri care au rude acolo, evident că aceasta e o presiune nu doar asupra noastră, dar asupra tuturor țărilor care sunt în vecinătate.

Eu acum nu vreau să dezvolt scenariile, dar noi analizăm foarte atent toate scenariile, suntem pregătiți și suntem în contact permanent cu partenerii noștri.”

Europa Liberă: Republica Moldova nu stăpânește situația din regiunea transnistreană și, iată, acest lucru pare să facă și mai vulnerabil statul într-o eventuală escaladare a conflictului ruso-ucrainean?

Igor Grosu: „Evident că urmărim foarte atent comportamentul trupelor rusești din Transnistria, și nu doar al trupelor rusești, dar și al unităților paramilitare.”

Europa Liberă: 1.500 de soldați sunt acolo.

Igor Grosu: „Exact! Este un număr impunător, urmărim foarte atent cum se comportă, ce fac ei acolo. Sunt sigur că urmărește și partea ucraineană, urmărește lucrul acesta și Misiunea OSCE. Eu totuși sper și cred că va prevala rațiunea, pentru că și cei din stânga Nistrului înțeleg că în eventualitatea degenerării asta o să-i afecteze inclusiv pe ei. Și aici mă refer și la sectorul privat de acolo, care este conectat la comerțul cu piața europeană. Chiar și conectării cu piața rusească, asta presupune un tranzit, vă dați seama că degradarea situației va afecta și tranzitul spre piețele rusești tradiționale pentru unii agenți economici din stânga Nistrului. Eu cred că acolo sunt și oameni destul de pragmatici, care chiar dacă valoric nu sunt cu noi și n-au cum să fie aproape de valorile noastre, din punct de vedere material, financiar, ei sunt foarte atenți și se gândesc la consecințe.”

Europa Liberă: Dle Grosu, dar aveți o explicație de ce Federația Rusă reacționează atât de bolnăvicios atunci când autoritățile Republicii Moldova cer retragerea trupelor rusești, armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova?

Igor Grosu: „Noi le transmitem de fiecare dată mesajul nostru pe care l-am mai repetat – Federația Rusă, dar și ceilalți actori implicați în formatul „5+2” au, cred eu, în cazul Republicii Moldova o situație rară, având un conflict înghețat cum este la noi, au o bună ocazie să-și unească eforturile pentru a detensiona situația, pentru a apropia soluționarea. Bunăoară, lichidarea sau scoaterea munițiilor – este declarație din partea dânșilor, este deschidere din partea noastră, trebuie doar să o facem într-o manieră transparentă, astfel ca să nu apară întrebări nici la OSCE, nici la alți actori. Asta și-o doresc ei, asta ne-o dorim și noi. La noi nu există conflict interetnic, la noi nu există conflict religios cum sunt, Doamne ferește, în alte zone. Este un conflict înghețat, există elementul geopolitic, evident, nu trebuie să-l ascundem, dar există. Probabil, Federația Rusă în mod tradițional tratează acest spațiu ex-sovietic ca o zonă de interes.

Noi credem că fiecare țară, indiferent unde se află, are dreptul să decidă de sine stătător vectorul pe care îl promovează, valoric unde se regăsește. Și noi lucrul acesta l-am decis, când spunem „noi”, cetățenii Republicii Moldova, într-un scrutin electoral. Noi cerem respectarea deciziilor noastre politice, noi suntem proeuropeni, valoric suntem aproape de acest spațiu cultural, civilizațional, numiți-l cum vreți. Da, noi avem mulți cetățeni care trăiesc, muncesc în Federația Rusă, ne preocupă condiția lor, vrem relații pragmatice, dar să fie respectată decizia noastră politică.”

Europa Liberă: Dar totuși, de ce ei se arată deranjați de solicitarea autorităților de la Chișinău, când e vorba de retragerea forțelor armate ruse?

Igor Grosu: „Ei au o altă optică, ei încearcă să condiționeze soluționarea definitivă a diferendului (transnistrean) de retragere. Lucrurile acestea trebuie discutate și noi nu suntem de acord cu condiționarea, pentru că există și decizia de la Istanbul. Eu cred că nu este motiv pentru a cere această sincronizare, pentru că Republica Moldova de-a lungul timpului a demonstrat, malul drept, că ne onorăm angajamentele, nu suntem noi cei care provoacă destabilizările și incidentele. Dimpotrivă, autoritățile separatiste din stânga Nistrului le provoacă, ei sechestrează oameni, ei îi arestează: Glijin, alții, care nici nu știm unde se află, întrucât avocații nu au acces la ei. De aceea, elementul de destabilizare, de provocări e în partea ceea, nu-i în partea asta.”

Europa Liberă: S-au făcut cedări din partea Chișinăului, când e vorba despre apropierea celor două maluri ale Nistrului?

Igor Grosu: „De-a lungul timpului, evident, s-au făcut foarte multe și asta, dimpotrivă, n-a fost apreciat la justa valoare. Să vii și să institui interdicții de acces la terenurile agricole, după care să vii la masa negocierilor și să spui: „Dle, OK, noi vă facem o cedare”. Asta nu-i cedare! Sau să institui, nu știu câte, 40 de posturi de control, după care să reduci vreo trei-patru și să spui că asta-i cedare… Haideți, vă rog, asta nu-i serios. Numerele de înmatriculare neutre – asta au fost o cedare din partea Republicii Moldova. Hai, eu am o părere aparte despre lucrul acesta. Dar a fost o cedare mult discutată și cu mediatorii ș.a.m.d. Același ajutor acum în perioada pandemiei, noi necondiționat 10% din toate donațiile de vaccin le oferim malului stâng. Și tot așa, și tot așa. Adică, eu zic că noi am cedat multe și lucrul acesta, dimpotrivă, nu tot timpul a fost apreciat.”

Europa Liberă: Dar în cadrul formatului de negocieri „5+2” nu s-a deschis niciodată coșul politic, coșul cinci, care ar prevedea oferirea unui statut regiunii transnistrene. Este adevărat că pe timp de pandemie nu s-a mai convocat de mult și acest mecanism de negocieri, formatul „5+2”, dar Republica Moldova, la modul cel mai serios, să gândește la elaborarea unui statut?

Igor Grosu: „Deci, noi trebuie să ne așezăm la masa de dialog, avem un viceprim-ministru desemnat pentru reintegrare, dl Serebrian, un diplomat de carieră, cumpătat, cu experiență diplomatică, și nu doar. Deci trebuie să ne așezăm și să discutăm. Dar pentru asta trebuie lăsate la o parte bravada propagandistică, amenințările ș.a.m.d., pentru că pe fundalul, dacă vrei să faci, să ai un dialog real, cu finalități, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, accentuez, pornind de la premisa asta, deci e nevoie de a dialoga și noi și în parlament...”

Diferendul transnistrean, în comparație cu alte conflicte e cel mai ușor de a fi rezolvat. Și ar fi o oportunitate pentru toate părțile implicate să iasă onorabil, prin soluționarea acestui conflict.

Iar noi ceea ce trebuie să facem suplimentar la faptul că trebuie să dialogăm, trebuie să găsim soluții pentru cetățenii noștri, trebuie să creăm pe malul drept instituții funcționale, să facem justiție, să facem reforme, să facem ca ajutorul, salariile să fie mai bune, pensiile, condițiile de investiții mai bune, pentru ca malul drept să devină mai atrăgător în primul rând pentru cetățenii noștri.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla după 31 martie cu asigurarea cetățenilor cu energie electrică? Expiră valabilitatea contractului pe care îl are Republica Moldova cu Cuciurganul... Ce va fi în continuare? În parlament ați decis că trebuie să apară alternative și ați dat undă verde ca să existe alternative la importul de energie electrică?

Igor Grosu: „Da, noi am adoptat legea prin care obligatoriu trebuie să fie doi furnizori, asta sparge, scoate din zona de confort furnizorul principal, pentru că până acum cumva era singurul.”

Europa Liberă: Dar Tiraspolul are și el argumentul său, că se instituie blocadă economică?

Igor Grosu: „Tiraspolul poată să spună ce vrea. Noi suntem stat care subscriem la regulile civilizaționale. Și, credeți-mă, când ajunge la nivel de business, business curat, Tiraspolul foarte bine intră în esența regulilor businessului, pe piețele europene, pe piețele asiatice ei îs foarte buni la capitolul acesta. În rest, e bravadă și propagandă, nimic mai mult.

O să se conformeze toți cei care vor să furnizeze energie electrică pe malul drept și, credeți-mă, ei vor să furnizeze energie electrică pe malul drept. Noi asta știm, și ei știu că noi știm. Creăm reguli civilizate pentru toți cei care vor să participe la această achiziție. Electricitate o să fie, o să avem grijă ca toți cetățenii, toți agenții economici să aibă electricitate, asta e sarcina noastră. Acum că cineva mult timp a fost într-o zonă așa, privilegiată, se termină cu zona asta de privilegiu și va trebui să joace într-un spațiu concurențial mai bun.”

Aici e Radio Europa Liberă