Elena Prohniţchi: „Certificatele de integritate nu vor fi concludente. ANI nu a funcționat în ultimii trei ani”

În R. Moldova a fost dat startul perioadei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Campania şi agitaţia electorală vor începe însă mai târziu, cu o lună până la scrutin. Până atunci pretendenţii la fotoliul de deputat trebuie să se înscrie în cursă. Iar pentru aceasta au nevoie inclusiv de un certificat de integritate pe care trebuie să-l solicite Autorităţii Naţionale de Integritate. Ce reprezintă acest certificat, cine îl poate obţine şi în ce condiţii şi ce efecte juridice are acest document, aflăm în interviul cu experta Elena Prohniţchi, directoarea adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă - ADEPT.

Interviul dimineții la EL: cu Elena Prohniţchi

Europa Liberă: Aşadar, doamna Prohniţchi, dvs. împreună cu colegii de la Centru de Resurse Juridice aţi publicat un infografic în care explicaţi ce e cu certificatul de integritate pe care vor trebui în premieră să-l obţină cei care vor să candideze la alegerile parlamentare din februarie. Întâi de toate v-aş ruga să explicaţi pe inţelesul tuturor ce reprezintă acest certificat de integritate şi de ce e nevoie de el?

Elena Prohniţchi: „Certificatul de integritate a fost o novație care a apărut în legislaţie odată cu modificarea Codului Electoral şi a sistemului electoral de la unul proporţional la cel mixt, deci atunci când a avut loc reforma electorală anul trecut propusă de către majoritatea parlamentară în frunte cu PD. Atunci când a fost propusă introducerea certificatului de integritate, majoritatea parlamentară a argumentat că el va crea un filtru de integritate pentru viitorii demnitari şi funcţionari publici care sunt atât de des acuzaţi de corupţie politică, de promovarea intereselor personale în detrimentul interesului public.

Ce reprezintă acest certificat de integritate? Aşa cum el este introdus acum în legislaţie, el este un document oficial în care se conţin informaţii pentru ultimii trei ani despre averile nejustificate constatate, despre conflictele de interese care au fost consumate, despre alte încălcări legate de restricţii, incompatibilităţi şi interdicţii de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică impuse anumitor persoane. Aceste informaţii pot fi deduse din actele de constatare ale ANI sau din hotărârile judecătoreşti rămase definitive, adică atât din actele de constatare definitive, cât şi din hotărârile judecătoreşti rămase definitive.”

​Europa Liberă: Credeţi că aceste informaţii, aceste criterii sunt suficiente ca un candidat sau altul care obţine acest certificat să poată fi considerat curat ca lacrima, să spunem aşa?

Elena Prohniţchi: „Cel puţin la moment noi considerăm că nu sunt suficiente şi nici pentru următoarele scrutine. Introducerea acestui certificat de integritate a fost văzută mai degrabă ca un populism, decât ca un filtru eficient de integritate. De ce? Pentru că, în primul rând, certificatele urmează să fie eliberate de către ANI care o perioadă îndelungată de timp a trecut printr-o reformă instituţională şi nu a funcţionat. Deci aceste acte de constatare ale ANI practic fie nu există, fie sunt foarte puţine, în jur de câteva zeci, şi nu sunt definitive. În acelaşi timp, hotărâri judecătoreşti rămase definitive sunt la fel foarte puţine, e la fel de numărul zecilor.

În situaţia în care vom avea foarte mulţi candidaţi la următoarele alegeri, ANI va elibera un certificat nul, în care va scrie că nu sunt careva încălcări constatate. Acesta este unul din puncte. Al doilea, certificatul de integritate nu este identic cazierului juridic eliberat de Ministerul de Interne sau cazierului de integritate eliberat de CNA. Deci, acest certificat nu oferă informaţii despre prezenţa sau lipsa oricăror antecedente penale sau faptul de urmărire penală deschis pe numele unui cetățean. Şi în al treilea rând, în cazul în care la moment ANI a constatat careva încălcări, însă în judecată acest proces este încă pe rol şi nu avem o decizie definitivă, această informaţie iarăşi nu nimereşte în certificatul de integritate. Deci am putea avea persoane acuzate de abuz în serviciu, de corupere pasivă şi se află în proces de judecată, dar aceste persoane vor putea participa la alegeri, dacă nu avem o sentinţă de judecată definitivă.”

​Europa Liberă: Opoziţia a spus imediat ce a fost introdusă această novaţie că ea ar fi un instrument ce ar putea ridica obstacole în calea candidaților incomozi. Admiteţi că obligativitatea certificatului de integritate ar putea fi folosită cu rea-intenţie?

Elena Prohniţchi: „Deoarece nu avem atât de multe acte de constatare şi decizii definitive la moment, nu poate fi ca un obstacol de a împiedica participarea. Mai degrabă ar putea fi un obstacol modalitatea de obţinere a acestui certificat, modul în care se impune obţinerea acestui certificat, nu conţinutul propriu-zis al acestui document. Aşa cum prevede acum regulamentul prin care se solicită acest certificat, orice potenţial candidat trebuie să meargă să depună o cerere la ANI, fie personal, fie prin intermediul unui împuternicit, iar ANI se obligă timp de 15 zile lucrătoare să elibereze acest certificat.

Problema este că la moment în cadrul ANI lucrează doar cinci inspectori de integritate din cei 46 prevăzuţi conform organigramei. Aceşti cinci inspectori vor trebui să facă faţă acelui aflux de cereri şi să elibereze certificatele de integritate într-un timp destul de restrâns. Vor fi foarte mulţi candidaţi care vor dori să depună aceste certificate şi nu ştim cum va face faţă ANI acestui aflux de cereri. O altă problemă, în special pentru potenţialii candidaţi de peste hotare, este că ei vor trebui să se prezinte personal ca să solicite această cerere, care deşi poate fi solicitate şi printr-un împuternicit, oricum este necesară semnătura personală, şi obligatoriu ei vor trebui să se prezinte ca să ridice acest certificat de integritate de la autoritate pentru că doar ei în persoană au dreptul să o facă.”

Europa Liberă: Există o procedură de contestare a certificatului de integritate?

Elena Prohniţchi: „Nu, nu există.”

Europa Liberă: Dar credeţi că trebuia să fie prevăzută o astfel de procedură eventual dacă un candidat nu e de acord cu ce scrie în acest certificat?

Elena Prohniţchi: „Acest certificat se bazează pe actele de constatare definitive ale ANI şi legislaţia permite contestarea acestui act de constatare în procesul de elaborare şi de emitere. Deci persoana are la dispoziţie suficiente căi în momentul în care este analizată potenţiala încălcare a regimului juridic al averilor sau intereselor.”

​Europa Liberă: Ce forţa juridică are acest certificat? Vă întreb pentru că îmi aduc aminte la alegeri locale noi din 2017, CEC a răspuns la o contestaţie că temei „pentru respingerea înregistrării în calitate de candidat la alegeri nu servesc actele de constatare ale ANI indicate în certificatul de integritate, ci neprezentarea acestui certificat organului electoral”. Deci care e forţa juridică acestui certificat?

Elena Prohniţchi: „Deja CEC a răspuns care este forţa. Mă tem doar, în situaţia în care nu suntem siguri cât de corecte vor fi apropiatele alegeri, că conținutul din acest certificat de integritate să nu fie folosit arbitrar de către anumite instituţii. Sunt organele electorale care la viitoarele alegeri locale vor trebui să primească aceste certificate şi vor trebui să fie instruiţi corespunzător ca să nu vină cu refuzuri în cazul anumitor informaţii din acest certificat sau să nu interpreteze arbitrar aceste informaţii.

La moment, cum am spus, certificatele de integritate nu vor conţine multe informaţii, ele vor fi practic goale. Majoritatea persoanelor care le vor solicita, în aceste certificate nu se vor găsi informaţii concludente, de aceea şi CEC presupun că a adoptat această decizie.”

Europa Liberă: Adică ele vor fi eliberate indiferent de informaţiile deţinute în ele?

Elena Prohniţchi: „Nu, ele trebuie să fie eliberate tuturor care le vor solicita, doar că nu vor avea un conţinut concludent. ANI nu a funcţionat o perioadă îndelungată de timp. Aceste certificate reprezintă o analiză a tuturor documentelor din ultimii trei ani, respectiv în aceste certificate nu este realist că se vor găsi informaţii concludente despre careva controale efectuate de ANI, din moment ce această instituţie a fost practic nefuncţională şi nici nu au fost hotărâri judecătoreşti pentru că acestea oricum urmează să fie emise tot în baza anumitor acte de constatare ale ANI.”

​Europa Liberă: Privind din perspectiva simplului alegător, faptul că un candidat va obţine acest certificat de integritate îl face mai credibil în faţa alegătorilor?

Elena Prohniţchi: „Cel puţin la moment, în situaţia în care am spus că suntem şi în conjunctura în care a existat, nu cred că îl va face mai credibil. Este mai degrabă, aşa cum am spus anterior, o inovaţie populistă introdusă de către majoritatea parlamentară. Poate la următorul ciclu parlamentar ar putea servi un filtru de integritate în situaţia în care ANI va funcţiona şi va exista încrederea că funcţionează independent şi nu este influenţată politic. A doua condiţie este ca instanţele judecătoreşti să funcţioneze şi ele independent şi nu va exista această suspiciune că ele acţionează iarăşi la influenţa politicului.”