EL la Telenești: Putin a ajuns la un punct când trebuie să se dea la o parte, ori să-l dea cineva

Secretarul General al NATO a anunțat că alianța este pregătită să susțină Ucraina în războiul împotriva Rusiei, chiar dacă conflictul se va întinde pe mai mulți ani. „Trebuie să fim pregătiți pe termen lung, există posibilitatea ca acest război să se prelungească și să dureze luni și chiar ani de zile”, a declarat Jens Stoltenberg. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat Occidentul că „tendința de a pompa arme, inclusiv arme grele în Ucraina, amenință securitatea continentului și provoacă instabilitate”. Ce înseamnă războiul Rusiei împotriva Ucrainei pentru Republica Moldova și cetățenii săi? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

EL la Telenești: Putin a ajuns la un punct când trebuie să se dea de-o parte, ori să-l dea cineva

* * *

De la anexarea Crimeii, din 2014, Rusia lui Vladimir Putin și-a sporit în mod constant controlul asupra întregii regiuni a Mării Negre, regiunea fiind o sursă de hrană, o zonă economică, o rută de transport și de pe 24 februarie, de când Rusia a atacat Ucraina, un teatru de război. Europa Liberă a căutat să afle care sunt cele mai mari îngrijorări ale locuitorilor întâlniți la întâmplare pe străzile din Telenești.

– „Frică nu simt, n-am simțit niciodată.”

Europa Liberă: Frică de război...

– „Nu! Mă gândesc că poate se va termina cu bine.”

Europa Liberă: Dar de cine depinde pacea?

– „De minte, de mintea politicienilor care-s la conducere.”

Europa Liberă: Vă este clar de ce a izbucnit acest război ruso-ucrainean?

– „Da, din prostie; din prostia la un șef de stat care, posibil, a pierdut mințile. Și acesta-i Vladimir Putin. Eu cred că trebuie cineva să-l liniștească acolo, ca să ajungem la pace. Nimeni nu s-a gândit că în secolul XXI noi o să avem război între Ucraina și Rusia, moare lumea. E ceva strașnic! De unde se începe ura asta? Ura asta se începe încă de la Vladimir Monomah, când pe un fecior de-al lui l-a obijduit, i-a dat pământ, acela n-a plătit tribut, Monomah a luat și l-a fugărit, el s-a dus în Rusia și a făcut Moscovia și de atunci e ura care se păstrează și azi. Înseamnă că Rusia trăiește numai cu ură.”

Europa Liberă: Cum afectează Republica Moldova acest război din imediata vecinătate?

– „Psihologic și economic. Multă lume și la noi suferă din cauza asta și chiar acei care au luat familii, au ajutat, ceea ce se dă compensații pentru dânșii asta-i puțin, dar ei n-au făcut pentru compensații...”

Europa Liberă: Cei care au găzduit refugiați?

– „Da, da... Ei n-au făcut pentru compensații, ei au făcut din bunul-simț și din plăcerea lor.”

Europa Liberă: Și în continuare Republica Moldova trebuie să decidă – mai aproape de Est, mai aproape de Vest? E o șansă acum să se decidă soarta?

– „Noi cu sărăcie ne-am săturat să trăim, e timpul să trăim și bine, că sunt refugiați care au venit din Ucraina și lumea la noi vorbește că-s foarte bogați. Ucraina-i o țară foarte bogată, în primul rând, și ei n-au avut hoții noștri, Șor și Plahotniuc, care au furat miliardele și de care ei se folosesc, dar noi suntem proști. Altfel nu pot să spun.”

Europa Liberă: Între timp, trei țări – Ucraina, Georgia și Republica Moldova – au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană. Credeți că Bruxelles-ul acum va oferi această perspectivă?

– „Nu sunt așa de optimist, dar e bine că dau ajutor foarte bun Ucrainei, în primul rând, și Moldovei, așa, câte-un pic.”

Europa Liberă: Dar unde e locul Moldovei?

– „Locul Moldovei e în Europa!”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că noi teritorial și mintal suntem în Europa.”

Europa Liberă: Dar sub care umbrelă își asigură securitatea Republica Moldova, având acest articol în Constituție, care consfințește neutralitatea?

– „Neutralitatea aceasta e declarată, dar, practic, nu e respectată. Și am citit planul Rusiei, că ei vor să facă un coridor Crimeea-Odesa-Transnistria. Asta socoate că noi suntem ai lor, sub acel călcâi.”

Europa Liberă: V-a îngrijorat acest lucru?

– „M-a pus în gardă, dar cred că nu se va mai realiza, căci multe planuri Rusia își face în ultimul timp și în orice caz nu avem de gând să fugim în lume, stăm pe loc, lăsăm Rusia deoparte, să stea acolo cu ai lor, noi avem viziunile noastre.”

Europa Liberă: A apărut și această dezbatere în societate – ce se sărbătorește pe 9 mai?

– „Nu, eu vreau să spun altceva: 9 mai cred că nu mai trebuie sărbătorit, așa cum nu l-a sărbătorit Stalin. De atâta că atunci erau mulți fără picioare, fără mâini și nu voiau să se facă de rușine și eu cred că Putin nu trebuie să facă sărbătoarea lui Stalin.”

Europa Liberă: În Moldova sunt forțe suficiente care insistă pe asta...

– „Ca să promovezi panglica și simbolurile altui stat, asta este o trădare. Eu așa socot.”

Europa Liberă: Dar și acești politicieni cu viziuni de stânga au bazinul lor electoral și oamenii merg după dânșii?

– „Da, dar eu cred că ei sunt plătiți de cineva. Sunt mulți care nu o fac din viziunea lor, dar numai să facă rău și să dezbine societatea. Acum la noi e sărăcie mare și lumea se duce după acel care îi amăgește cu un kilogram de hrișcă, le mai dă acolo niște ulei. Am umblat pe acasă pe la pacienți cu urna mobilă și ziceau: Eu votez pentru acel care mi-a dat o garafă de apă și niște chibrituri. Păi am ajuns noi la aceea, să nu avem noi viziunea noastră, să știm ce vrem, să depindem de alții? Dar dacă lipsește gândirea critică, noi departe n-o să ajungem, fiindcă mai este nostalgia ceea după Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Și credeți că mai e cu putință ca acest plan al lui Vladimir Putin de a reface URSS să devină realitate?

– „Nu! Nostalgici sunt mulți, dar eu cred că ei n-au să prevaleze asupra bunului-simț.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Sănătate și pace.”

Europa Liberă: E mare prețul păcii?

– „Da! Am fost în Italia vreo 20 de ani în urmă și vreau să spun că eu mă mândream atunci cu Putin, spuneam: Uite, ce conducător de țară, cu toate calitățile de conducător, dar astăzi, cinstit vă spun, chiar îmi pare rău la ce a ajuns Putin. Putin a ajuns la un punct când trebuie să se dea la o parte, ori să-l dea cineva, căci în Rusia tot timpul a fost de sus schimbarea de putere. Adică, puterea a fost și de la Nicolai al II-lea, și de la Stalin, și de la Hrușciov, și de la, de la, de la... În Rusia să ajungi cineva așa, de jos, îi foarte greu, acolo trebuie numai ai lor să facă, cum a făcut Jukov atunci cu Beria, cum a făcut cu alții, altfel nu se poate.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am ajuns aici, la Telenești...

– „Europa Liberă... Ascult radioul, ascultăm din toate părțile și ne facem concluzia noastră.”

Europa Liberă: Întrebăm cetățenii dacă trăiesc cu frici și există frici. Ia spuneți, de ce vă este frică azi?

– „Mi-i frică că sunt bătrân, mai bine m-aș face mai tinerel și mai bine ar fi.”

Europa Liberă: Dar alte frici mai există?

– „Dacă eu aș fi obligat de a pleca la război, aș avea frică să nu mă omoare, aș vrea să-mi păstrez viața atâta cât este dată de la puterea pe care n-o cunoaștem.”

Europa Liberă: Dar acest război ruso-ucrainean vă este clar de ce a izbucnit?

– „America și statele europene au trimis sub coastele Rusiei armata NATO. Începând de la Marea Baltică, de la cele trei republici de pe Marea Baltică și încoace până la miază-zi a dislocat armata NATO. Toate armatele sunt pentru oameni înfricoșătoare, că armata poate face război și fiecare război ucide lumea, unul pe altul se ucid. Acum de ce rușii au început războiul și de ce toți oponenții îi numesc cotropitori? Câte războaie, eu țin minte Al Doilea Război Mondial, eram copil când s-a terminat războiul în ‘45, la 9 mai, eu aveam 11 ani și patru luni, băteau clopotele la biserică, dar băteau foarte tare. Îl întâlnesc pe un om și-l întreb: „De ce, moșule, bat clopotele așa?” și el îmi spune: „Că s-a terminat războiul”. De câte ori îmi amintesc aceste clipe, de atâtea ori îmi vine să plâng, pentru că am avut și eu frate care nu s-a înturnat din acel război.”

Europa Liberă: Pe 9 mai ce va fi sărbătorit? Ce sărbătoriți?

– „Ziua Biruinței în Al Doilea Război Mondial, 9 mai e Ziua Biruinței.”

Europa Liberă: Ați purtat vreodată panglica „Sf. Gheorghe”?

– „Nu, n-am purtat.”

Europa Liberă: Cum credeți că se va termina acest război? Cum va fi adusă pacea în această regiune și de cine depinde?

– „Eu cred că părțile, atât de o parte, cât și de alta, se vor întâlni și războiul se va încheia cu pace.”

Europa Liberă: Dar de cine depinde pacea, instaurarea păcii?

– „Depinde de norod. Dacă norodul poate să le lămurească celor de sus care știu a ucide lumea, norodul să le lămurească lor, poate ei vor înțelege și vor opri războiul, și vor încheia o pace.”

Europa Liberă: Vladimir Putin, liderul de Kremlin, el zice că îi pare rău că a fost destrămată Uniunea Sovietică și că ar vrea să refacă URSS-ul. Credeți că poate să-l refacă?

– „Uniunea Sovietică a doua oară nu va mai fi, pot să facă altfel de unire. Cum America are 40 de state unite de când eram eu micuț, țin minte de atunci și până amu, și nu se mai despart, da’ Uniunea au desfăcut-o, le-au dat drumul la republicile socialiste: fiți de sine stătătoare, îngrijiți-vă și comunicați cu alte țări, faceți târguială. Asta-i bine că fac târguială, atunci a avut și Uniunea greșeli. Aș dori să fie Uniunea Sovietică cum a fost, numai să înlăture greșelile, că și la Uniunea Sovietică au fost multe greșeli. Ceea ce a fost foarte bine, că învățătura era fără plată, medicina fără plată...”

Europa Liberă: Dar cum vreți să arate Republica Moldova peste 5, peste 10 ani?

– „Eu aș vrea ca Moldova noastră să fie grădina noastră înfloritoare, să nu fie pârloagele acestea.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. contează, Republica Moldova mai aproape de Est sau de Vest?

– „Nu, eu socot că Moldova trebuie să fie stat independent, să târguiască și cu Răsăritul, și cu Asfințitul care mai sunt lipite de Rusia...”

Europa Liberă: Dar problema transnistreană poate fi rezolvată?

– „Problema transnistreană poate fi rezolvată. Trebuie să avem conducători foarte buni și deștepți ca să găsească limbă comună cu Rusia și atunci vor lămuri problema transnistreană.”

Europa Liberă: Dar Igor Dodon de ce n-a rezolvat-o?

– „Igor Dodon a găsit armata acolo. Armata a 14-a este o armată puternică a Rusiei și a lăsat-o pentru ca să aibă apărări Rusia, nu cumva să îi atace. În Transnistria trăiesc oleacă mai bine decât trăim noi aici, în centru, lor li se dă lumina mai ieftin, gazul mai ieftin.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Doresc să am sănătate și pacea este foarte scumpă pentru lume. Toată lumea vrea pace, de atâta și preoții predică: Pace vouă, pace vouă, pace vouă! Înseamnă că pacea este cea mai scumpă, pacea și sănătatea.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în ospeție aici, la Telenești...

– „Vă ascult cu mare drag și cu mare plăcere și mă bucur pentru așa o doamnă jurnalistă ca Dvs., dna Ursu.”

Europa Liberă: Astăzi vorbim despre frici la moldoveni. Vă este frică de ceva?

– „Numai de bunul Dumnezeu. Întotdeauna mi-a fost frică de Domnul Iisus Hristos, dar de altceva parcă nu mi-e frică, am niște emoții, că nu-i pace în lume, asta-i cel mai grav. Și cred eu că poate o forță mai mare ca noi, cei ce suntem pe pământ, va ajuta omenirea.”

Europa Liberă: Vă este clar de ce a izbucnit acest război ruso-ucrainean? Și cine l-a pornit, și de ce l-a pornit?

– „L-a pornit Federația Rusă, acei de acolo, de la Kremlin, cu dl Putin. Cred eu că acapararea de teritorii, de țări, de republicile foste. Dar dacă mă întrebați de frică, mi-i frică de politicienii noștri de la Chișinău, politicienii din opoziție sunt foarte agresivi și mă înspăimântă treaba aceasta. Ăștia sunt vânzători de neam, de țară...”

Europa Liberă: Dar vedeți finalitatea acestui război dintre Moscova și Kiev?

– „Totuși, nu putem să comparăm Ucraina cu Federația Rusă, sigur că ei sunt puternici. Din punct de vedere militar, ei sunt foarte, foarte, foarte puternici.”

Europa Liberă: Cine?

– „Rușii. Păi, rușii, populația Rusiei o duce foarte greu, fiindcă s-a băgat totul în înarmare. Nu știu ce a crezut dl Putin. Dânsul a crezut așa, că ia peste noapte Ucraina... Nu-i exclus că poate să se extindă până la Prut, eu așa cred și de mult am zis lucrul acesta, fiindcă mă uit după ăștia care au fost și sunt în Moldova – opoziția, dl Dodon, Voronin... Scopul lui Dodon a fost de a ne vinde Federației Ruse, că dacă ne spunea: Mergeți în România cui nu vă place aici. Ce nu spunea așa: Nu vă place aici, mergeți în România, dacă sunteți români?”

Europa Liberă: Acum se discută în contradictoriu despre aceste simboluri care au fost interzise în parlament prin lege și legea promulgată de președinta Sandu...

– „Eu, de exemplu, nu cunosc simbolul acesta, panglica „Sf. Gheorghe”, cel puțin nu-mi amintesc, am fost la diferite demonstrații pe timpurile celea sovietice, n-am întâlnit acest simbol, nu știu când a apărut panglica aceasta și unde a apărut, dar ea s-a extins încoace prin intermediul ideologiei rusești. Și vreau să vă zic un lucru: majoritatea veteranilor de război care sunt în Republica Moldova sunt de naționalitate rusă. Da, eu am tot respectul, dacă cu adevărat acea persoană a luptat, că a fost război, că ne-au povestit bunicii, ne-au povestit părinții...”

Europa Liberă: Acum se decide și soarta Republicii Moldova – mai aproape de Rusia, mai aproape de Uniunea Europeană?

– „Păi, eu cred că dacă au votat pentru PAS, pentru dna președintă atâta populație, înseamnă că cu adevărat cursul o să meargă cel european.”

Europa Liberă: Dar societatea e dezbinată...

– „Nu-i chiar așa de dezbinată, există oameni care mai cred în dl Voronin, în dl Dodon, în alte persoane, personaje, să le zic așa. Da, chiar și rușii, dacă aveau să aibă o problemă și se refugiau încoace la noi, ce nu era să-i primim? Numai să nu vină cu bombe și cu tancuri, să vină cu suflet, cum au venit ucrainenii – cu genți în spinare și cu copii în brațe. Asta m-a șocat și m-a făcut să nu dorm nopțile, să mă gândesc – ce face sărmana lume, că aceștia sunt niște oameni foarte muncitori? Chiar le mulțumesc conaționalilor din suflet pentru solidaritate, pentru binele pe care l-au făcut pentru refugiații din Ucraina, pentru copii, fiindcă da, trebuia toți să fugă, să nu fie jertfe acolo, trebuiau să vină toți, că-i primeam pe toți.”

Europa Liberă: Dar să revenim la frici – frică de sărăcie, frică de injustiție, frică de nedreptate, frică de ziua de mâine –, nu persistă aceste temeri?

– „Există niște îngrijorări că nu știm ce o să fie peste noapte și ce o să fie în lume chiar, nu numai ceea ce ține de Ucraina și Republica Moldova, că dacă Putin bagă armament nuclear, vă dați seama, dacă aș putea să-i transmit: Măi omule, pandemia a cuprins toată omenirea, nici nu mai trebuie luptele acestea, că s-au dus, atâția oameni au plecat din viață, în doi ani de zile s-a dus atâta lume... Putin trebuia să spună: Măi, ucrainenilor, sau voi, americanilor, sau voi nu știu cine, eu vin peste voi, eu nu vreau NATO. Și nu vreau NATO, nu vreau NATO, lui ca atare, țării lui nimeni nu-i impune să fie membri ai NATO. Dar ce drept are el să le ceară ca ei să fie neutri, să fie neutralitate în Ucraina? Ce drept are el? El n-are niciun drept!”

Europa Liberă: Și Republica Moldova este un stat neutru, conform Constituției.

– „Păi da, astăzi, da, cu armată rusă pe teritoriu. Și nici de gând nu au avut, cu toate că au promis că au să scoată Armata aceea a 14-a din Tiraspol, de acolo, de la Cobasna, n-au vrut să scoată armata, n-au vrut să facă ceva cu adevărat să fim prieteni buni. Înseamnă că planurile lor se plămădesc de mult și nu-i exclus că într-o bună zi sau într-o bună noapte o să ne trezim și noi, la noi cred că nu merită să spunem că noi o să putem să ne apărăm, nu, îi mulțumim Ucrainei, că este scutul nostru și pot ține piept, fiindcă ei dacă sunt peste 40 de milioane, este o diferență mare între Republica Moldova și Ucraina.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Pace, că prețul păcii este foarte mare, fiindcă dacă se varsă sânge și este război, este foarte, foarte dureros. Durere, mare durere...”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Telenești, și întrebăm cetățenii dacă trăiesc cu frică.

– „Desigur, fiecare are o frică – frică de boală, de același război care a izbucnit...”

Europa Liberă: Vă este clar de ce a izbucnit acest război?

– „Moscova mie îmi pare că revine la vechile ei intenții de a reface Uniunea Sovietică. Și atunci, ceea ce vă propunem/impunem noi să fie lege pentru toată lumea. Putin este totuși pornit de a cotropi o bucată din Ucraina.”

Europa Liberă: Și credeți că se oprește la Ucraina?

– „Putin nu este omul care să se oprească și dacă e vorba de frică, sincer vorbind, mi-i frică de intențiile pe care le au acum de a concentra toate atacurile pe partea de sud a Ucrainei, în vecinătate este Transnistria, un general oarecare s-a exprimat că ar fi vorba de face u coridor rus pentru a ajunge la „sărmanii” ruși din Transnistria, care sunt, chipurile, asupriți, „vai de steaua lor”. De fapt, nu știu cine este mai asuprit – noi sau ei? –, deși suntem independenți, deși persistă același rusism...”

Europa Liberă: Dar sub care umbrelă Republica Moldova își asigură securitatea?

– „Desigur este comunitatea europeană. Eu, bunăoară, altceva nu văd, fiindcă acolo este viitorul.”

Europa Liberă: Dar acest statut de neutralitate, consfințit în Legea Fundamentală, e o garanție pentru această securitate a Republicii Moldova?

– „Ehe, dacă judecăm după acțiunile pe care le face Putin, cred că nu mai este o garanție, fiindcă de la el se poate de așteptat la orice.”

Europa Liberă: Și din ‘92 ei nu și-au retras armata...

– „Și-mi pare că atunci când au amplasat armata, aceasta a fost o lovitură cu bătaie lungă, ei știau că într-un viitor oarecare o să le prindă bine. Și e mare lucru acum ea să nu fie pusă în acțiune.”

Europa Liberă: Cine poate aduce pacea în această regiune și cum se va instaura această pace?

– „Numai cu eforturi din Europa, altfel, noi de unii singuri nu știu dacă reușim.”

Europa Liberă: Dar războiul acesta ruso-ucrainean cine poate să-l oprească?

– „Întreaga lume unindu-și forțele, Putin de unul singur n-are să se oprească, trebuie careva să-l ajute. Dacă întreaga lume își va uni forțele, întreaga lume care judecă la rece, nu pe emoții și pe fraze lozincarde că Putin are dreptate și tot ceea ce face este acceptabil.”

Europa Liberă: În aceste condiții, când în imediata vecinătate a Republicii Moldova se duce acest război ruso-ucrainean, se decide încotro Moldova – mai aproape de Est, mai aproape de Vest?

– „Hai să zicem așa, războiul din Ucraina într-un fel ne-a favorizat, ne face pașii mai scurți spre comunitatea europeană, după aceste evenimente vom fi mai aproape de comunitatea europeană. Și la sigur că Moscova cu gazul și cu resursele energetice ne va șantaja în continuare și, din păcate, depindem foarte mult și va fi foarte dureros lucrul acesta, dar pentru a obține o bucată de pâine să-ți calci pe conștiință și să neglijezi adevărul este inuman. Unii spun acum zicala: Capul plecat sabia nu-l taie, dar nici soarele nu-l vede, iar careva mai spune: capul plecat tot timpul paște iarbă, dar suntem arțăgoși atunci când ne scurmă în ogradă găina vecinului, suntem arțăgoși și punem mâna pe sapă sau pe furcă, dar atunci când este vorba de valorile majore suntem pasivi.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre coeziunea din societate, există această coeziune? Iată se apropie și ziua de 9 mai și e o dispută în societate. Cum se va sărbători?

– „Coeziune n-a fost niciodată, acum mi se pare că prăpastia aceasta se adâncește și mai mult. Ziua de 9 mai e firesc să se sărbătorească, fiindcă întreaga lume și-a unit eforturile pentru a stârpi ciuma fascistă, dar nu înseamnă a purta panglica „Sf. Gheorghe”, fiindcă ea nu aparține victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial, ea a aparținut cândva Rusiei țariste și rușii n-au decât s-o poarte cu respect, fiindcă lor le aparține.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Telenești, și vă întrebăm: de ce le este cel mai mult frică moldovenilor astăzi?

– „De viitorul copiilor și cea mai scumpă la moment este pacea. Poate că nu ne ajung bani, nu avem serviciile care vrem noi, dar peste toate acestea noi putem trece numai cu o singură speranță, cu speranța spre viitorul nostru și al copiilor noștri.”

Europa Liberă: Vă este clar cine a început acest război din imediata vecinătate a Republicii Moldova?

– „Rusia! Ei vor ca să fie dominanți pe tot globul pământesc. Planul dlui Putin este ca să refacă, cum se spune în limba rusă, Sovietskii Soiuz (Uniunea Sovietică), el trăiește de mulți ani cu acest plan.”

Europa Liberă: Cine poate aduce pacea în această regiune?

– „Poporul. Poporul trebuie să zică ultimul cuvânt al lui, pentru că se vede câte sancțiuni s-au pus Rusiei, conducătorilor care-s la conducere, oligarhii aceștia ruși, ei sunt sancționați, nu este poporul sancționat și se vede că nu aduce niciun rezultat. Războiul pot să-l oprească numai cei care-s la conducere acolo la ruși și tot Putin. În schimb, ca președinte dl Zelenski înainte de această invazie a Rusiei nu avea așa de mare rating, toți socoteau că el e un simplu actor care a venit la putere datorită ultimului film „Sluga naroda” (Slujitorul poporului), în schimb, în ultimele luni s-a văzut un om cu o putere și cu o voință foarte mare, care se află în mijlocul poporului.”

Europa Liberă: Asupra Republicii Moldova cum se răsfrânge acest război ruso-ucrainean, ce impact are?

– „Are un impact foarte mare economic, pentru că în comparație cu numărul de populație al țării noastre noi avem cel mai mare număr de refugiați, 100 de mii de refugiați, dintre care 50 la sută sunt copii. Și economic noi avem foarte mari cheltuieli, fiindcă noi am parcurs mai multe crize – și una de sănătate, și una de gaze, și energetică acum ne bate la buzunar – și-i clar că țara noastră fără ajutorul Europei foarte greu s-ar descurca. Dar vreau să menționez cu cuvinte de laudă guvernul și președinția noastră care se află la conducere și credem că o să iasă din toate crizele cu succes.”

Europa Liberă: Cetățenii au așteptat acest pas pe care l-a întreprins guvernarea depunând această cerere de aderare la Uniunea Europeană, pentru că societatea moldavă e foarte divizată?

– „E divizată, da, dar sigur că noi am așteptat cererea de aderare la Uniunea Europeană. Noi avem foarte multe probleme încă de rezolvat, avem problema justiției de rezolvat, avem problema salariilor, avem problema pensionarilor... Problema transnistreană e o problemă foarte mare, dar sigur că această problemă se va rezolva cu durată lungă și sigur că avem răbdare, numai dacă nu ne va pune piedică Rusia, să ne invadeze și pe noi ca și pe Ucraina.”

Europa Liberă: Și vă este frică de asta?

– „Foarte tare! Sigur că ne e frică, doar declară Președinția Rusiei și Duma de Stat – și nu numai noi știm, dar știu și toate țările europene – că următoarele țări care pot fi afectate de război sunt România, Republica Moldova, Polonia și Țările Baltice.”

Europa Liberă: Chiar credeți că nu se va opri Rusia?

– „Dacă va cădea Ucraina, Rusia nu se va opri, pentru că acesta-i scopul lor. Noi am văzut cum spuneau și în Duma de Stat că Rusia trebuie să-și recapete onoarea față de toată Europa, față de tot globul pământesc, să știe europenii cine sunt rușii. Ce putem să facem noi? Noi suntem o țară mică, n-avem nici armată, nici putere...”

Europa Liberă: Stat neutru este Republica Moldova.

– „Stat neutru noi suntem numai pentru noi, pentru Constituția noastră, dar pentru Putin noi nu suntem stat neutru, planul lui Putin este să refacă Sovietskii Soiuz. Noi am trăit sub ruși și știm cum am trăit sub ruși, noi lucram și totul se ducea la dânșii. Ce am avut noi din partea lor? Dar de când ne-am eliberat de sub ruși, cu ce ne-a ajutat pe noi Rusia? Europa ne-a ajutat în fiecare an cu granturi, cu drumuri, cu sănătate, cu grădinițe, cu școli, România la fel într-o parte și-n alta, dar rușii cu ce ne-au ajutat pe noi? Cu nimic.”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui să se dezvolte relația cu Rusia în continuare?

– „Noi nu trebuie să stricăm relații cu nicio țară, dacă ei ne șantajează pe noi cu gazul, noi putem să luăm gaz din țările europene, dar nu știu Transnistria de unde o să ia gaz fără noi. Ca atare, eu nu cred că ei vor opri gazul, chiar să nu-l plătim noi deloc o lună sau două luni de zile, ei tot n-au să-l oprească. De gazul lor se dezice Europa, se dezic diferite țări de-amu, noi nu suntem în iarnă ca să ne temem, de-amu putem să ne încălzim și la soare.”

Europa Liberă: Dar o să vină și iarna-2023...

– „Da, dar guvernul nostru îi pregătit bine și are planuri să cumpere gaze din alte surse, acum se duc tratative și au să facă rezerve și pentru Moldova în România.”

Europa Liberă: Cum vedeți viitorul Teleneștiului și al Republicii Moldova peste 5, peste 10 ani?

– „Sper să mergem pe o cale europeană și fiecare bănuț pe care îl plătesc contribuabilii să se ducă anume pentru ca să se dezvolte economia țării, să se dezvolte țara în viitor, dar dacă au să fie la conducere de aceștia care umblă cu „Gheorghievskaia lentocika” (panglica „Sf. Gheorghe”), apoi, mă scuzați, noi putem peste 5-10 ani de zile să dăm înapoi.”

Europa Liberă: Dar de ce a devenit o dispută ziua de 9 mai?

– „A devenit dispută, pentru că „Gheorghievskaia lenta” promovează interesele unui stat agresor, care la momentul de față cu cruzime tratează un popor pașnic al Ucrainei, îl tratează cu cea mai mare cruzime din istorie, care n-a fost nici în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cum spunea bunica mea, au venit nemții, au trecut pe la noi prin sat și soldații nemți ne-au dat, că eram copii, câte-o bomboană, dar soldații ruși leagă mâinile la ucraineni și-i împușcă în cap.”

Europa Liberă: Iată, 9 mai pentru Dvs. rămâne a fi o sărbătoare?

– „9 mai este o sărbătoare a eliberării de sub fascism și nimeni nu interzice să se sărbătorească această sărbătoare, pentru că asta-i istoria noastră, nu putem șterge filele istoriei cu buretele. Noi nu interzicem nimănui să sărbătorească această sărbătoare în mod pașnic și după cum ne permite legea Republicii Moldova, după cum ne permite Constituția.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Să fie pace și să fim sănătoși, să scăpăm din criza de război și criza de sănătate.”

* * *

Opinii adunate în Telenești. Localnicii doresc ca războiul să se termine cât mai curând. Între timp, incidentele din stânga Nistrului s-au amplificat. Declarațiile militarilor de la Moscova că Rusia dorește să preia controlul complet asupra sudului Ucrainei și să creeze un coridor între Crimeea și Transnistria ridică temeri privind intențiile față de Republica Moldova. Politologul de la București, Radu Carp, explică de ce Republica Moldova ar trebui să se îngrijoreze de escaladarea conflictului din regiune. Analistul român este foarte atent la Republica Moldova și regiunea transnistreană.

Profesor universitar Radu Carp

Radu Carp: „Conflictul din Ucraina implică o desfășurare atât de amplă de forțe, implică un teritoriu atât de mare, încât este practic imposibil ca vecinătatea Ucrainei să nu fie prinsă în această vâltoare. Am văzut ce s-a întâmplat, de exemplu, în Belarus, în sensul că Vladimir Putin a dorit ca Belarusul să se implice direct cu trupe militare în Ucraina, și regimul din Belarus a acceptat doar tranzitarea teritoriului, până la urmă. Am impresia că același lucru se întâmplă și în Transnistria, cred că Rusia dorește ca Transnistria să se implice în acest conflict, pentru că-i atât de mare, încât absoarbe ca o gaură neagră, care absoarbe practic tot ce-i în vecinătatea Ucrainei. Și am impresia că cei de la Tiraspol nu doresc, cel puțin pe moment, să fie implicați, nu doresc să fie angrenați cu trupele pe teren, deși aici este o discuție mai complicată, pentru că, din ce știm, trupele armate aflate în Transnistria se află sub o dublă comandă - atât de la Moscova, cât și de la Tiraspol. E foarte posibil ca acel grup operativ să trebuiască la un moment dat să răspundă pe un lanț de comandă militară, chiar dacă, să zicem, conducerea politică n-ar fi favorabilă unei intervenții în conflict...”

### Vezi și... ### Oleg Serebrian: Nu vedem un pericol real în regiunea transnistreană, codul roșu de alertă este exagerat

Europa Liberă: Vorbiți despre o dublă comandă. Și în cazul acesta, care comandă e mai probabil să fie executată, a Tiraspolului sau a Moscovei?

Radu Carp: „A Moscovei, pentru că vorbim de trupe militare și aici trebuie făcută o evaluare foarte precisă. De fapt, acest grup operativ așa-numit de pe teritoriul Transnistriei cui se supune militar? Mie nu-mi este clar dacă primește ordine în continuare din armata rusă pe un arc ierarhic direct sau are o oarecare autonomie. Aici, lucrul acesta ar trebui clarificat. Ce mă tem eu, în următoarea perioadă, dincolo de aceste provocări, este faptul că Tiraspolul are un aeroport care este funcțional, din câte știu, și care ar putea fi folosit de trupele ruse pentru operațiuni de desant inclusiv în Ucraina, la fel cum s-a întâmplat cu Aeroportul Hostomel, lângă Kiev. Acesta e scenariul cel mai negru, într-un fel. Nu cred că trupele transnistrene vor interveni în mod direct, dar e foarte posibil ca undeva la Moscova acest gând să prindă contur - folosirea aeroportului ca mijloc de transport al trupelor în Ucraina de Est. De ce se mută atenția către Transnistria și zona respectivă? Pentru că frontul din Donbas nu avansează nici într-o direcție, nici în cealaltă. Observăm că trupele ruse preiau un sat, o comună, a doua zi e recuperată de ucraineni sau ucrainenii recuperează un teritoriu la fel de mic, deci trebuie să se prezinte ceva credibil, palpabil până pe data 9 mai, și în Donbas situația stagnează.”

Europa Liberă: Și totuși crește îngrijorarea că această invazie rusă ar putea să se extindă. Credeți că acest război poate să cuprindă și alte teritorii decât teritoriul Ucrainei, războiul pe care îl duce Rusia lui Vladimir Putin?

Radu Carp: „Dacă la începutul războiului era exclusă asemenea posibilitate, astăzi eu personal nu o exclud, dar Republica Moldova este un stat neutru, Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina, nu a dorit și nu dorește să adere la NATO, iar partea rusă a spus în repetate rânduri că nu are nimic împotriva aderării la Uniunea Europeană a acestor țări, ba chiar aș spune că este favorabilă și Rusiei, pentru că, datorită creșterii puterii economice a acestor țări, ar crea o solicitare mai mare de resurse, de energie din partea Rusiei. Republica Moldova nu este ținta agresiunii ruse, însă problema transnistreană este într-adevăr o chestiune care ne preocupă pe toți. E foarte bine că au existat întâlniri directe între dl Serebrian și dl Krasnoselski la Varnița, demult trebuiau să existe asemenea contacte directe pentru a soluționa problema transnistreană și este îmbucurător faptul, într-un fel, că noi vedem astăzi Transnistria altfel decât era percepută, era percepută ca o enclavă care răspunde automat la comenzile Federației Ruse, or vedem că liderii transnistreni de fapt nu-și doresc războiul sub nicio formă.”

### Vezi și... ### Natalia Gavrilița: Situația este stabilă după incidentele semnalate în Transnistria

Europa Liberă: Ce poate face Republica Moldova în acest moment? De ce e valabilă această întrebare? Pentru că despre Transnistria s-a discutat mult, că este un regim care întru totul corespunde intereselor Kremlinului, în ultimul timp și Kievul vorbește mult despre această regiune transnistreană și cineva se întreba dacă nu cumva ar putea să existe negocieri ca această regiune mai degrabă să se alipească Ucrainei, mai sunt și alte scenarii despre care se vorbește foarte mult în spațiul public, inclusiv că ar trebui și România să discute mai mult cu Republica Moldova despre perspectiva Republicii Moldova. Care scenariu vă pare cel mai plauzibil în acest moment?

Radu Carp: „Trebuie să ținem cont că cei de la Tiraspol mulți au cetățenia rusă, moldovenească, română, dar și ucraineană. Celor de la Tiraspol le convine statu-quoul care era înainte de 24 februarie. De ce le convine? Pentru că având mulți dintre ei cetățenia română pot desfășura afaceri în Uniunea Europeană, având cetățenia rusă au acces la piața rusă și există relații clare, dovedite de implicare în achizițiile de armament și, de asemenea, și în Ucraina. Interesul Transnistriei este ca Ucraina să nu emită pretenții și să fie doar o piață de desfacere pentru produse obținute pe cale ilegală. Or, în momentul de față, Ucraina nu mai poate fi piață nici pentru un comerț legal, nici pentru orice altceva. Deci cred că până la urmă Tiraspolul va da curs orientării firești, anume de a-și păstra neutralitatea față de actorii din conflict. Paradoxal e că partea din Republica Moldova care insistă mai mult pentru neutralitate este Transnistria, Moldova sigur că insistă și afirmă acest principiu al neutralității, dar a început ceea ce eu de mult am sugerat, încă de la începutul crizei, începe să regândească programul său de înzestrare a forțelor armate. În sfârșit s-a înțeles la Chișinău faptul că a fi neutru nu înseamnă a fi pe deplin descoperit în fața unor eventuale agresiuni și declarațiile dnei Maia Sandu din această perspectivă sunt binevenite.”

### Vezi și... ### Maia Sandu: Armata moldoveană „a fost lăsată fără tehnică militară”

Europa Liberă: V-ați referit la anunțul privind reformarea armatei Republicii Moldova, că va crește procentul din produsul intern brut alocat sectorului militar și numărul soldaților angajați pe bază de contract?

Radu Carp: „Da. Eu personal aș pleda pentru a reduce orice risc de conflict și un acord cu Ucraina. Republica Moldova ar trebui să aibă un acord cu Ucraina și pentru gestionarea problemei refugiaților, dar și de sprijin în caz că s-ar extinde conflictul. Nu e vorba neapărat de sprijin militar, dar de sprijin logistic și pe toate planurile. Cred că ar fi foarte bine dacă cei de la Chișinău ar gândi în perspectiva acestui acord, care ar arăta că Republica Moldova este ancorată în drumul de integrare europeană, dar privește foarte atent și ce se întâmplă în vecinătatea sa.”

Europa Liberă: Premierul României a efectuat o vizită la Kiev și a discutat cu autoritățile ucrainene despre Republica Moldova. În relația moldo-română pot să apară și alte aspecte de colaborare/cooperare?

Radu Carp: „Vizita la Kiev a fost binevenită, pentru că a marcat sprijinul pe care România îl acordă Ucrainei în această perioadă dificilă. Președintele Zelenski a și precizat prin canalul scurt de comunicare pe Twitter că s-a discutat și problema Transnistriei, în sensul de a oferi părții române informații mai detaliate, mai la zi despre ce se întâmplă în realitate în Transnistria. Declarația președintelui Zelenski nu trebuie interpretată în sensul că România împreună cu Ucraina ar dori să pună stăpânire pe Transnistria, ci exact în acest fel al schimbului de informații, pentru că, într-adevăr, regimul de la Tiraspol este destul de opac și nu lasă foarte multă informație. De exemplu, nici până astăzi nu avem un raport detaliat despre ce s-a întâmplat începând de luni, aceste provocări din Transnistria, așteptăm în continuare mai multă transparență. Cei de la Tiraspol au spus că desfășoară o anchetă și eu personal o aștept cu foarte mult interes, pentru a vedea concluziile lor, nu doar declarații politice.”

Europa Liberă: Cât de mult îngrijorează acum acest depozit unde sunt stocate muniții? Mă refer la depozitul de la Cobasna și acea cantitate despre care se vorbește, peste 20 de mii de tone de armament stocat acolo.

Radu Carp: „Da, este vorba de armament provenit din fostele țări ale Pactului de la Varșovia, din Polonia, Cehoslovacia ș.a.m.d., armament de fabricație sovietică. Din păcate, toate discuțiile care au avut loc despre situația Transnistriei nu au reușit să rezolve acest punct fundamental. Rusia a promis de câteva ori că se va ocupa cu demilitarizarea zonei, renunțarea totală la acest armament, dar nu și-a îndeplinit promisiunile până acum și partea moldoveană ar putea să folosească foarte bine rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care spune clar că tot ce se întâmplă în Transnistria este responsabilitatea Rusiei. Deci, Rusia este în momentul de față responsabilă inclusiv pentru depozitul de la Cobasna, nu autoritățile de la Tiraspol, și cred că trebuie să existe presiuni din partea comunității internaționale ca să se rezolve această problemă. Republica Moldova poate să sesizeze diplomați ai altor state europene despre situația acestui depozit și faptul că răspunderea revine integral Federației Ruse.”

Europa Liberă: Cei de la Tiraspol, administrația regiunii a declarat „cod roșu de pericol de terorism”, baricadează drumuri de acces în mai multe localități, o măsură criticată, ca fiind excesivă, de către autoritățile de la Chișinău.

Radu Carp: „Am observat acest lucru. Și ei la rândul lor se tem de aceste provocări, pe de altă parte nu pot renunța la retorica obișnuită, potrivit căreia Republica Moldova acționează agresiv, Ucraina acționează agresiv... Cei de la Tiraspol sunt prinși de fapt între două logici contrare: a spune adevărul și a fi transparent, și a evalua exact pericolul și a comunica despre eventuale pericole, și a continua linia aceasta de propagandă care seamănă foarte mult cu cea de la Moscova.”

Ce spun locuitorii din Varnița și Bender despre exploziile din regiunea transnistreană?

Europa Liberă: Totuși, o mare parte a populației nu-și dorește confruntare. Acest lucru ar putea să liniștească?

Radu Carp: „Da, cea mai mare a celor care locuiesc în Transnistria nu vor să fie angrenați în război, dar ceea ce noi nu știm în momentul de față este exact ceea ce spuneam la început – care este lanțul de comandă militară care acționează în regiune, dacă aceste trupe răspund nu numai pe hârtie, ci și practic, efectiv, unei ierarhii militare din Federația Rusă sau au acea dublă comandă prin care liderul de la Tiraspol le poate spune: Nu ne implicăm absolut deloc în conflict. Aici este punctul necunoscut și de aceea întâlniri precum cea de la Varnița ar trebui să aibă loc foarte frecvent pentru a clarifica exact aceste lucruri.”

Europa Liberă: S-a crezut că va fi pace la Paște, acum se crede că poate până la 9 mai se aduce pacea, deși președintele american Biden spunea că acest război ar putea să fie de durată. Ce ar însemna „de durată”?

Radu Carp: „Nu știm. Deocamdată, observăm o permanentă escaladare a conflictului. Vom vedea ce semnificație are ziua de 9 mai, sunt multe speculații, nu în sensul de a anunța un proces de pace, ci de a escalada și mai mult. Sper ca aceste lucruri să nu se întâmple și sunt absolut convins că până la data de 9 mai va fi o perioadă foarte dificilă nu numai în Ucraina, dar și în Republica Moldova, în Transnistria, inclusiv în statele NATO va fi o perioadă de provocări foarte intense, care vor scădea în intensitate după 9 mai.”

Europa Liberă: Credeți că privirea Rusiei acum e îndreptată mai mult înspre Republica Moldova, înspre Polonia, înspre statele baltice, în care direcție?

Radu Carp: „Rusia dorește să obțină cât mai mult teritoriu din Ucraina, pentru a începe ulterior un proces de pace, aici este atenția concentrată, iar zilnic au loc diversiuni care discută ba despre Polonia, ba despre România. Sunt simple diversiuni de presă, controlate foarte temeinic de la Kremlin, pentru a nu discuta ce se întâmplă în mod real în Donbas.”

### Vezi și... ### 341 682 de transnistreni cu cetăţenie moldovenească | Tiraspolul îi propune Chişinăului un pact de neagresiune

Europa Liberă: Credeți că pentru liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu este tot atât de principial când ar trebui să se încheie acest război?

Radu Carp: „Nu știm de fapt ce-și dorește Vladimir Putin. Cred că are mai multe scopuri: dorește să-și atingă acest obiectiv maximal de supunere a întregii Ucraine, are și un plan prin care teritoriul cucerit nu va fi dat înapoi, sunt mai multe planuri care depind foarte mult de situația de pe teren. Nu poți să ai planuri politice, dacă nu ai acoperirea tehnică, acoperirea militară pentru toate aceste planuri utopice.”

Europa Liberă: Și pacea depinde tot de vrerea dlui Putin?

Radu Carp: „Absolut! Președintele Ucrainei a spus în repetate rânduri că este gata să discute în orice format direct cu Vladimir Putin, negociatorii ucraineni și-au manifestat disponibilitatea de a participa la orice alte discuții, dar, deocamdată, aceste discuții sunt întrerupte. După dezvăluirile de la Bucea, practic nu mai există un canal de comunicare direct prin negocieri efective. Sperăm însă ca acest conflict să se încheie cât mai curând, pentru că vedem deja consecințele care depășesc regiunea, sunt consecințe globale, privind starea economiei la nivel global.”

### Vezi și... ### Război în Ucraina | O jurnalistă de la Radio Svoboda ucisă în bombardamentele de la Kiev