„Eco-vandalism” sau conștiință civică?

Activiștii italieni, ca și colegii lor din alte țări, spun că nu vor renunța la asemenea proteste și acuză guvernele că își ascund capul în nisip în fața iminentei catastrofe climaterice.

„Ultima generazione” este numele organizației de mediu care i-a înfuriat atât de tare pe guvernanții de dreapta ai Italiei, încât au adoptat sancțiuni mult mai aspre pentru ceea ce ei consideră a fi „eco-vandalism”. Potrivit noii legi, pentru daune aduse clădirilor de importanță publică și altor obiective se vor percepe de acum amenzi între 10.000 și 60.000 de euro, iar autorilor li se va putea face și dosar penal.

Legislația a fost propusă de ministrul culturii Gennaro Sangiuliano, după o serie de proteste cu mare vizibilitate, în frunte cu cel de la fântâna arteziană Barracia, aflată la baza Treptelor Spaniole, la Roma. Acolo, luna aceasta, activiștii din Ultima Generazione, parte dintr-o rețea internațională de protest non-violent, au „colorat” în negru apa, într-o trimitere la continuarea folosirii petrolului și cărbunilor, pe scară largă, în Italia.

Alt protest cu mare impact asupra autorităților a fost colorarea cu spray a fațadei Palatului Madama, de la Roma, unde își are sediul Senatul Italiei. Potrivit guvernului, „curățirea” Senatului ar fi costat 40 de mii de euro.

Momentul Van Gogh

Acțiunile de protest ținute în preajma obiectivelor culturale s-au intensificat în ultimii ani, când a devenit mai limpede ca oricând că omenirea a intrat în criză de timp în ce privește evitarea catastrofei climaterice.

Activiștii de mediu, în mod coordonat, au ales în primul an de după pandemie în special acțiuni de blocare a unor căi de acces spre obiective legate de combustibilii fosili, vopsirea în portocaliu a unor instituții ale puterii și culturale, „atacuri” fără efecte durabile asupra operelor de artă.

În noiembrie 2022, activiștii mișcării Derniere Renovation (Ultima înnoire) au aruncat vopsea portocalie pe o sculptură ecvestră a artistului american Charles Ray, în fața muzeului ce adăpostește colecția de artă a miliardarului din lumea modei Francois Pinault.

Tot în noiembrie, la Milano, activiștii italieni au aruncat făină pe o operă a lui Andy Warhol, de fapt o mașină re-colorată de celebrul pictor american. În înregistrarea video a incidentului, o profesoară și studenții ei atrag atenția că „viețile tuturor vor fi în curând în pericol din cauza foametei și migrației provocate de criza climaterică”. Înainte să fie scoasă cu forța din sala de muzeu, protestatara mai spune că opera lui Andy Warhol ilustrează modul de viață bazat pe consum, non-sustenabil, în care ne complăcem cu toții.

„Trebuie să aruncăm cu piure de cartofi în picturi ca să vă atragem atenția la criza climaterică?”, întreabă în aceeași notă o activistă germană după ce a „atacat” o pictură de Monet, la Potsdam, în octombrie anul trecut.

Incidentul care a atras atenția opiniei publice mondiale cel mai mult, tot din octombrie 2022, pare să fi fost cel însă cel în care activiștii britanici din mișcarea Just Stop Oil („Opriți petrolul”) au aruncat supă din conserve marca Heinz asupra picturii lui Vincent van Gogh „Floarea soarelui”, la Galeria Națională de la Londra.

„Atacul” împotriva unei picturi așa de cunoscute și îndrăgite, a provocat valuri de indignare pe rețele, în presă și din partea politicienilor. Cele mai „îngăduitoare” comentarii, inclusiv din ziare liberale precum New York Times sau Washington Post, au fost că activiștii recurg la asemenea acțiuni „bizare” pentru că sunt sincer „disperați” în fața iminenței catastrofei climaterice.

O opinie larg răspândită în comentariile de presă de după fiecare asemenea incident a fost că aceste acțiuni fac mai mult rău cauzei promovate de activiști.

Solidaritate judiciară

În martie, 2023, peste o sută de avocați din Marea Britanie, reuniți în gruparea „Avocații responsabili” au semnat o „declarație de conștiință” în care anunță că nu vor coopera pentru aducerea în justiție a activiștilor de mediu numiți de dreapta politică „eco-vandali” și nu-i vor apăra în instanță pe promotorii continuării arderii combustibililor fosili.

Inițiatorii acțiunii invocă în sprijinul acestei campanii criza climaterică agravată și faptul că guvernul de la Londra încalcă angajamentele Marii Britanii permițând deschiderea unei noi mine de cărbuni și plănuind eliberarea de noi licențe de exploatare a gazului natural și petrolului în Marea Nordului.

Gestul avocaților a fost condamnat prompt de politicienii și presa de dreapta din Marea Britanie, care au observat că toată lumea are dreptul la reprezentare juridică, inclusiv clienți „respingători, ca pedofilii și violatorii”, cum a scris „Daily Mail”.

Unul din cei mai prestigioși filosofi de mediu, George Monbiot a scris în ziarul Guardian despre ceea ce numește „dilema” protestatarilor de mediu: protestele vor fi ignorate atâta vreme cât nu trec o linie pe care mulți o cred inacceptabilă. „Poate că Galeria Națională ar trebui să rezolve problema afișând un banner cu inscripția „Just Stop Oil” pe fațada din Piața Trafalgar, ca să arate de partea cui este”.

După mult-mediatizatul incident cu „Floarea soarelui”, una din activistele participante a declarat: „Sunt de acord că ce facem e ridicol. Noi nu transmitem însă mesajul că toată lumea trebuie să arunce supă pe picturi. Noi încercăm să deschidem o conversație și să punem întrebările ce trebuie puse”.

Activista a mai precizat ceva ce a cam scăpat discuției aprinse de după proteste – anume că toate picturile alese să fie „atacate” erau protejate de sticlă, iar daunele suferite de rama lor au fost minime.