Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinala a presei la radio Europa Liberă
Urmare a știrii de vineri că R. Moldova ar putea achiziționa 400 mii de doze de vaccin anti-COVID CoronaVac, produs de compania farmaceutică Sinovac Biotech din China, newsmaker.md relatează pe scurt, ce se știe astăzi despre acest vaccin. Este cel de-al doilea vaccin produs în China, este un vaccin inactivat, pentru producerea lui se utilizează particule virale întregi ucise prin tratament termic sau chimic, este administrat în două reprize, la intervalul de două săptămâni. Despre eficiență, newsmaker.md scrie că datele diferă: de exemplu, ultimele testări din Brazilia, ar fi demonstrat o eficiență de 50,4%, iar în Indonezia și în Turcia – 65,3% și, respectiv, 91,5%. La 13 ianuarie, autoritățile Turciei au permis administrarea acestuia. Câteva țări asiatice – Singapore, Malaysia și Filipine, precum și Brazilia au semnat și ele un acord cu privire la achiziția CoronaVac. La vecinii ucraineni a început să fie utilizat de la sfârșitul lunii martie.
Într-o altă știre, Newsmaker.md scrie, citând agenția Associated Press, că o autoritate medicală chineză ar fi recunoscut că eficacitatea vaccinurilor produse de China este scăzută și guvernul are în vedere combinarea acestora pentru a obține un rezultat mai bun. “Vaccinurile chinezești „nu au rate de protecție foarte mari”, a declarat directorul Centrelor pentru Controlul Bolilor din China, Gao Fu, la o conferință de presă, sâmbătă, în orașul Chengdu din sud-vestul țării. „Acum se examinează în mod formal dacă ar trebui să folosim vaccinuri diferite cu linii tehnice diferite pentru procesul de imunizare”, a spus Gao.
La același subiect, Ziarul National citează un studiu cu rezultate mult mai categorice pentru a conchide – vaccinul Coronavac, pe care vor să-l procure autoritățile moldovene, are eficacitate aproape de zero. Publicația se referă la Chile, despre care spune că e țara cu una din cele mai avansate campanii de vaccinare de pe continentul sud-american. Serul ar oferi o eficiență de doar 3 %, la marja de eroare a studiului, conform France24, citat de Digi24.ro.
Ziarul Național este preocupat și de subiectul comisiei de anchetă creată în parlament pentru investigarea cazului Nicolae Ceaus. Ipoteza pe care o avansează publicația, citind printre rânduri declarațiile din ajun ale lui Igor Dodon, e că acesta ar vrea să încerce s-o înlăture pe Maia Sandu din funcție prin inculparea în dispariția controversatului judecător ucrainean. Liderul socialist susținuse vineri în vlogul său că din două modalități constituționale de suspendare a șefului statului, referendumul nu s-ar potrivi, pentru că e prea scump, pe când cea de-a doua – răspundere penală pentru încălcare gravă a constituției - ar fi destul de reală, dacă în urma anchetei parlamentare s-ar dovedi că are vreo implicare.
O analiză preluată de pe Euroradio și publicată de Ziarul de Gardă avansează întrebarea: Va putea oare Belarus să evite plata „datoriilor lui Lukașenko” atunci când acesta va pleca? Conform datelor recente ale Băncii Mondiale, Belarus este cel mai mare debitor suveran al Rusiei. Până la sfârșitul anului 2019, Belarus datora vecinului său estic 8,1 miliarde de dolari. Pentru comparație, datoria Bangladesh-ului— locul doi în listă — este de numai 2,4 miliarde de dolari. În toamna anului 2020, Lukașenko și Putin s-au înțeles în privința unui împrumut pentru încă 1, 5 miliarde de dolari, în timp ce opoziția din Belarus spune că nu intenționează să plătească datoriile guvernului nelegitim. Acest lucru a fost declarat de opozantul Pavel Latushko. Și Svetlana Tihanovskaia a menționat că, după plecarea lui Lukașenko, toate acordurile încheiate de guvernul nelegitim cu alte țări vor fi revizuite. Euroradio a studiat despre ce sume este vorba, ce creditori va putea, teoretic, Belarus refuza și cum vor fi relațiile cu Rusia, în caz de refuz, precum și dacă a existat în istoria omenirii un guvern nou, care a refuzat să plătească datoriile guvernului precedent, declarându-l nelegitim.
Agora.md atrage atenția unei postări pe FaceBook a Rise Moldova: Ilan Șor ar fi fost monitorizat de unitățile speciale MAI în cadrul mai multor dosare privind o rețea de trafic cu cocaină columbiană. Rise face anunțul în cadrul unei campanii de crowdfunding, îndemnându-și cititorii să sprijine financiar apariția viitoarelor investigații. Jurnaliștii spun că ar fi vorba despre gruparea formată pe infrastructura de afaceri a lui Iurie Luncașu, care s-a sinucis în august 2019 și care ar fi fost prieten cu Vlad Plahotniuc. RISE a publicat copia unei note polițienești în care sunt descrise deplasările lui Ilan Șor, comportamentul său, precum și o listă cu cercul de persoane cu care acesta ar fi comunicat în perioada respectivă.
Cotidianul.md este doar una din publicațiile care scot în evidență declarațiile prim-ministrului interimar, Aureliu Ciocoi, potrivit cărora în Republica Moldova a crescut numărul copiilor infectați cu noul tip de coronavirus, după identificarea tulpinii britanice. „Este o situație alarmantă ... sunt 12 528 de copii infectați, lucru care anterior nu se întâmpla. Dintre aceștia, 53% au vârsta cuprinsă între 11 și 17 ani. Grav este și cifra mare de gravide care suferă de Covid, la ziua de azi fiind înregistrate 973 de persoane”, a declarat Ciocoi.
Iulian Chifu afirmă într-o amplă analiză despre dilemele rusești publicată pe deschide.md că Putin, liderul rus, ar avea nevoie acum de un război, pentru a fi luat în seamă. Dispariției Rusiei din prim plan, scrie el, faptul că presa globală și dezbaterea relațiilor internaționale se concentrează pe relația SUA-China- UE reclamă nevoia Rusiei de a genera un conflict major, un război relevant, preocupant, “pentru a fi băgată în seamă și adusă la masa de negocieri măcar în calitatea celui care e capabil să strice jocurile, dacă nu e băgat în seamă, chiar dacă nu mai are nici importanța, nici greutatea strategică să joace în liga mare.” Sfârșitul Erei Nucleare e și aceasta o problemă care accentuează frustrările Rusiei, știut fiind că o Rusie slabă e una tot mai asertivă, lipsită de generozitatea și siguranța superputerii, căzând în paranoia ideologică și politică, mai scrie Chifu.