EL la Edineț: „Mai departe depinde de reformele care se vor petrece în țară”

Liderii Uniunii Europene au decis în această săptămână, mai exact joi, 23 iunie, să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. Acest statut a venit la pachet cu o serie de condiții, care țin în principal de reformarea justiției și lupta împotriva corupției. Ce așteptări au moldovenii după ce țara lor a devenit candidată la aderarea la Uniunea Europeană? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

EL la Edineț: „Mai departe depinde de reformele care se vor petrece în țară”

* * *

„Este un moment istoric”, a anunțat la Bruxelles președintele Consiliului European, Charles Michel, acordarea în unanimitate de către cei 27 de lideri europeni a statutului de candidat la aderarea la UE Ucrainei și Republicii Moldova. Și președinta Maia Sandu a calificat momentul drept unul istoric, spunând că Republica Moldova este recunoscătoare și hotărâtă să facă reformele necesare. Partidul Socialiștilor, care este în opoziție, a criticat guvernarea PAS pentru că a cerut aderarea țării la Uniunea Europeană fără să consulte opinia cetățenilor în această chestiune la un referendum. Socialiștii au criticat și anterior autoritățile pentru că nu ar dori să organizeze un plebiscit național cu privire la vectorul de politică externă a țării. Totodată, socialiștii au menționat că statutul de candidat nu înseamnă aderarea imediată la Uniunea Europeană și că procesul poate dura ani de zile, sugerând că decizia, chiar dacă nu va avea o finalitate în curând, îi va avantaja pe adversarii lor politici de la guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate. Europa Liberă a căutat să afle de la locuitorii din Edineț, raion situat la hotarul moldo-ucrainean, cum văd ei viitorul țării lor.

– „Dacă ești candidat de aderare la Uniunea Europeană, mai departe depinde de reformele care se vor petrece în țară, cum vor acționa ai noștri, conducerea noastră, populația noastră, toți. Eu socot că numai asta este ieșirea.”

Europa Liberă: Câți ani credeți că îi trebuie Republicii Moldova să ajungă țară membră UE?

– „Timpul nu-l pot eu determina, pentru că nu știu cât de repede se vor realiza reformele. Eu am încredere în toată conducerea țării noastre, am o părere foarte bună despre Maia Sandu și despre Natalia Gavrilița, că au nimerit la conducere, guvernul acum e într-o situație foarte critică. Eu le compătimesc și le înțeleg că au nimerit într-o perioadă când sunt cele mai mari provocări și ele trebuie să facă față la toate astea, dar la noi, la nord, nu știu dacă este susținere, pentru că sunt muți oameni care se uită în altă parte, spre Rusia. Eu stimez poporul rus și înțeleg într-un fel oarecare că ei vor să-și apere hotarele lor, dar în defavoarea altor popoare, ceea ce face să ne plângă sufletul de ceea ce vedem că se petrece în Ucraina. Trebuiau să ajungă la o înțelegere pe cale pașnică, dar nu prin vărsare de sânge.”

Europa Liberă: Moldova și Ucraina în UE împreună le vedeți?

– „Cred că de data asta vor merge împreună în Uniunea Europeană Moldova cu Ucraina, îi foarte bine, dacă ar fi să se realizeze ar fi foarte bine. Să întreținem relațiile economice și cu Rusia, și cu celelalte țări, cu toate, dar să fie pace și să ne orientăm mai mult spre Europa.”

Europa Liberă: Care sunt avantajele de pe urma apropierii de Uniunea Europeană?

– „O viață decentă, deja nu mai putem să trăim cu trecutul, să avem economie, în genere să fie dezvoltată educația, sănătatea și pentru asta trebuie și bani, dar, totodată, trebuie și noi în țară ceva să contribuim, să îmbunătățim situația economică, infrastructura, totul, dar vrem să avem tineri deștepți.”

Europa Liberă: Credeți că soarta Republicii Moldova e decisă și de războiul din imediata vecinătate a țării?

– „Da, pentru că sunt vecinii noștri, economic noi suntem legați de Ucraina prin schimbul de mărfuri și, în genere, ei se află la granița țării noastre și noi suntem într-un fel apărați de ei.”

Europa Liberă: Dar relația cu Rusia cum vreți să se dezvolte în continuare?

– „Relația cu Rusia eu socot că trebuie să se dezvolte din punct de vedere economic, dar ei ne șantajează într-un fel, vrând ca noi să rămânem în sfera lor de influență, dar direcția, orientarea țării să fie după dorința populației. Dar populația noastră, oamenii noștri, tinerii noștri odată ce s-au deschis hotarele și lumea a văzut o altă viață vor altceva, vor în Uniunea Europeană.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în vizită aici, la nordul Republicii Moldova, la Edineț, și întrebăm cetățenii ce părere au despre această solicitare a Moldovei de a deveni țară candidat la UE.

– „Ori la Europa, ori nu cu Europa, dar noi nu mergem mai bine nici cu Estul, nici cu Vestul, de la o vreme nu știm singuri unde mergem, vă spun drept.”

Europa Liberă: Dar dacă nu este determinare, dacă nu știe societatea moldavă încotro, atunci o să rămână în rătăcire?

– „Noi am căzut într-o groapă și nu știm cum să ieșim, ne străduim să ieșim și-i tare greu, nu știu dacă o să ieșim.”

Europa Liberă: Trebuie cineva să ajute sau trebuie de unii singuri cetățenii Republicii Moldova să se descurce?

– „Tot ar trebui cineva, cu ajutorul cuiva să ieșim noi din groapa asta, dar nu știu cum. Mergem în Europa numaidecât, cu lumea trebuie să fim, dar acei de la Răsărit n-au să ne dea pace.”

Europa Liberă: Și relația cu Federația Rusă cum trebuie să fie?

– „Foarte bună trebuie să fie. Dacă o să uităm de dânșii, apoi și ei au să uite de noi și n-are să fie bine.”

Europa Liberă: Adică?

– „Eu așa vreau să păstrăm relații bune și cu tata, și cu mama și nu trebuie dacă ne vom duce la Europa, apoi deja gata acei din Rusia nu ne trebuie, nu.”

Europa Liberă: Dar războiul pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei?

– „Războiul ista pe care îl duce Rusia împotriva Ucrainei, asta nu se bate Ucraina cu Rusia, dar se bate America cu Rusia. Dacă s-ar înțelege ucraineanul Volodimir Zelenski să se întâlnească cu Putin așa, față în față, și să grăiască gospodărește și trebuie unul să mai lase, să nu se ridice mai înalt decât celălalt și să nu fie speranța la ajutorul cuiva, cum noi vrem, că n-o să fie bine. Tare-i bine să ne înțelegem, că se zice că capul plecat sabia nu-l taie; dacă îl ridici, o să ți-l taie, vrei, nu vrei.”

Europa Liberă: Dar și soarele nu-l vezi?

– „Bineînțeles.”

Europa Liberă: Și dacă nu vezi soarele...

– „Păi da, nu chiar să-l bagi în pământ capul ista, nu trebuie băgat în pământ, așa...”

Europa Liberă: Soarta Republicii Moldova, viitorul țării Dvs. depinde de cine va câștiga acest război ruso-ucrainean?

– „Părerea mea e că n-o să câștige nici Ucraina, nici Rusia.”

– „Gazul de unde se importă? De la Rusia! Și trebuie să facă Maia Sandu să fie bine, să se ducă și să se închine în fața la alt prezident rus...”

Europa Liberă: La Putin?

– „La Putin! El acuma-i președinte, să fie și altul la altul trebuie, dar și alt președinte să fie la noi în Moldova tot trebuie să se închine, că de unde ne vine asta tot? Totu-i de la ruși și eu cred că ei nu ne dau chiar cu așa prețuri mari, dar aici prețurile cresc de la pământ până la cer. Asta-i imposibil de trăit, îi imposibil de trăit cu așa leafă în Moldova, măcar că avem așa, cum se zice, „țvetușciaia Moldavia” (Moldova înfloritoare). Dar cum acum îi țvetușciaia, dacă-i fără floare?”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în vizită aici, la nordul Republicii Moldova, la Edineț, și discutăm cu localnicii despre viitorul Republicii Moldova. Pe ce drum trebuie să se îndrepte țara azi?

– „Numai înspre Europa și Uniunea Europeană, numai acolo ne așteaptă, și unire cu frații noștri de sânge, nu cu frații cu secera și ciocanul.”

Europa Liberă: Un simplu cetățean înțelege ce înseamnă integrarea țării în UE?

– „Nu toți înțeleg, pentru că-s influențați de „fratele mai mare” de la Moscova.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum înțelegeți aceste beneficii care ar veni de pe urma integrării europene a Republicii Moldova?

– „S-au deschis ușile, noi am fost închiși. Ca să te duci în România, trebuia să aștepți să-ți dea voie de la Moscova, ai dreptul să treci de pe un mal de Prut pe celălalt ca să-ți revezi rudele, apropiații tăi, dar acum, nu, „Podul de Flori” ne-a deschis totul.”

Europa Liberă: Libera circulație e un avantaj, alte beneficii?

– „Copiii pot învăța în toată Europa, în toată lumea ne putem duce. În primul rând, lumea lucrează, lumea care s-a ridicat după perioada asta cu totul altfel vede realitatea care ne înconjoară.”

Europa Liberă: Câți ani credeți că i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la condițiile de viață din Uniunea Europeană?

– „Nu mulți ani, numai oleacă să ne ajute și mentalitatea să fie cu realitatea de azi și vreau să spun încă un lucru: fiecare națiune, fiecare țară se mândrește cu conducătorul ei, el ne reprezintă în toată lumea, de atâta, oameni buni, haideți să nu batjocorim atâta conducerea noastră, haideți să ne bucurăm că au votat peste un milion de oameni pentru oamenii aceștia tineri cu mintea lucidă, cărturari, care vorbesc frumos și ne reprezintă în toată lumea, că nimeni nu ne-a știut. Îmi era rușine când cineva îmi spunea: «Eu știu unde-i țara ta, acolo unde prezidentul îi turist». Îmi era rușine, dar acum mă mândresc cu doamna Maia Sandu, că-i deșteaptă, îi cărturară și mă rog: «Dă-i, Doamne, răbdare și ajut-o! Dă-i, Doamne, putere, că totul o să fie bine».”

Europa Liberă: Dar politicienii din Republica Moldova, cei de la guvernare și cei din opoziție ar trebui să găsească un consens, un compromis. Credeți că se va găsi un consens național în rândul clasei politice?

– „Dna Valentina, numaidecât au să găsească, numaidecât!”

Europa Liberă: Interesele lor sunt diferite...

– „Fiecare vede tot ce-l înconjoară în felul lui, dar este un ceva care-i unește pe toți – adevărul, care pentru ca tulpina asta tânără care crește să fie trainică, toți au să se adune în jurul ei.”

Europa Liberă: Ca Republica Moldova să ajungă în Uniunea Europeană trebuie să-și facă tema de acasă.

– „Numaidecât reforme...”

Europa Liberă: Reforme ce înseamnă? Lupta împotriva corupției, reforma justiției...

– „Lupta merge, în justiție tot merge reforma, slavă Domnului, încetișor totul merge. Numai că vă spun, e imposibil ca oghealul ista al nostru de culoare roșie să-l întorci pe cealaltă parte momentan, asta-i imposibil, prea mult îi roșu la culoare, culoarea politică care iată acolo șade.”

Europa Liberă: Dar relația cu Federația Rusă cum ar trebui să evolueze?

– „Relația cu Federația Rusă vreau să vă spun cum, și acolo tot îi popor care are suferință și cooperarea moldo-rusă trebuie să se bazeze pe sinceritate, pe adevăr, nu pe minciună și pe șantaj – trăiești bine cu mine, îți dau gaz, nu trăiești bine cu mine, nu-ți dau. Măi oameni buni, suntem țări, de ce strigăm în gura mare: noi apărăm rușii? Pe care ruși îi apărați? Ghemul din Moldova nu-i numai al nostru, moldovenesc (să mă iertați), dar e un ghem care-i cu Moscova legat, îi ghemul Chișinău-Moscova la noi, iaca care-i toată pricina.”

Europa Liberă: Se va găsi ușor un consens național când e vorba despre viitorul Republicii Moldova, pe ce drum să se îndrepte?

– „Va fi mai greu, întrucât țara noastră este baricadată pe cele două baricade clare Vest-Est. Cu atât mai mult că noi nu privim lucrurile conceptual ca atare, dar le privim doar prin perspectiva geopoliticului și politica aceasta, din păcate, se bălăcește de la momentul declarării independenței până în prezent. Eu sper că perioada asta de preaderare de 5, 6, 7 ani, cât va fi ea, va fi o perioadă care va schimba viziunea oamenilor

prin faptul că se va investi foarte mult în aceea ce se numește infrastructură, în special locală și regională. Este nevoie de acest lucru, Edineț, municipiul oricât de dezvoltat ar fi, e al cincilea pe țară astăzi și, practic, 46% are canalizare, ce să mai vorbim de satele simple, unde apa este foarte poluată și de acolo vin foarte multe boli? Și iată sper atunci când se va investi în ceea ce este palpabil pentru cetățean și va simți cetățeanul acest lucru, se vor schimba și mentalitățile. Problema este în mentalitățile spălate, din păcate, de timp și de partidele politice care și-au lăsat amprenta. La noi partidele politice nu merg pe principiul partid de stânga, de dreapta, politica, adică cea liberală și cea social-democrată, ci merg pe conceptul cine și cu cine, cine privește înspre Europa sau cine privește înspre Moscova cu anumiți ochi, ceea ce este un păcat foarte mare, pentru că în felul ăsta noi încă nu ne dezvoltăm. Sper că lucrurile se vor schimba în anii de preaderare, dacă vor reuși guvernanții actuali cel puțin să conceapă acest lucru și să grăbească, să dea poate mai multă descentralizare primarilor.”

Europa Liberă: Opoziția poate să pună bețe în roate?

– „Opoziția politică ar putea pune bețe în roate, dar atunci când cetățeanul în câțiva ani va simți mișcarea lucrurilor înainte și nepedalarea pe geopolitic, eu sunt sigur că și mentalitatea cetățeanului se va schimba.”

Europa Liberă: Dar cine are nevoie mai mult - Republica Moldova de Uniunea Europeană sau UE de Republica Moldova?

– „Eu cred că deopotrivă are nevoie și Republica Moldova de Uniunea Europeană, și Uniunea Europeană de Republica Moldova. Cei care cred că cu vrutele-nevrutele ne vrem în Europa greșesc, greșesc din punctul de vedere că Uniunea Europeană are nevoie de niște granițe stabile aici, iar Moldova poate fi una nu știu dacă graniță, pentru că odată ce vine și Ucraina deja lucrurile se vor schimba mai altfel, dar Uniunea Europeană are nevoie de o stabilitate în această zonă și o practică de succes ca atare, iar Moldova fiind o țară foarte mică poate fi acea bună practică a Europei pe care poate s-o demonstreze foarte liber, că lucrurile se pot mișca chiar mai bine decât în țările din Balcani. Noi suntem pregătiți de foarte multe reforme pe domeniul descentralizării administrative etc., poate chiar mai bine decât alte țări din Balcani care astăzi se vor acceptate sau sunt parte a spațiului european, dar în esență încă nu sunt atât de pregătite.”

Europa Liberă: Unii spun că totuși acest război ruso-ucrainean ar fi urgentat o apropiere a acestor țări de Uniunea Europeană.

– „Sigur că lucrurile s-au urgentat, eu vedeam Moldova în Uniunea Europeană peste 20 de ani, pentru că așa se dăduse de înțeles din partea demnitarilor de la Bruxelles că țările din Parteneriatul Estic nu sunt o prioritate pentru Uniunea Europeană, o prioritate sunt Balcanii și odată cu acest război am văzut că Uniunea Europeană a spus că noi trebuie să ne securizăm granițele cu țările Parteneriatului Estic nemijlocit, în special cu Ucraina și Moldova, poate chiar cu Moldova cel mai mult, cu atât mai mult că suntem și latini.”

Europa Liberă: Miza cea mai mare acum e să fie absorbite fonduri europene ca să fie îmbunătățită infrastructura și implementate mai multe reforme sau care e miza adevărată?

– „Este o tradiție a Uniunii Europene ca atunci când acceptă anumiți membri trebuie și să investească foarte mult ca să-i pregătească pe acești membri, iar eu sunt o persoană pragmatică, care vine de la firul ierbii, cum spuneați și Dvs., iar pragmatismul de acceptare și de pregătire a mentalității oamenilor de a fi parte componentă a acestui spațiu este inițial de a schimba infrastructura pe lângă schimbarea în paralel și a mentalității.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în vizită aici, la Edineț, nordul Republicii Moldova, și vorbim cu cetățenii despre drumul pe care trebuie să se îndrepte țara. Încotro Moldova?

– „Moldova trebuie să fie în familia Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Iată, Bruxelles-ul îi oferă această posibilitate să devină țară candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, e nevoie de făcut reforme, e nevoie de suflecat mânicile, e nevoie de făcut tema de acasă.

– „Corect. E nevoie de lucrat foarte mult, că au să fie multe provocări și dna Maia Sandu, președinta țării, așa a și spus că noi trebuie foarte mult să lucrăm pentru ca să ajungem la scopul pe care ni l-am propus.”

Europa Liberă: Dar societatea moldavă rămâne scindată, divizată, dezbinată...

– „Așa e, fiindcă noi toți am fost sub Uniunea Sovietică și am fost deprinși, mai ales acești care-s mai în vârstă erau deprinși cu viața de atunci și se gândesc și mai speră că dacă s-ar uni cu Rusia, de-o pildă, au să aibă aceeași viață pe care au avut-o pe vremea Uniunii Sovietice, nu conștientizează că lucrurile s-au schimbat, că totul s-a schimbat și nu mai putem să revenim la ceea ce a fost cândva.”

Europa Liberă: De ce greu se schimbă mentalitatea?

– „Păi, asta este cel mai greu lucru, pentru că la noi când a venit puterea sovietică a spus că facem revoluția învățământului, facem revoluția agrară, facem revoluția industrială, dar revoluția culturală se va face. Și vedeți că revoluția culturală a avut o foarte mare însemnătate și dacă n-a fost făcută la timp are urmări.”

Europa Liberă: Vă întrebam despre lecția de acasă, pe care trebuie s-o facă guvernarea sprijinită de cetățeni. Cuvântul „reformă” nu a devenit un cuvânt de ocară, mai crede lumea că e cu putință să se facă o reformă în justiție, să se ducă lupta împotriva corupției, să se facă alte reforme?

– „Părerile sunt diferite. Sunt care cred și, într-adevăr, există oameni care cu tot sufletul cred și cu tot sufletul speră și așteaptă, iată, acest viitor împreună cu Uniunea Europeană, dar sunt și oameni care sunt contra și care nu cred, și care orice s-ar face tot timpul văd acel lucru care-i negru.”

Europa Liberă: Pentru Dvs., cetățeanul de la firul ierbii, ce reforme contează acum să fie implementate prioritar?

– „Prioritară e lupta cu corupția, să fie stopată corupția. Dacă ar fi stopată corupția, atunci s-ar vedea și rezultatele și fiecare, chiar și acei care nu cred, și aceia ar înțelege că iată aici este răul cel mai mare.”

Europa Liberă: De ce atât de greu se dezrădăcinează corupția asta?

– „Deoarece fiecare dorește să câștige o copeică în plus față de salariul pe care îl primește și el unde se duce de asemenea mai ușor rezolvă problema dacă „unge” decât dacă pur și simplu trebuie să îndeplinească ceea ce trebuie să îndeplinească. De aceea și cu corupția îi foarte greu de luptat, mai ales că sunt foarte mulți oameni corupți care s-au depins cu acest lucru. Ei nu coboară la nivelul oamenilor de la sat, de-o pildă, la nivelul bătrânilor, al pensionarilor care primesc o pensie foarte mică și cărora le este foarte greu, ei nu-și închipuie cum există acești oameni, ei vor să aibă rachete și avioane, bogăție. Și iată din această cauză lui nu-i ajunge și cu cât mai mult ar avea tot mai vrea și mai vrea, și mai vrea.”

Europa Liberă: Dar acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova, războiul ruso-ucrainean decide și el viitorul?

– „Da, decide și el viitorul numaidecât. Nu numai țările noastre învecinate suferă din cauza războiului, dar suferă miliarde de oameni care pot să rămână fără mâncare; criza alimentară, fiindcă sunt blocate în Ucraina grânele, totu-i blocat și rămân oamenii să moară de foame. Iată, în veacul XXI am ajuns la aceea că oamenii pot să moară de foame din cauza acestui război.”

Europa Liberă: Și Moldova, și Ucraina împreună în UE? Cum vedeți Dvs., ambele țări?

– „Ar fi minunat să fie toate trei în Uniunea Europeană – și Moldova, și Ucraina, și Georgia.”

* * *

Opinii ale locuitorilor din Edineț despre Moldova între Est și Vest. Amintim că liderii Uniunii Europene au căzut de acord să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țări candidate, solicitându-le o serie de reforme, la trei luni și jumătate de când Kievul și Chișinăul au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană pe fundalul invaziei rusești în Ucraina, declanșată la 24 februarie. Șapte-opt ani a fost până acum durata medie a negocierilor de aderare după primirea statutului de țară candidat. Analistul Leonid Litra, expert la Centrul Noua Europă de la Kiev, într-un interviu cu Europa Liberă spune că greul abia începe.

Leonid Litra: „Urmează un drum foarte lung, urmează un proces amplu de reforme pe foarte multe domenii, dar aici Uniunea Europeană a încercat să dea mingea pe partea Ucrainei și a Moldovei, pentru că în ultimii 15-20 de ani am avut foarte multe solicitări din partea acestor țări ca să li se ofere perspectiva de aderare și statutul de candidat. Și iată că avem acest statut și UE într-un fel oferă această minge pe terenul Moldovei și al Ucrainei, dar, în același timp, eu sunt convins că responsabilitatea pentru un succes al acestor țări nu poate fi doar din partea Kievului și a Chișinăului, dar și a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: De ce?

Leonid Litra: „Avem experiența din Balcani, în 2003, 2005, 2009 și 2012 anumite state au primit statutul de candidat și până în ziua de azi majoritatea dintre ele n-au încheiat negocierile, unele nici nu le-au început, altele, precum Bosnia, au statut de potențial candidat. Asta înseamnă că procesul de aderare, de accedere la Uniunea Europeană trebuie reformat. În primul rând este vorba despre reforma internă a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să presupună această reformă?

Leonid Litra: „Această reformă este, în primul rând, felul în care Uniunea Europeană ia decizii. O să vă dau un exemplu: ultimul pachet, al șaselea, privind sancțiunile împotriva Rusiei legate de agresiunea în Ucraina a fost adoptat foarte greu, au durat circa 5-6 săptămâni negocierile, după care Ungaria a fost cea care a blocat acest pachet și aceasta înseamnă că deciziile se iau foarte greu.”

Europa Liberă: Vocea fiecărei țări contează.

Leonid Litra: „Contează, dar există o opinie că pe anumite subiecte decizia poate să fie luată prin majoritate calificată, adică un anumit procent din populație și un anumit procent din țări – 65,5, așa cum se iau decizii în interiorul consiliului, pentru că temerea este că în momentul în care Uniunea Europeană va avea 35 de state împreună cu cele din Balcani, Ucraina, Moldova și Georgia deciziile se vor lua și mai greu. Deci nu poate toată Uniunea Europeană să sufere din cauză că, de exemplu, o țară are o altă opinie. E ca și cum mergem la vot, guvernează partidul care a luat cel mai mult, nu care a luat toate voturile. Aceasta este ceea ce urmează să se întâmple și pentru noi este foarte important ce se întâmplă între statutul de candidat și aderare.”

Europa Liberă: Și ce se va întâmpla?

Leonid Litra: „Iată aici este reforma numărul 2 care trebuie să aibă loc, pentru că noi nu vrem un sistem binar, să-i spun 1:0, sau alb-negru, cum este în Balcani, fie poți să fii membru, fie poți să nu fii nimic și, din păcate, astăzi toate țările nu au niciun progres, chiar dacă sunt țări candidate. De asta noi avem nevoie în mijloc de ceva prin care să simțim că noi ne integrăm. Propunerea noastră pe care am făcut advocacy în multe capitale, inclusiv în principalele capitale, este ca să avem acces la cele 4 libertăți ale Uniunii Europene și la piața unică a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Bine, și cele 4 libertăți sunt: libertatea circulației persoanelor, libertatea circulației mărfurilor, a capitalului și a serviciilor.

Leonid Litra: „Corect. Aceste 4 libertăți, care sunt parte din piața unică și piața unică este echivalentă cu aproximativ 80% din tot acquis-ul care este necesar de implementat, ar fi foarte bine dacă noi și Balcanii am avea inițial acces la piața unică a Uniunii Europene ca să putem beneficia de acest model de integrare și dezvoltare economică și după asta să urmeze aderarea. Așa au făcut, apropo, Finlanda, Austria și Suedia, în 1992 au aderat la piața unică și în 1995 au devenit membre. Acesta este un parcurs care cumva atenuează acest șoc de aderare.”

Europa Liberă: Dar se vorbește despre termeni diferiți. Cât ar lua acest proces de aderare a Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană, de la 5 până la 10, chiar și până la 20 de ani, inclusiv voci ale demnitarilor europeni au acreditat această idee că această aderare nu se întâmplă peste noapte? Iar pe de altă parte, așteptările cetățenilor sunt mari, pentru că liderii acestor țări au promis că integrarea în UE înseamnă bunăstare, prosperitate și omul așteaptă să aibă pensie mai mare, să aibă salariu mai mare, să aibă loc de muncă la el acasă, locul de muncă să fie bine plătit. Aceste așteptări peste noapte iarăși nu vor fi asigurate de nimeni și nu ar putea să se pornească marea dezamăgire a cetățeanului?

Leonid Litra: „Anume din cauza asta noi avem nevoie ca între aderare și statutul de candidat să avem ceva care să mențină acest eurooptimism, ca să mențină această motivație de a merge mai departe și de a simți anumite rezultate până la aderare. Deci, integrarea europeană nu este un scop declarativ, este un scop care chiar este parte a agendei politice, dar eu nu cred într-o aderare rapidă la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Dvs. câți ani credeți că ar cere această aderare?

Leonid Litra: „Cred că va dura peste 10 ani.”

Europa Liberă: Și credeți că această perioadă de peste 10 ani e valabilă și pentru Ucraina, și pentru Republica Moldova, pentru că mulți consideră Republica Moldova un stat mai mic, cu o populație mai puțin numeroasă, cu peste un milion de cetățeni care au deja pașapoarte UE? Vor merge împreună aceste state sau pe parcurs ar putea să fie în funcție de rezultatele pe care le livrează și ar putea Republica Moldova să livreze mai repede și mai multe rezultate în comparație cu Ucraina măcinată de acest război?

Leonid Litra: „Bineînțeles că implementarea reformelor și pregătirea pentru aderarea vor influența foarte mult. UE are obiceiul de a lega state în grup, este o logică care a fost testată în valurile anterioare și acum același lucru se întâmplă cu Albania și Macedonia de Nord, dar eu vreau să vă spun că mărimea țării nu este un indicator foarte bun de judecat privind șansele de aderare. Vă dau iarăși exemplul Muntenegrului. Este o țară, dacă nu greșesc, cu aproximativ 700.000 de oameni, deci o țară foarte mică, este

membră a NATO, este pregătită în mare parte să adere, dar nu poate adera și are perspectiva de aderare din 2003, anul viitor o să avem 20 de ani. Și nu poate adera nu din cauza Macedoniei, ci din cauza Uniunii Europene, pentru că Uniunea Europeană nu poate accepta un nou val de extindere până nu se clarifică cu această formulă de luare a deciziilor, pentru că ei nu vor ca o țară așa, vorbind abstract acum, ca Muntenegru să blocheze toată Uniunea Europeană. Din cauza asta eu spun că pentru aderare partea noastră a responsabilității sunt reformele și rezultatele bune, partea UE a responsabilității este capacitatea de a accepta moral că Uniunea Europeană nu se termină în România și în Polonia, capacitatea de a schimba procesul de luare a deciziilor, deci reforma internă în Uniunea Europeană și oferirea pentru aderare și statut de candidat a unor beneficii care pot fi deja simțite de populația țărilor.”

Europa Liberă: Poziția și atitudinea Rusiei vor mai conta când e vorba despre acest parcurs european pentru Republica Moldova și Ucraina? De ce vă pun această întrebare? Pentru că unii demnitari de la Moscova spun că s-au împăcat cu gândul că Republica Moldova și Ucraina vor să adere la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Dmitri Medvedev a spus că s-ar putea ca până să adere Ucraina la Uniunea Europeană să nu mai existe Uniunea Europeană. Contează poziția Federației Ruse, inclusiv în contextul asigurării cu resurse energetice de care Moldova, cel puțin, depinde aproape în totalitate pe moment?

Leonid Litra: „Cred că nu trebuie să luăm chiar în serios declarațiile lui Medvedev în ziua de azi, pentru că ele sunt mai degrabă propagandă decât reflectă o stare de fapt în lume. Pentru noi, bineînțeles că Rusia va rămâne un factor important prin mai multe aspecte și cu factorul energetic, și cu regiunea transnistreană, și piață de desfacere, sunt multe, multe alte lucruri.”

Europa Liberă: Și gastarbeiterii care muncesc în Federația Rusă...

Leonid Litra: „Ei sunt mult mai puțini cu fiecare an, dar există. Noi nu suntem unica țară care a trecut prin această schimbare și o să dureze mult timp, dar eu cred că în Uniunea Europeană s-a înțeles un lucru pe care Europa de Est îl spunea cu voce tare demult, și georgienii, și ucrainenii și cei din Republica Moldova îl spuneau cu voce tare – mesajul de a nu-l provoca pe Putin era anume chestia care a înfuriat cel mai mult, adică acceptarea unui drept de veto din partea Rusiei îi dădea mână liberă mult mai mult. Eu cred că în 2014, atunci când s-a întâmplat în Crimeea și în Ucraina de Est, dacă reacția Occidentului era alta, nu ajungeam la ceea ce am ajuns astăzi cu agresiunea rusă în Ucraina. De asta lucrurile s-au schimbat, Rusia prin ceea ce a făcut și ceea ce face în Ucraina și-a pierdut imaginea și posibilitatea de a influența anumite procese în politica internă a Uniunii Europene. Și cu această reducere a dependenței de petrol, eu cred că o să urmeze și o reducere a dependenței de gaz, deja procesele au fost pornite, doar că acest lucru durează ani de zile uneori. Aceste procese vor duce la o influență a Rusiei mult mai mică decât o avem acum.”

Europa Liberă: Nu am dus până la capăt gândul referitor la venirea prosperității și bunăstării în casele și în buzunarele cetățenilor. Credeți că omul de la firul ierbii are răbdare să aștepte, să facă un sacrificiu?

Leonid Litra: „Într-adevăr continuă o perioadă grea. Noi am așteptat practic 31 de ani de la independență, eu cred că putem să mai așteptăm vreo 10 ani. Nu avem încotro, adică nu că nu am vrea mai repede, dar nu-i posibil, sunt lucruri care durează. Și eu cred că noi suntem cei mai afectați acum de criza energetică, bineînțeles, pentru oamenii de rând acestea sunt lucruri care se simt cel mai mult. Din păcate, ceea ce simțim azi este rodul unor politici ineficiente din ultimii 31 de ani. Discuții au fost foarte multe despre independența energetică, real s-au început anumite lucruri acum câțiva ani cu gazoductul Iași-Ungheni, cu această linie de interconectare Isaccea-Vulcănești, lucruri care trebuiau să se întâmple de foarte mult timp în urmă. Acum ele au fost pornite, dar aceste procese de schimbare a infrastructurii durează câțiva ani de obicei și noi nu putem să sărim imediat de la un model la altul și vedem cum sunt influențați fermierii, șoferii de schimbările care au avut loc și asta bineînțeles că dă o conotație cumva negativă asupra anumitor procese, chiar dacă ele nu sunt legate. Statutul de țară candidat și prețurile mari la petrol nu sunt chestii legate, dar unii ar putea să le asocieze.”

Europa Liberă: Dar această nemulțumire a oamenilor ar putea să ducă inclusiv până la schimbarea puterii, că vin și alegerile?

Leonid Litra: „Eu văd că opoziția, vorbesc inclusiv de opoziția de la Chișinău, foarte mult strigă că guvernarea a ridicat prețurile ș.a.m.d. Nu se întâmplă ridicarea prețului la petrol la comanda guvernării și oricine înainte de a evalua și de a înțelege propunerile altor partide ar trebui să-și pună întrebarea dacă, de exemplu, alt partid este capabil să reducă prețul la petrol.”

Europa Liberă: Cetățeanul moldovean și azi spune că pe timpul guvernării lui Dodon gazul costa 4 lei pentru un metru cub, iar acum, pe timpul Maiei Sandu, costă 16, 17, 18 lei.

Leonid Litra: „Da, sunt de acord, dar nu Dodon a fost cel datorită căruia gazul costa 4 lei un metru cub. Sunt lucruri asupra cărora noi nu avem influență, dacă am avea gaz, puteam să-l dobândim pe al nostru și atunci am fi independenți, dar, din păcate, este un bun pe care îl cumpărăm. Și noi avem un preț mai jos, chiar acum, în acest moment, avem un preț mai jos decât cel care este la bursă.”

Europa Liberă: Și totuși, credeți că ar putea să crească numărul euroscepticilor în Republica Moldova?

Leonid Litra: „Cred că da, ar putea să crească numărul euroscepticilor, pentru că foarte mulți oameni încă fac legătură dintre acest proces de aderare la Uniunea Europeană, putem să spunem deja că suntem de azi în acest proces într-un fel și dintre anumite schimbări negative cum sunt prețurile la resursele energetice care nu depind de acest proces. Deci, dacă nu eram țară candidat și nu aveam nicio perspectivă de aderare, prețurile la petrol aveau să fie tot așa. Dimpotrivă, noi prin acest proces de aderare și prin comunitatea energetică, prin accesul la aceste mecanisme europene de acces la piața de gaz am putea avea anumite beneficii. De exemplu, Uniunea Europeană are intenția de a negocia un preț la gaz pentru toată Uniunea Europeană. Dacă nimerește și Moldova, și Ucraina în acest grup, atunci am putea avea beneficii, pe piața de electricitate la fel. Lucrurile se pot schimba anume aici, dar, iarăși, n-o să existe o schimbare rapidă, nu mă aștept.”

Europa Liberă: Nerezolvarea dosarului transnistrean poate să împiedice acest drum de aderare la Uniunea Europeană?

Leonid Litra: „Sper foarte mult că nu, pentru că conflictul din Ucraina ne-a învățat pe noi și pe europeni că Rusia a produs aceste conflicte practic pentru a ține aceste țări aproape de ea, în sfera de influență a Kremlinului și din cauza asta anume acesta este cel mai bun argument ca conflictul transnistrean să nu reprezinte un obstacol în procesul de aderare. Avem Acordul de Asociere care este implementat și în regiunea transnistreană, înseamnă că putem merge mai departe pe acest format. Și pentru Ucraina să vedem cum se termină acest război, eu sunt optimist că se va termina cu bine, dar costul plătit pentru acest război este foarte, foarte mare.”