Economistul Viorel Gârbu: „Guvernul trebuie să fie foarte conștient ce intenționează să facă” în relația cu FMI

O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) au început miercuri, 22 ianuarie o vizită de două săptămâni în Republica Moldova. Economiștii FMI urmează să se pregătească astfel pentru ultima evaluare a programului de finanțare pe care Fondul îl are cu Republica Moldova. Început în 2016, acest program de trei ani – suspendat o perioadă - se încheie la sfârșitul lunii martie. Are o valoarea totală de 180 de milioane de dolari, din care Republica Moldova a primit până acum aproape 160 de milioane. Înainte de vizita experților FMI, premierul Ion Chicu a declarat și într-un interviu cu Europa Liberă că nu exclude o pauză în relațiile cu Fondul Monetar dacă acesta se dovedește inflexibil în două probleme: finanțarea externă (promisă de Rusia) a unui ambițios program de infrastructură, dorit de guvern; și prețul gazului pentru consumatorii interni, pe care guvernul nu vrea să-l majoreze. Mai mult, în interviul cu Europa Liberă, premierul Chicu a susținut că o eventuală pauză în relația cu FMI nu ar izola Republica Moldova pe piața financiară internațională, nici nu ar submina relațiile cu alți parteneri externi, ca Banca Mondială și UE. Își poate permite guvernul o pauză în relația financiară cu FMI? Răspunde economistul Viorel Gârbu.

Economistul Viorel Gâebu despre relațiile R.Moldova cu FMI

Viorel Girbu, expert economic

Viorel Gârbu: „E o vizită de informare, de monitorizare, pe care o face Fondul Monetar Internațional în permanență. Atâta timp cât avem acord și avem mijloace împrumutate de la Fondul Monetar Internațional, chiar și după expirarea acordului, în eventualitatea în care un nou acord nu se va semna, Fondul Monetar va continua să viziteze Republica Moldova pentru a se informa, fiindcă Moldova a atras credite din partea acestei organizații și trebuie să le restituie. Cred că nu este nimic extraordinar ce ar trebui să intervină pe durata acestei vizite. Văzută ca formă, deci Fondul Monetar Internațional se va informa privind evoluțiile din Republica Moldova, va colecta informații, se va întâlni cu diverse instituții din țara noastră pentru a-și forma o imagine cât mai relevantă privind modul în care evoluează toate aspectele: economice, sociale și politice din țara noastră.

Pe de altă parte, concluziile care pot fi avansate urmare a acestei misiuni, pot fi totuși diferite față de ceea ce a fost în perioada anterioară și aici eu cred că aspectul cel mai important ține de intenția guvernului de a atrage mijloace financiare suplimentare. Știm că Fondul Monetar Internațional nu iubește acest gen de comportament pe care îl manifestă și l-au manifestat anterior și alte guverne, Fondul Monetar Internațional a fost rezervat și Banca Mondială, de asemenea, se uită rezervat la acțiunile promovate de guvernele naționale care încearcă să găsească alte surse de finanțare, excepție fiind acele surse care sunt oferite de FMI și Banca Mondială.

Or, Guvernul Chicu intenționează să meargă pe acest gen de abordări și să atragă mijloace financiare din partea Federației Ruse și a Belarusului. Cred că acest lucru va crea anumite tensiuni în discuțiile care vor fi desfășurate pe durata acestei săptămâni și ca atare pe durata acestei misiuni.”

Europa Liberă: Dar de ce FMI și, în general, partenerii occidentali ai Republicii Moldova privesc cu scepticism asemenea intenții ale guvernelor, inclusiv a actualului guvern de la Chișinău?

Viorel Gârbu: „În primul rând, exprimă interes direct. FMI-ul se întreține din contul taxelor de eliberare a creditelor și a dobânzilor pe care le plătesc guvernele care atrag mijloacele din partea acestei instituții, inclusiv din partea Republicii Moldova. Noi achităm mijloace financiare, în medie, 70-80 de milioane de lei anual merg către Fondul Monetar sub formă de taxe și dobânzi. Deci, asistența nu este gratuită.

Pe de altă parte, sunt și riscuri asociate. FMI-ul are o anumită agendă, o anumită politică, pe care o promovează prin intermediul acestor instrumente de asistență a guvernelor naționale, or atunci când guvernele nu sunt de acord cu aceste politici încearcă să facă rost de mijloace financiare din alte surse. Iar acest lucru deja semnifică faptul că apare o anumită neînțelegere, un anumit conflict între intențiile guvernului și politice promovate de FMI. Și acest lucru nu are cum să placă FMI-ului.

FMI-ul controlează evoluțiile din țară prin intermediul creditelor pe care le oferă guvernelor naționale. Dacă guvernul nostru nu va atrage mijloace din partea acestei instituții, atunci și posibilitatea de a exercita anumite influențe în partea ce ține de politicile economice, financiare, sociale, pe care guvernul intenționează să le implementeze, sigur că va fi limitată din partea acestei instituții.”

Europa Liberă: Dle Gârbu, observăm în ultimul timp că în relația cu Fondul Monetar guvernul are o atitudine... cuvântul care-mi vine în minte acum este orgolioasă, nu știu dacă este cel mai potrivit, dar mesajul pe care îl promovează este că „dacă impuneți condiții care nu ne plac, ne descurcăm pe cont propriu”. Întrebarea este: care este costul unui asemenea comportament?

Viorel Gârbu: „Guvernul este liber să procedeze așa cum consideră că e cel mai bine. Deci, dacă guvernul consideră că anumite restricții care sunt impuse de FMI sunt contraproductive și consideră că cunoaște mai bine situația din Republica Moldova, și știe să ofere soluții mai bune pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă țara decât acele soluții care sunt oferite de FMI, guvernul este liber să meargă cu inițiativă proprie, fiindcă acesta-i mandatul guvernului.

Guvernul nu este obligat să urmărească și să respecte acele indicații care vin din partea Fondului Monetar Internațional. Pe de o parte, sigur că guvernul poate să fie foarte mândru, așa cum ați menționat, și să se bată cu pumnul în piept, precum că reușește să le facă pe toate, dar una sunt declarațiile și altele sunt faptele concrete.”

Europa Liberă: Dar cu ce trebuie să vină la pachet asemenea preluare de responsabilitate?

Viorel Gârbu: „FMI-ul prin creditele pe care le oferă își asumă o parte din responsabilitatea de guvernare a Republicii Moldova. Indirect, FMI-ul, prin intermediul creditelor, guvernează Republica Moldova. Deci, dacă guvernul intenționează să renunțe la această sursă, atunci guvernul trebuie să acopere întreg spectrul problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, adică guvernul trebuie să aibă capacități suficiente pentru a-și asuma responsabilitatea pentru acele politici pe care își propune să le implementeze în Republica Moldova. Acest lucru înseamnă că guvernul este unul foarte eficient și cunoaște foarte bine ce face.”

Europa Liberă: Asta înseamnă justiție independentă, asta înseamnă instituții puternice?

Viorel Gârbu: „Justiția este un context general, dar acest lucru înseamnă instituții, deci, politici economice, în primul rând, financiare, macroeconomice, politici monetare care sunt implementate de Banca Națională. Deci, guvernul trebuie să-și asume competențe foarte mari, largi în aceste domenii, astfel încât să-și permită să promoveze o anumită politică care să fie diferită față de politica pe care o promovează FMI, fiindcă FMI-ul vine cu anumite indicații politice și ne oferă anumite mijloace financiare, iar sub acest context vin și alți donatori și ne oferă deja surse financiare mult mai importante.

FMI nu oferă atât de multe mijloace financiare, cât FMI oferă o anumită expertiză și pune pe această expertiză girul FMI și, respectiv, această ștampilă are o anumită imagine, astfel încât donatorii au încredere. Atunci când guvernul se refuză această supraveghere venită din partea Fondului Monetar, guvernul indirect se poate refuza inclusiv alte credite, granturi pe care ni le oferă, ni le-au oferit în perioada anterioară donatorii clasici – Uniunea Europeană, Banca Mondială, și alți donatori.

Acest lucru nu înseamnă că Moldova nu va obține credite și granturi, dar aceste credite și granturi în mod special vor evita executivul, deci nu vor veni direct în buget, dar vor merge pe alte căi. Repet, acest lucru nu înseamnă eșec în mod obligatoriu, dar acest lucru în mod determinant înseamnă responsabilitate, deci guvernul trebuie să fie foarte conștient ce intenționează să facă.”

Europa Liberă: Deci, precizie de ceas elvețian și atitudine nemțească?

Viorel Gârbu: „Exact! Deci, responsabilitate la cel mai înalt nivel.”