Erdoğan către Suedia: Să nu vă așteptați la sprijin pentru NATO după protestul de la Stockholm

Liderul partidului danez de extremă-dreapta Stram Kurs, Rasmus Paludan, în timpul unei manifestații în fața ambasadei Turciei din Stockholm, 21 ianuarie 2023

Suedia nu ar trebui să se aștepte la sprijinul Turciei pentru aderarea la NATO după protestul din apropierea ambasadei turce din Stockholm din weekend, manifestație în timpul căreia a fost ars un exemplar al Coranului, a declarat luni președintele Recep Tayyip Erdoğan citat de Reuters.

Protestele de sâmbătă de la Stockholm împotriva Turciei și a candidaturii Suediei de a adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) au sporit tensiunile cu Turcia, de al cărei sprijin are nevoie Suedia pentru a obține intrarea în alianța militară.

„Cei care permit astfel de blasfemii în fața ambasadei noastre nu se mai pot aștepta la sprijinul nostru pentru aderarea lor la NATO”, a declarat Erdoğan după o ședință de guvern. „Dacă îi iubiți atât de mult pe membrii organizațiilor teroriste și pe dușmanii islamului și îi protejați, atunci vă sfătuim să le solicitați sprijinul pentru securitatea țărilor voastre”, a mai spus el.

### Vezi și... ### Erdoğan: Suedia și Finlanda trebuie să extrădeze „teroriști” în Turcia pentru candidatura la NATO

Ministrul suedez de externe, Tobias Billstrom, a refuzat să comenteze remarcile lui Erdogan, transmițând o declarație scrisă pentru Reuters, în care afirmă că vrea să înțeleagă exact sensul declarației. El a adăugat că „Suedia va respecta acordul care există între Suedia, Finlanda și Turcia cu privire la apartenența noastră la NATO".

Suedia și Finlanda au solicitat anul trecut să adere la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, dar toate cele 30 de state membre trebuie să le aprobe cererea. Ankara declarase mai înainte că Suedia, în special, trebuie să adopte mai întâi o poziție mai clară împotriva a ceea ce Turcia consideră a fi teroriști, în principal militanți kurzi și un grup pe care îl consideră vinovat de o tentativă de lovitură de stat în Turcia în 2016.

Legal, dar imoral

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că Finlanda și Suedia sunt pregătite să se alăture alianței, dar a refuzat să comenteze dacă Washingtonul crede că comentariile lui Erdogan au însemnat o închidere definitivă a ușii pentru acestea. „Până la urmă, aceasta este o decizie și un consens la care Finlanda și Suedia vor trebui să ajungă împreună cu Turcia", a declarat Price.

Price le-a mai spus reporterilor că arderea cărților considerate sfinte de mulți este un act profund lipsit de respect, adăugând că Statele Unite sunt conștiente că cei care s-ar putea afla în spatele a ceea ce a avut loc în Suedia ar putea încerca în mod intenționat să slăbească unitatea trans-atlantică și chiar în rândul aliaților europeni ai Washingtonului. „Avem o vorbă în această țară - ceva poate fi legal, dar imoral. Cred că, în acest caz, ceea ce am văzut în contextul Suediei intră în această categorie", a declarat Price.

Coranul a fost ars de Rasmus Paludan, liderul partidului politic danez de extremă dreapta Stram Kurs. Paludan, care are și cetățenie suedeză, a organizat în trecut o serie de demonstrații în care a ars Coranul.

Mai multe țări arabe, printre care Arabia Saudită, Iordania și Kuweit, au denunțat evenimentul. Turcia l-a convocat deja pe ambasadorul Suediei și a anulat o vizită planificată a ministrului suedez al apărării la Ankara.

### Vezi și... ### Europa în 2022: UE și NATO și-au regăsit energia

Ambiții geopolitice

De fapt, Erdoğan nu și-a schimbat mesajul, ci doar tonul declarației de acum o săptămână când spunea, într-un interviu, că dacă cele două țări „nu ne predau teroriștii, nu putem trece aprobarea cererii de aderare la NATO prin parlament”. „Ca să treacă de parlament, în primul rând trebuie să ne predați mai mult de 100, în jur de 130 dintre acești teroriști", a adăugat președintele Turciei.

Turcia este în plin efort de a câștiga o importanță mai mare în NATO și în bazinul Mării Negre, după ce a negociat un acord pentru exportul maritim de cereale și îngrășăminte din Ucraina și Rusia și a încercat să medieze, fără succes vizibil, un dialog între cele două țări în conflict.

De asemenea, în ultima vreme Turcia s-a apropiat de Rusia, Erdogan întâlnindu-se sau vorbind la telefon cu Putin de mai multe ori în ultimul an. Cei doi au discutat printre altele despre posibilitatea creării în Turcia a unui „centru pentru gaze.”

La finalul anului trecut, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, scria într-o scrisoare adresată Parlamentului UE că aprofundarea legăturilor economice dintre Turcia și Rusia reprezintă „un motiv de mare îngrijorare”, la fel ca și refuzul Ankarei de a se alătura "măsurilor restrictive ale UE împotriva Rusiei."

### Vezi și... ### Erdoğan a discutat despre război și exportul de cereale cu Zelenski și Putin