Expertul Igor Boțan, citat de IPN, notează despre comportamentul politic al cetățenilor că în Republica Moldova există purtători ai culturii politice parohiale, care țin mult la originea etnică, religioasă și caută un salvator care le va rezolva toate problemele. „Pornind de la faptul că Republica Moldova este slabă, cu un potențial modest, nu putem să nu luăm în calcul influența din afară: Moscova, Bruxelles și București. Pentru o țară cu un potențial modest și pentru cetățenii ei, va fi foarte important care dintre aceste trei centre de atracție este mai avantajos și se pliază mai bine pe structura noastră etnică, lingvistică, culturală”, a spus expertul.
Dacă un candidat va avea o agendă și slogane pro-ruse în Găgăuzia, iar alt candidat convingător va spune că venirea lui la putere va asigura construcția de drumuri sau de întreprinderi, găgăuzii vor susține progresul economic și ceea ce le influențează viața spre bine, afirmă Veaceslav Craciun, expert în probleme de regionalism, citat de IPN. Potrivit expertului, în discuțiile pe care le au politicienii în Găgăuzia, tema Rusiei nu iese la suprafață în primul rând. Fără să dea nume, acesta a menționat că unii politicieni vin să lucreze cu electoratul, dar alții vin și vorbesc despre lupta cu corupția cu o lună înainte de alegeri și atât. „Asta nu rezonează cu interesele cele mai importante ale oamenilor”, subliniază Craciun.
Miza alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie este una foarte mare, deși în Republica Moldova, un stat parlamentar, șeful statului nu are foarte multe atribuții, consideră analistul politic Ion Tăbârță, citat de Radio Chișinău. „Noi încă suntem un stat care se află încă în proces de constituire a unei culturi politice democratice, a instituțiilor de stat. La noi, multe instituții, în special cele politice, poartă încă acest caracter personal”, afirmă analistul politic. În opinia sa, un președinte credibil, cu o imagine bună, cu toate competențele sale, poate să fie un personaj în care cetățenii Republicii Moldova să aibă încredere, în acele schimbări politice pozitive de care Republica Moldova are nevoie, a declarat Ion Tăbârță.
Într-un editorial pentru Ziarul de Gardă, Petru Grozavu scrie că Rusia nu se lasă de Moldova. Autorul afirmă că serviciile secrete ruse pregătesc pentru duminică o cursă. „Putin vrea să ne bage la strâmtoare și să ne prindă în plasele sale electorale fie cu Dodon, fie cu Usatîi sau cu ambii. Și dacă acest scenariu al rușilor reușește, pierd nu doar oponenții lui Dodon sau Usatîi, pierdem cu toții”, consideră Grozavu. El opinează că Moscovei i-ar conveni în calitate de președinte Renato Usatîi mai mult decât Igor Dodon. „De ce? Pentru că, în cazul în care îl dau câștigător, nimeni nu-l va putea acuza că a câștigat prin fraudă”, consideră autorul.
Veaceslav Negruța scrie într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău că electorala 2020 a început în ziua de 12 noiembrie 2019, odată cu demisia guvernului Sandu, când Dodon și-a pornit mașinăria electorală pentru un alt termen. În opinia autorului, Dodon știa exact când și de ce un guvern pornit pe reforme ar putea să prezinte pericol pentru campania sa, dar și pentru Dodon personal. El afirmă că în tot acest timp „Dodon i-a pus în libertate pe toți prietenii fideli ai Kremlinului și ai clienților laundromatelor întâmplate pe aici. Dodon și-a decorat armata de interpreți care cântă din repertoriul familiei Dodon”. Trădătorii de neam și mincinoșii trebuie să răspundă pentru tot ce au făcut, conchide Negruța.
Într-un articol de opinie pentru portalul Deschide.md, Marianna Prysiazhniuk scrie despre surprizele alegerilor locale din Ucraina. Autoarea notează că a fost primul scrutin electoral nu doar pe timp de pandemie, dar și în condiții politice absolut noi: sub administrația președintelui Zelensky și în urma reformei descentralizării care a avut reverberații și asupra Legii electorale. În opinia sa, principala concluzie este că partidul aflat la guvernare este la etapa de instituționalizare politică, proces confirmat de către rezultatele alegerilor. Prysiazhniuk a explicat că decalajul uriaș dintre rezultatul de anul trecut și rezultatul curent nu înseamnă eșec pentru partidul președintelui. „În urmă cu un an „Slujitorul Poporului” a primit un credit de încredere puternic, dar acum putem vedea cât de mare este diferența dintre așteptări și realitate”, consideră autoarea.
Consumatorii de informații din Finlanda nu acordă nicio atenție site-urilor de știri false, deoarece au o gândire critică dezvoltată, afirmă Lauri Palsa, expert media din Finlanda, citat de Asociația Presei Independente. El a explicat asta prin faptul că la ei gândirea critică a evoluat în timp, deoarece pe asta s-a pus accent la toate etapele școlarizării: din copilărie până la facultate. Lauri Palsa recomandă publicului moldovean, care este vulnerabil la informații false și în mare parte credul, să depună efort și să se auto-instruiască. „Nu este o sarcină ușoară să-ți dezvolți gândirea critică, asta necesită multă muncă sistematică, dar și sprijin din partea societății”, conchide expertul finlandez.