„E un nou început. De săptămână, dar și de epocă, aș zice...”

Născut la 1 februarie 1981 în satul Trușeni, municipiul Chișinău. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat. Ulterior, tot acolo, a făcut studii de masterat. A fost reporter la Info-Prim și AP Flux, prezentator de știri la radio PRO FM Chișinău, după care reporter, editor, producător și director de știri la PRO TV Chișinău. A plecat de acolo după 18 ani. De-a lungul timpului a mai fost instructor la Școala de Studii Avansate în Jurnalism a CJI.

Jurnal săptămânal cu Artur Corghencea

Luni

E un nou început. De săptămână, dar și de epocă, aș zice. Internetul vuiește încă despre plecarea lui Vlad Plahotniuc din Moldova și despre ce face/are de făcut noul guvern. Din obișnuință, deschid Facebook atunci când mă trezesc și toate aceste informații năvălesc de acolo.

Am dormit până târziu – m-am ridicat din pat la 10.00. Sunt aproape două luni de când am plecat de la PRO TV Chișinău și încă nu m-am angajat nicăieri. Am ajutat un jurnalist de la New York Times să stabilească niște interviuri pentru o investigație despre programul „cetățenie prin investiții” lansat de democrați. Între timp, a decis să realizeze și un material despre migrația din Moldova. Am discutat astăzi pe WhatsApp cu fotografa care va veni la începutul lunii iulie să facă poze dintr-o localitate care va servi drept simbol al acestui fenomen. Tot pe WhatsApp am vorbit cu cel mai bun prieten al meu din copilărie, care e stabilit cu familia într-o suburbie a Londrei. M-a rugat să-i transmit ace pentru frigăruie – în Londra nu găsește decât ace turcești pentru kebab, care nu se potrivesc cu planurile lui. După care am vorbit cu mama, care muncește în Germania, despre sora mea care e tot acolo.

Apropo, citeam dimineață că Vlad Plahotniuc a ajuns la Londra, prin regiunea transnistreană, Odesa și Kiev.

Marți

Astăzi am fost de dimineață la alergat cu Eduard, băiatul meu de 17 ani. Și-a propus să facă sport în vacanță, iar eu am decis să îl ajut. Nu am deschis nici site-uri de știri și nici Facebook, dar nu poți evita informațiile despre Vlad Plahotniuc, Ilan Șor și noul guvern. Un fost coleg cu care m-am întâlnit mi le-a transmis dintr-o răsuflare. Am impresia că în aceste zile numai despre asta se vorbește. Eu îmi văd de colaborarea cu Patrick Kingsley, de la New York Times.

L-am sunat pe primarul satului Sadaclia din Basarabeasca, care mi-a spus că în fiecare a treia familie din localitatea sa bunicii cresc nepoții pentru că părinții celor mici au plecat la muncă peste hotare. Vom continua discuția mâine, să văd ce alte informații are. Patrick, la rândul său, a încercat să vorbească cu noul ministru al Economiei despre investigația sa privind „cetățenie prin investiții”, dar nu i s-a răspuns la telefon. O să încerce mâine din nou.

Am trimis copiile scanate ale diplomelor mele de studii la PNUD Moldova, împreună cu o declarație privind eventuale conflicte de interese. Anterior am susținut un test și un interviu de angajare în cadrul unui proiect comun PNUD și Uniunea Europeană, acum sunt la ultima etapă a procesului. Seara o petrec cu soția și cei doi copii ai noștri. Este genul meu preferat de seară.

Miercuri

Soacră-mea a transmis un colet din Germania. Nu e angajată permanent acolo, așa ca mama, doar a mers să înlocuiască o altă moldoveancă, aflată în concediu. Mi-a atras atenția tânărul șofer de microbuz. Părea obosit și hotărât să distribuie cât mai repede toate pachetele, după care să se ducă să se odihnească. Soacra mea spune că atunci când a venit la Stuttgart să ia geanta, la fel părea obosit.

Am convenit cu Laetitia, fotografa angajată de New York Times să facă poze în satul depopulat, asupra zilelor când va veni în Moldova și despre închirierea unei drone. Îl întrebasem pe Patrick Kingsley de ce nu au căutat un fotograf aici – mi-a zis că americanii au în această parte a Europei câțiva profesioniști cu care lucrează și preferă să-i trimită dintr-o țară în alta, pentru că sunt deja verificați. Am strâns din umeri și i-am spus că i-aș fi găsit la noi, cu siguranță, specialiști.

Seara am fost la piața de flori cu soția mea, Olguța. Are o mică florărie în Trușeni, o suburbie a capitalei în care stăm. După ce am plecat de la PRO TV Chișinău, m-am angajat la florărie. De fapt, intenția era să o ajut cu crearea și dezvoltarea unei pagini de Facebook, dar, până prinde turații partea de online, merg la piață să o ajut. Florarii, supravegheați de o echipă de la Inspectoratul Fiscal, mi-au spus că pregătesc o delegație care să meargă la proaspăta prim-ministră, Maia Sandu, să-i propună soluții pentru impozitarea activității lor. Consideră că sistemul actual nu ține cont de florile care se vestejesc și nu pot fi inventariate.

Și am primit un email cu oferta de angajare de la PNUD.

Joi

Diana, fiică-mea de 12 ani, nu merge la alergat cu mine și cu Eduard. Nu aleargă la fel de repede și nu vrea să rămână singură în urma noastra. Așa că s-a trezit înaintea noastră și a ieșit singură la plimbare prin sat. E tot mișcare.

Discutam astăzi cu un unchi știrile zilei. Deși cred că cel mai important eveniment a fost demisia președintelui Curții Constituționale, unchiul se indigna de altceva. E nemulțumit că democrații sugerează că nu au nicio treabă cu ce s-a întâmplat în ultimii patru ani în țară și cu modul în care a avut loc transferul de putere, și că șeful lor de partid, acum plecat din țară, ar fi singurul responsabil. Dincolo de politică și amintiri, nenea se mai plângea că în acest an e o invazie neobișnuită de omizi. A folosit insecticide, însă mulți copaci au frunzele roase și ar putea rămâne fără roadă.

Patrick Kingsley încă n-a reușit să vorbească cu ministrul Economiei și m-a rugat să îl ajut să răzbată cumva până la el. Așa că am câte ceva de făcut mâine.

Laetitia vrea să folosească o dronă pentru sesiunea din Dobrușa, dar nu știe dacă poate să o aducă pe a ei, așa că a decis să închirieze una de la Chișinău. Am găsit un operator, dar mi-a spus că vine și el cu echipamentul, pentru că trebuie să-l piloteze. Laetitia a acceptat, dar a cerut ca ea să apese pe butonul REC, pentru ca New York Times să considere materialul al ei. Au căzut de acord, urmează să negocieze prețul.

Am mâncat astăzi salată cu castraveți din gradina noastră. Sunt incredibil de gustoși.

Vineri

Astăzi este solstițiul de vară. Cea mai lungă zi a anului și începutul verii astronomice.

​Am ajuns mai târziu decât de obicei la sport și cu ora târzie mi-am explicat faptul că sala era plină cu oameni. În schimb, nu am găsit nicio explicație pentru străzile aglomerate. În jurul orei prânzului practic pe toate drumurile din centrul Chișinăului erau ambuteiaje. Unul din gânduri a fost că după plecarea lui Vlad Plahotniuc, care locuia în inima capitalei, polițiștii nu mai fac ordine în această regiune. Olguța mi-a spus să nu fiu paranoic și să nu leg chiar totul de Plahotniuc. Ea crede că orășenii pur și simplu se îmbulzesc la piața centrală căutând zmeură, legume sau fructe proaspete.

Am discutat cu un deputat din noua alianță, i-am spus ce vrea Patrick Kingsley, cel care investighează subiectul „cetățenie prin investiții”. Legislatorul zice că și ministrul Economiei știe că este căutat de jurnalistul de la NYT. Ar avea însă niște dificultăți cu comunicarea în cadrul instituțiilor pe care au ajuns să le conducă și de asta nu pot să-i răspundă la întrebări. Am convenit că vom mai sta de vorbă săptămâna viitoare.

Între timp, o fostă colegă mi-a spus că cineva din consilierii prim-ministrei i-au sugerat să nu scrie în știri despre un anumit detaliu de la un eveniment public. Acum amândoi sperăm că noua putere este totuși diferită.

Săptămâna asta se termină, iar eu îmi fac planurile pentru cele ce urmează. Aștept săptămâna viitoare ca să aflu informații legate de „cetățenia prin investiții”; începutul lunii iulie - ca să merg cu Laetitia în satul Dobrușa, în care a rămas doar Grișa; începutul noului job în cadrul proiectului PNUD/UE; pagina de Facebook „Florăria din colț”; ziua când vom alerga împreună - eu, Olguța, Eduard și Diana.