Jurnalistul Ernest Vardanean, condamnat anterior de Curtea Supremă de Justiţie a nerecunoscutei republici nistrene pentru spionaj, a obținut câștig de cauză la CEDO. Curtea europeană a considerat că Vardanean a fost lipsit ilegal de libertate, după ce a fost închis un an în pușcăriile din stânga Nistrului. În hotărârea sa, CEDO spune că responsabilă de aceste abuzuri se face Federația Rusă, care va trebui să plătească despăgubiri de aproximativ 40 000 de euro familiei Vardanean.
Your browser doesn’t support HTML5
Jurnalistul Ernest Vardanean a obținut condamnarea Rusiei la CEDO
După șapte ani de la condamnarea sa, Ernest Vardanean spune că tot ce contează pentru el este că acțiunile așa ziselor autorități din stânga Nistrului au fost declarate ilegale de justiția europeană.
Ernest Vardanean: „Mi s-a furat mai mult de un an de zile, mi s-a furat sănătatea, și nu doar mie, dar toată familia mea a avut de suferit moral, dar și material. Pentru mine contează că arestarea, deținerea și condamnarea mea au fost declarate ilegale.”
Ernest Vardanean
CEDO a considerat că lui Vardanean i-au fost încălcate dreptul la libertate, la un proces echitabil dar și dreptul la respectarea vieții private. Asta ar însemna, explică juriștii Promo-LEX, că așa „numitele instanțe de judecată din stânga Nistrului nu au legitimitate de a condamna persoane”. În 2010 Vardanean a fost reținut de milițienii transnistreni și acuzat de spionaj. Jurnalistul a fost condamnat la 15 ani de pușcărie. La un an a fost însă eliberat în baza unui ordin al liderului de atunci al regiunii secesioniste, Igor Smirnov.
Cazul Vardanean este doar unul din zecile de dosare în care se constată încălcarea drepturilor omului în regiunea din stânga Nistrului. Juriștii Promo-LEX, care se ocupă de dosarele cetățenilor moldoveni la CEDO, sunt de părere că Guvernul de la Chișinău ar trebui să atragă mai multă atenție prevenirii decât remedierii cazurilor de abuz din partea administrației separatiste. Alexandru Postică, directorul Programului Drepturile Omului din cadrul Promo-LEX:
„Cu părere de rău vedem că în formatul de negocieri, problematica respectării drepturilor omului nu este plasată la un nivel înalt și nu se pune accent pe aceste cazuri.”
O altă problemă la care a atras atenția Alexandru Postică este că anchetele penale inițiate de procurorii moldoveni împotriva abuzurilor din regiunea transnitreană sunt mai mult formale:
„Nu doar pornim dosare de dragul Curții Europene. Se pornește dosar penal, se întreprind anumite acțiuni de audiere a părții vătămate și cu asta se limitează. Presupun că există totuși o influență din partea politicului asupra Procuraturii Generale, ori cunoaștem foarte bine că problema dosarelor penale este una sensibilă, dar nu insistăm ca procurorul să meargă la Tiraspol, pentru că înțelegem că este imposibil. Totuși, nu văd nici un impediment de a face anumite interpelări, a trimite anumite citații, a stabili anumite persoane care se pot face vinovate. Deci lăsăm politica la o parte și încercăm să aplicăm Codul de Procedură Penală.”
Tot astăzi, CEDO a publicat o hotărâre prin care condamnă statul Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor Tatianei Grecu, care a fost arestată în 2002 ilegal, fapt constatat ulterior și de instanțele moldovenești. Tatiana Grecu s-a adresat însă Înaltei Curți pentru că a considerat că despăgubirile oferite de statul moldovenesc, 3200 de euro, sunt prea mici. Răspunsul CEDO a fost că Republica Moldova trebuie să plătească aproximativ 15000 de euro Tatianei Grecu. Juriștii Promo-Lex, printre care și Vadim Vieru sunt de părere că prejudiciile acordate de instanțele naționale sunt prea mici:
„Instanțele naționale n-ar trebui să aibă rolul de instanțe care protejează bugetul statului. Ele trebuie să aibă rolul de a face justiție, iar asta nu înseamnă că trebuie să numeri banii, dar trebuie să acorzi satisfacție echitabilă și corectă.”
În acest an, juriștii Promo-LEX au câștigat cinci cauze la CEDO și mai au pe rol aproximativ 40 de dosare. Cel mai des, Republica Moldova este condamnată din cauza condițiilor de detenție din penitenciare. Rapoartele oficiale mai arată că doar anul trecut la CEDO au ajuns 800 de plângeri împotriva Republicii Moldova.