Europa Liberă la Mereșeuca: Mi-e frică să nu se întâmple și la noi un astfel de război

Până la invazia rusă în Ucraina, pandemia a accentuat în rândul cetățenilor una dintre temeri, și anume frica de boală. Însă de la 24 februarie și până astăzi printre principalele motive de neliniște este și escaladarea războiului din Ucraina vecină, dar și teama de sărăcie, teama privind creșterea prețurilor, teama de viitorul copiilor continuă să reprezinte principalele motive de neliniște. Despre îngrijorări și speranțe vorbim la acest sfârșit de săptămână.

Europa Liberă la Mereșeuca: Mi-e frică să nu se întâmple și la noi un astfel de război

* * *

Cea mai preocupantă vulnerabilitate rămâne atractivitatea Republicii Moldova pentru cetățenii acestui stat. S-a pierdut în 30 de ani de independență peste un milion de cetățeni și satele continuă să se depopuleze în urma migrației tinerilor, dar și agresiunea Rusiei în Ucraina produce schimbări și ar putea fi de durată, cred localnicii din Mereșeuca, Ocnița, cu care a discutat Europa Liberă.

– „Mă îngrijorează scumpirile din ultimul timp, mă îngrijorează criza energetică, mă îngrijorează războiul care s-a declanșat în statul vecin, în Ucraina. Mi-i frică să nu se întâmple și la noi un astfel de război, noi suntem o țară neutră, un popor pașnic, doresc foarte mult ca acest război cât mai curând să se finalizeze.”

Europa Liberă: Cum se vor împăca aceste două state vecine – Ucraina și Rusia – vă este clar?

– „Una îmi este clar: sunt două popoare care s-au considerat popoare frățești și acum au devenit dușmani. Este o dușmănie mare și este o ură mare, pentru că, dacă mor copii, rămân copii orfani, mor oameni nevinovați, mor oameni civili, este foarte dureros și este foarte greu de iertat. De aceea mi-aș dori foarte mult ca să se înțeleagă pe cale pașnică, să se așeze la masa de negocieri, să se termine acest război și eu cred că în veacul XXI se putea de găsit ieșire din situație, și nu de început acest război, să nu fie aceste acțiuni militare, să nu moară oameni și copiii să nu rămână orfani.”

Europa Liberă: Dar cum ar trebui Republica Moldova să-și dezvolte relația și cu Rusia, și cu Ucraina în continuare?

– „Ar trebui să avem relații și cu Ucraina, și cu Rusia, pentru că noi depindem de Rusia, în primul rând, de resursele energetice depindem foarte mult. Suntem o țară săracă, dacă Ucraina este o țară mult mai bogată decât Moldova, noi suntem o țară săracă, de aceea mi-aș dori pe viitor să avem relații bune atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, pentru că noi am fost cândva împreună în Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Mai există nostalgie după Uniunea Sovietică?

– „Nu mai există, de acum oamenii și-au schimbat mentalitatea. Eu socot că ar fi foarte bine dacă fiecare popor la dânsul în țară și-ar alege calea pe care el dorește să meargă, și-ar alege direcția și să fie el liber, independent, să fie liber și în hotărârile sale, liber și în alegerea sa.”

Europa Liberă: Pentru Moldova drumul cel bun, calea cea dreaptă care e?

– „Eu o văd în Uniunea Europeană, ca noi să devenim totuși o țară membră a Uniunii Europene. Totodată sunt conștientă că în viitorul apropiat aceasta nu se va întâmpla, însă totuși tindem. Poate să fi fost Rusia o țară mai dezvoltată, o țară frumoasă, poate cu timpul oamenii cei care cândva au fost împreună, poate că tindeau înapoi să se alipească de Rusia, dar așa eu văd câte ajutoare noi primim din partea Uniunii Europene, câte granturi primim, chiar din partea României, ne-a ajutat foarte mult. La noi foarte frumos a fost amenajată grădinița de copii anume datorită Guvernului României.”

Europa Liberă: Dar societatea rămâne a fi divizată, când e vorba despre vectorul politicii externe?

– „Sigur, societatea rămâne foarte divizată, pentru că sunt unii care nostalgia pentru Uniunea Sovietică încă o mai au, dar sunt unii care au mers prin alte țări, au văzut alt nivel de viață și de acum tind ca Moldova să fie și ea în Uniunea Europeană. Pur și simplu această divizare este mai mult cauzată de modul de informare a acestor oameni, depinde cine și ce citește sau care și cum, ce televiziuni privesc mai mult. Și politicienii, sigur că cei care sunt de stânga vor cu Rusia, cei care sunt de dreapta - în Uniunea Europeană și de acum cei care îi susțin pe cei de stânga e clar că vor și ei cu Rusia și tot așa. Dar eu am fost în Germania, am fost în Olanda, am fost în Franța, am fost în Republica Letonă și m-a inspirat foarte mult modul de viață pe care îl duc acolo oamenii. Acei care pleacă, chiar oamenii simpli care pleacă acum la lucru în țările europene și revin la fiecare trei luni acasă și apoi pleacă din nou, e clar că ei deja altfel privesc aderarea anume a Moldovei la Uniunea Europeană. Cu toate că cândva aveau o părere, acum ei treptat și-o schimbă, pentru că văd un nivel de viață mai frumos.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție la Mereșeuca, raionul Ocnița, și întrebăm cetățenii despre frici. De ce vă este cel mai mult frică?

– „Desigur că ni-i frică de război, pentru că suntem la frontieră cu Ucraina și undeva ne pune în gardă, pentru că la câteva ore sau de câteva ori pe zi se aude sirena din Ucraina. Până ce la noi e bine, dar ni-i frică.”

Europa Liberă: Credeți că se va termina repede acest război?

– „Așteptăm să se termine în curând. Eu sper să fie doi lideri înțelepți și înțelepciunea joacă rolul primordial.”

Europa Liberă: Este clar ce-i în capul lui Vladimir Putin acum, ce și-ar mai dori el?

– „Interesele politice, interesele de teritorii, poate și ambiția undeva joacă în careva dintr-înșii, din cei doi și nu cedează nici unul, nici celălalt. Ar trebui de gândit la lumea care suferă, lumea-i nevinovată. Avem și în sat la noi câteva familii care locuiau în Ucraina, la Kiev și au revenit înapoi la baștină, la surori, la frați, la mătuși, la unchi. Sunt speriați, acestea-s lucruri groaznice, pentru că parcă totu-i bine, parcă totul ne ajunge, dar se întâmplă așa lucruri urâte. Nu e bine, nu se merită chiar până într-atât războiul acesta.”

Europa Liberă: Și prețul păcii devine din ce în ce mai mare?

– „Prețul sunt viețile oamenilor, ale copiilor, viețile multor bătrâni care nu se pot deplasa să se refugieze, care nu au posibilitatea să vină încoace la noi, unde parcă-i mai liniște.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova ar trebui să dezvolte relațiile și cu Ucraina, și cu Rusia cum?

– „Pe cale pașnică, eu sper să fie ușor, trebuie să fie ușor, pentru că liderii noștri sunt persoane înțelepte și ar trebui să găsească un numitor comun și cu partea stângă, și cu partea dreaptă, altfel nu se primește.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. este clar care e drumul corect pe care trebuie să se îndrepte Republica Moldova în continuare?

– „Parcă este clar, dar parcă nu. Nu putem să negăm că nu e bine cu Vestul și nu e bine cu Estul. Nu putem să negăm, pentru că este un proverb: „Vițelul blând suge de la două vaci”. Așa și noi, o țară care depindem mult și de Est, și de Vest ar trebui să găsim limbă comună.”

Europa Liberă: Are probleme multe și Republica Moldova să le rezolve, inclusiv problema transnistreană. Credeți că se apropie timpul să fie identificată o soluție durabilă pentru acest dosar transnistrean?

– „Este o bucățică a noastră și ne doare. Sper că pe cale pașnică, pe cale gândită să fie bine.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Cel mai mult ne dorim acum, desigur, pace și sănătate. Știți, de fiecare dată când ne dorim sănătate, parcă nu simțim cuvântul „sănătate” până nu trecem printr-o boală. Așa-i și cu cuvântul „pace”, până nu vezi război, nu înțelegi semnificația cuvântului „pace” așa, mai apăsat. Dar totuși trebuie să fie o lecție de învățătură. Tare aș vrea ca Învierea Domnului să aducă pacea și liniștea, să se soluționeze toate problemele acestea, pentru că sunt neplăcute pentru noi toți, pentru că nu știm dacă și noi mâine nu vom fi ținta cuiva.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns aici, la Mereșeuca, Ocnița, și întrebăm sătenii dacă au frici. Și dacă există aceste temeri, de ce vă este cel mai mult frică?

– „Nouă ne este frică din cauză că pleacă mulți peste hotare, își iau copiii cu ei și migrația aceasta este un minus foarte mare pentru sat. Sperăm să vină cât mai mulți tineri în sat și să avem copii atât la școală, cât și la grădiniță, îi așteptăm.”

Europa Liberă: N-ați spus dacă există și teamă de război. Există frică de război?

– „Da, acum cu situația aceasta din Ucraina, noi suntem la hotar aici, la 10 kilometri, ne desparte podul de la Moghiliov-Podolsk și când auzim sirenele acestea ne îngrijorează. Clar că ne temem. Cine nu se teme de război? Noi vrem pace, pace în toată lumea. Dacă este pace, o să fie și sănătate și au să fie și celelalte.”

Europa Liberă: Va fi ușor să se negocieze această pace între Rusia și Ucraina?

– „Ar fi bine să se așeze la masa de negocieri și să mai cedeze și unul, și altul și să fie pace, fiindcă suferă lumea. Mai ales acum noi plecăm aici, la Moghiliov-Podolsk și când vedem refugiații cum stau la graniță cu ciomadanele (valizele) în mână, ce poți să iei într-un ciomadan sau două? Acolo niște hăinuțe și ceva schimburi, dar lumea a lăsat casele și a fugit. E multă suferință și mai mult partea feminină vine, partea bărbătească rămâne acolo să lupte pentru integritatea țării. Chiar avem în Odesa o profesoară și zilele acestea am vorbit cu ea. Îi zic: „Taniușa, ești acasă?” – „Da.” – „Dar bărbatul unde-i?” – „Bărbatul a luat arma și a plecat să lupte”. Așa mi s-a făcut de jale când am văzut-o, ea era cu copilul mic în cărucior. Tânără, frumoasă, dar, Doamne ferește ce se întâmplă, rămâne, sărmana, fără bărbat. Deci, ni-i teamă de război, la toți ne este frică.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova în continuare cum ar trebui să-și dezvolte relațiile și cu Ucraina, și cu Rusia?

– „Trebuie să fim prieteni cu toți. Chiar și într-un sat, cu cine trebuie să trăiești bine? Întâi și-ntâi cu vecinii, că dacă ceva se întâmplă, vecinul întâi sare și te ajută. Eu socot că trebuie și cu Ucraina, și cu Rusia, și cu România, și cu celelalte state, că fiecare o să ne acorde o mână de ajutor; ei – nouă, noi – lor. Prietenie trebuie să fie între toate popoarele.”

Europa Liberă: Dar de 30 de ani societatea Republicii Moldova e dezbinată. Poate să apară un consens?

– „Sunt unii care au copii la Moscova, alții au în Uniunea Europeană. Chiar eu, de exemplu, feciorul e în Polonia și-i clar că eu mă trag încoace, dar sunt unii care au copii la Moscova. Și chiar îmi spunea o verișoară de-a mea că copiii ei îs acolo și vor să vină acasă, dar nici nu știu pe unde să vină, că acum granițele toate sunt închise și prin Belarus trec în Polonia și vin prin România, pe partea aceasta, e foarte greu de venit, dar majoritatea se retrag. Însă sunt unii care și-au făcut cetățenie rusească, ei dar nu-s chiar așa de mulți. Majoritatea chiar de la noi din sat au părăsit Rusia, au venit încoace și de aici au plecat în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: În aceste momente, când situația în regiune e tensionată, și Ucraina, și Republica Moldova au depus cereri de aderare la Uniunea Europeană. Trebuia făcut acest pas?

– „Eu socot că trebuia de făcut și poate trebuia mai demult să facem acest pas ca să mergem în Europa, că mă gândesc că au să fie salarii mai mari, poate fonduri de investiții și-i clar că o să fie o circulație liberă.”

Europa Liberă: Moldova are și o problemă, problema transnistreană. Pe calea integrării europene cu sau fără Transnistria?

– „Transnistria ar trebui să cedeze și să meargă cu Moldova.”

Europa Liberă: Dar atunci când Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană liderii de la Tiraspol au cerut recunoașterea independenței Transnistriei.

– „Dar nu cred eu să le-o recunoască. Moldova-i așa de mică și hai și-om da la unul independență și la altul și cu ce am rămas noi? Cum îi spuneau, ca un strugure de poamă, acest strugure nu trebuie să-l rupem, dar cât mai dese bobițele să-i fie, ca să fim toți uniți și să fim o țară înfloritoare.”

Europa Liberă: Dar ce idei ar putea să unească societatea?

– „Un trai decent, adică toate condițiile de existență să fie la toți totuna.”

Europa Liberă: Când e vorba despre viitorul satului și statului cum îl vedeți Dvs. în următorii 10 ani, de exemplu? O să se deosebească mult satul Mereșeuca și statul Republica Moldova de ceea ce este astăzi?

– „Eu socot că un sat european mult o să depindă și de primarul satului. De exemplu, primarul din satul nostru a făcut foarte multe pentru sat, că eu socot că satul nostru cam e și cu al doilea pas în Europa – asfalt în sat avem, iluminare stradală avem, grădiniță, școală, cămin cultural, Oficiu al medicilor de familie, Oficiu poștal, chiar și acea primărie e de nerecunoscut. Și deci ar trebui ca toți primarii să ia exemplu de la a noastră primăriță, ca anume să nu fie deosebire dintre sat și oraș. Da, e clar că oleacă la sat poate muncim mai mult, avem pământ, dar tindem ca anume să mergem spre acel sat european și stat european. Satul și statul european să fie pe același cântar.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem în ospeție aici, la nordul Republicii Moldova, la Mereșeuca, Ocnița, și întrebăm cetățenii de ce le este cel mai mult frică azi.

– „Să ieșim odată din impasul acesta, nu avem nădejde în ziua de mâine, nu știm ce ne așteaptă. Eu am ales PAS, îi dureros, tot ce-i de făcut reforme e dureros tare. Și le-am spus la băieți... „Nu, că, iaca, băiatul cela trebuia să facă ce a vrut să facă”, adică Dodon. El promite că va fi bine, dar pe ce va fi bine? Că el vrea să trăiască cu toți, dar de aici numai la Moscova de câte ori a fost, de mii de ori? Și lumea nu se lămurește cu chestiile acestea.”

Europa Liberă: Cel mai mult acum în lume se vorbește despre Republica Moldova ca o țară mică, care a găzduit foarte mulți refugiați. Cum ați văzut Dvs., iată, fenomenul acesta?

– „Știți cum se spune: „Vinu-i bun și rachiul, dar mai bun e vecinul”? Iaca, vorba aceea și cred că așa-i, cine o să-i ajute, dacă nu vecinii? E o națiune tare muncitoare cea din Ucraina. La mine nora-i din Odesa, d-apoi, iaca, Odesa-i la rând, cu tehnică-i bucșit orașul și sunt corăbii pe orizont acolo, de-amu ele așteaptă. După toate comentariile pe care le-am auzit acolo, sudul îl interesează, marea.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. este clar ce-i în capul lui Vladimir Putin acum?

– „El vrea să reînvie URSS-ul, Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Dvs. credeți că aceste două popoare, aceste două țări ușor vor uita aceste atrocități?

– „Depinde. Haideți să vorbim așa, îs slavoni și de ce se urăsc ei așa unul pe altul? Și-s ortodocși. De ce, cum, dacă tot au aproape aceeași limbă? Nu, aici este și pro, și contra. Te gândești, te gândești așa, ba pentru aceia, ba pentru aceștia că-s drepți, dar trebuie să se termine cât mai repede.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici, la Mereșeuca, Ocnița, și întrebăm sătenii de ce le este cel mai mult frică azi.

– „De război, de sărăcie și de aceea că pleacă tinerii din sat, dar dacă n-o să avem copii, n-o să avem viitor în sat.”

Europa Liberă: Dar despre acest război de aici, din imediata vecinătate, ce părere aveți?

– „Este un conflict între Ucraina și Rusia. Eu cred că-i un război de cotropire, fiindcă acum, în anul 2022, să nu te așezi la masa de convorbiri, dar să faci război, eu cred că e ceva nu drept.”

Europa Liberă: Cum afectează Republica Moldova acest război?

– „Ne-a afectat direct economic. În primul rând, toate prețurile cresc, chiar și frica aceasta, oamenii sunt stresați, dar economic chiar puternic ne afectează, chiar o simțim, suntem aici la graniță și chiar simțim.”

Europa Liberă: Au venit refugiați ucraineni și aici, în sat la Dvs.?

– „Au fost, dar în trecere. Două-trei săptămâni și ei pleacă peste hotare, ei tot vor undeva unde-i mai bine ca la noi.”

Europa Liberă: Dar credeți că în aceste condiții se decide și drumul pe care trebuie să se îndrepte Moldova în continuare?

– „Numaidecât! Eu cred că totuși cu Uniunea Europeană noi o să mergem, dar avem și oameni care cred că Rusia, doresc ca să vină și Rusia pe aici, fiindcă au livezi și n-au piață de desfacere, iar piața de desfacere mai mult la noi, la nord, era Rusia decât Uniunea Europeană. Cam așa...”

Europa Liberă: Dar lumea înțelege despre avantajele, beneficiile dacă Moldova se apropie mai mult de Uniunea Europeană sau de Federația Rusă?

– „Majoritatea înțeleg, tinerii înțeleg.”

Europa Liberă: Investiții în sat de unde au venit, cine au făcut, cunoașteți?

– „Investițiile în sat au venit de la România și de la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și dacă nu ar fi fost acest ajutor, satul cum ar fi arătat?

– „Ar fi arătat ca 50 de ani în urmă, fără drumuri, fără iluminare, dar Dvs. vedeți că avem și iluminare stradală, avem și grădiniță, avem și școală nouă, avem și biserică frumoasă în satul nostru.”

Europa Liberă: Și dacă se îmbunătățesc condițiile de trai, dacă se face infrastructură de calitate, de ce pleacă tinerii? Și Dvs. sunteți tânără...

– „Pentru că nu au un loc de muncă. De la noi nu toți pleacă peste graniță, dar pleacă la Chișinău, fiindcă spun că acolo au un loc de muncă și au cu ce să-și întrețină familia.”

Europa Liberă: Câți bani i-ar trebui unui cetățean să spună că are o viață decentă?

– „10-15 mii de lei. Eu cred că la sat banii aceștia îți ajung.”

Europa Liberă: Dar aici, la Mereșeuca, poate fi inițiată o afacere care ar deschide multe locuri de muncă?

– „Putem să facem o moară... Iată, mulți sunt care vor să scoată livada, fiindcă nu au piață de desfacere, dar oamenii au investit și-i foarte mare muncă într-o livadă și, în genere, la pământ muncesc din greu și investesc bani, și acum motorina îi scumpă, și totul este scump. Și totuși, vreau să vă spun că pleacă la Chișinău, pleacă peste hotare, dar când e o sărbătoare, când e Paștele, când e Hramul, ei toți se întorc în sat.”

Europa Liberă: Vă las optimistă, pesimistă, realistă?

– „Eu îs undeva realistă și optimistă. Dacă chiar se închide o ușă, se deschide alta și mai largă, și mai frumoasă.”

Europa Liberă: Ia ziceți și Dvs., de ce le este cel mai mult frică moldovenilor?

– „Nu știm ce ne așteaptă în ziua de mâine.”

Europa Liberă: Dar ce vreți să vă aștepte?

– „Liniște în suflet, pace în țară și să avem pe ce trăi, pe ce exista.”

Europa Liberă: Frica de război?...

– „Îi clar că există. Cu atât mai mult că sunt mamă și am copii, ne doare această temă.”

Europa Liberă: Va fi ușor să fie adusă pacea în această regiune?

– „Ambele sunt țări mari și cred că nu prea ușor o să fie, cu atât mai mult că Ucraina este susținută de alte țări.”

Europa Liberă: Republica Moldova este afectată de acest război din imediata vecinătate?

– „Economic e afectată foarte mult. Și social, că suntem vecini și populația noastră avea relații comerciale cu Rusia, așa că situația din ambele țări ne afectează și pe noi. Noi vrem pace, noi vrem liniște, noi vrem bunăstare în țara noastră.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la nordul Republicii Moldova, la Mereșeuca, Ocnița, și întrebăm cetățenii ce cred despre acest conflict ruso-ucrainean. Și se vor împăca aceste două țări care luptă acum?

– „Trebuie să se împace, eu sper că ei se vor împăca, sper să se împace țările și trebuie să meargă asta înspre bine.”

Europa Liberă: Și cei doi lideri trebuie să se întâlnească, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski?

– „Trebuie și el o spus asta, eu m-am uitat pe televizor și Zelenski, președintele Ucrainei a spus că vrea să se întâlnească cu Putin și să hotărască întrebarea cu războiul, să se termine de-amu. De ce atâta lume să-și piardă viața?”

Europa Liberă: Dar acum contează cine va fi învingător și cine va fi perdant?

– „Cred că ei trebuie să câștige amândoi, ei trebuie să se împace. Eu am copil în Rusia și mă tem de viața lui.”

Europa Liberă: Există frică?

– „Frică este că ei se tem, se îngrijorează, ei întotdeauna seara ne sună și ne întreabă ce-i acolo, ce facem, cum ni-i sănătatea. Vedeți, iată, și cu Pridnestrovia (Transnistria), în Pridnestrovia eu am frate și el tot stă cu frică. Ne sunăm unul la altul să vedem cum mai trăim.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Sănătate și pace să fie, și pensia să fie normală, pentru că, iaca, am luat două sticle de ulei și, gata, s-a dus o sută și ceva de lei. Banii se duc, nu ne ajung aceste 2 mii. Ce folos că ei au ridicat pensia, dacă prețurile acum îs Doamne-Doamne, îți ard buzunarele. Trebuie undeva fiecare bătrân măcar 5 mii de lei să aibă pensie, să mai trăiască lumea asta, dar așa nu știu ce o să fie mai departe.”

Europa Liberă: Pentru Dvs. acum contează, dacă Republica Moldova mai aproape de Est sau de Vest?

– „Noi trebuie să facem aici pe loc ordine, pace la noi să fie, dar Estul, Vestul asta mai pe urmă, noi aici la noi trebuie să facem să fie poreadok (ordine). La noi în Moldova bani sunt, pur și simplu, lucru este, dar nu vor să lucreze, iaca ce-i. Eu sunt pentru Moldova, noi să facem aici poreadok, dar cu țările străine pe urmă. Hai la noi oleacă să facem poreadkă aici, să îmbogățim și pe urmă mergem mai departe și în stânga, și în dreapta.”

Europa Liberă: Dar problema transnistreană credeți că va fi rezolvată?

– „Cred că o să fie, sigur.”

Europa Liberă: Cum?

– „Cu pace, cu tot, în Moldova o să fie unire, cum am fost, doar am fost o țară.”

Europa Liberă: Dar ei vor? Iată, ei vor recunoașterea independenței.

– „Politicienii îs tare hâtri, ei bat cu totul în altă parte, au alte interese.”

* * *

Opinii adunate în Mereșeuca, Ocnița, localitate de la nordul Moldovei, situată la doar 10 kilometri de Ucraina. Sătenii spun că războiul de la frontieră este motiv de îngrijorare și își doresc pace și stabilitate în țară și în regiune. Sociologul Ion Jigău explică de ce actualul context social și economic, generat de războiul din Ucraina, i-a făcut pe moldoveni mult mai îngrijorați.

Sociologul Ion Jigău

Ion Jigău: „Printre fricile moldovenilor este și războiul din zonă, dar în ordinea priorităților pe timpurile mai îndepărtate era mai departe, pe locul 8, 9. Acum e clar că s-a mutat mai înainte.”

Europa Liberă: Ce înseamnă să trăiești cu această frică de război?

Ion Jigău: „Generațiile mai tinere nu știu acest lucru, cei care erau aproape de Nistru în ‘92 au simțit-o, au văzut cum erau bombardate satele noastre cu rachete Alazan, ceea ce nu e Grad sau Smerci, dar e ceva analogic și au resimțit ce înseamnă acest lucru. Acum, cu criza refugiaților care povestesc lucruri îngrozitoare, oamenii și-au adus aminte. Războiul, de fapt, dacă ne aducem aminte ce a spus Churchill cândva, războiul înseamnă mult sânge, multă sudoare și multă suferință. Frica de război, îndeosebi acum când au văzut ce se întâmplă, orașe distruse, spre exemplu, Mariupolul e practic ars de pe fața pământului, frica aceasta va persista. Nu știu cât va dura acest conflict, acest război, multă lume îi clar că va ține minte și se va teme de acest dezastru.”

### Vezi și... ### Raouf Mazou: În criza refugiaților, Moldova s-a comportat exemplar

Europa Liberă: Ce efecte va avea acest război ruso-ucrainean asupra Republicii Moldova?

Ion Jigău: „Va avea efecte pe mai multe planuri. Eu cred că noi ne vom îndepărta și mai tare de Rusia. Noi acum suntem dependenți pe două planuri – energetic, prin gaz și o parte din exporturile noastre, puține la număr, undeva în jur de 10 la sută din volumul de exporturi ale noastre mergeau spre Federația Rusă, dar ele sunt specifice: 1) producătorii de mere din nordul republicii și 2) o parte din industria noastră ușoară care exportă intens în Rusia, ei acum suferă mult. Chestia cu producătorii de mere este una nu că artificială, ei au făcut o eroare că nu s-au orientat pe mai multe piețe și nu au făcut totuși o planificare un pic mai strategică decât pe un an-doi înainte.”

Europa Liberă: Să revenim la război și la percepția cetățeanului asupra a ceea ce este războiul, pentru că părerile sunt diferite în societate, unii cred că dreptatea e de partea Rusiei, alții cred că dreptatea e de partea Ucrainei. Cum se formează această percepție?

Ion Jigău: „În mare măsură datorită mass-mediei, într-un fel și experienței pe care am trecut-o noi în perioada sovietică, a propagandei de tot felul de pe timpuri, dar în mare măsură este legată și de faptul că minoritățile noastre etnice încă nu s-au integrat total în societatea noastră moldovenească. Noi avem două componente ale societății care merg în paralel: așa-zisa comunitate rusofonă și comunitatea românofonă. Ei, și în comunitatea românofonă există nostalgici după Uniunea Sovietică, dar în comunitatea rusofonă între minoritățile etnice este predominantă nostalgia după timpurile trecute. Aici sunt vinovate, de fapt, elitele noastre politice care nu au făcut nimic pentru ca minoritățile etnice să se integreze.”

### Vezi și... ### Sondaj: Sandu şi Dodon în topul încrederii  | Fost comandant american: Rusia nu va ataca acum Moldova

Europa Liberă: Se fac și multe sondaje. De la 24 februarie, de când a fost declanșată această invazie rusă în Ucraina, și în Rusia se fac sondaje, și în Ucraina sunt cercetări sociologice, și în țările vecine. În Rusia, de exemplu, aceste cercetări sociologice arată că Vladimir Putin rămâne cotat cu cea mai mare încredere.

Ion Jigău: „Și Ceaușescu avea mare autoritate până în ultima zi. Teamă mi-e că elitele ruse se vor pomeni cu probleme, cu extraordinare greutăți economice, sociale, fiindcă costul războiului este enorm. Pot să spun câteva cifre numai pentru comparație: un Javelin costă în jur de 80 mii de dolari, un tanc care este distrus de un Javelin costă milioane de dolari, un Stinger costă poate de două ori mai scump decât un Javelin, dar dă jos un avion care costă 10 milioane de dolari. Diferența de cost este enormă, nu mai vorbim de banii care vor trebui investiți de ucraineni ca să restabilească orașele, asta va fi după război, dar acum în fiecare zi costurile sunt enorme. Nu știu ce va fi în Rusia după ce își vor da seama de problemele cu care se confruntă. În afară de asta, sancțiunile încă n-au început să lucreze, ele abia urmează să înceapă. În primul rând, cam o treime din rezervele valutare sunt blocate. Dacă Rusia intră, să zicem în mai sau în iunie în default?”

Europa Liberă: Autoritățile de la Kremlin zic că nu va intra Rusia în incapacitatea de a plăti.

Ion Jigău: „Păi dar ce pot să zică altceva? Nimic! Ei trebuie să arate că sunt optimiști, că nu au pierderi, că ei sunt câștigători, că ei și-au atins scopurile.”

Europa Liberă: Și sondajele din Ucraina?

Ion Jigău: „Zelenski dintre liderii internaționali este pe primul loc. Și la noi Zelenski este pe primul loc. Da, în Republica Moldova asta e.”

### Vezi și... ### Sondaje în Rusia: „Să fii împotriva războiului nu înseamnă să fii împotriva lui Putin”

Europa Liberă: Și pe ce își bazează cetățenii simpatiile atunci când trebuie să spună cine trebuie să fie în topul încrederii în rândul politicienilor?

Ion Jigău: „În mare măsură în Ucraina se bazează pe spiritul înalt de luptă al ucrainenilor care vedeți cum luptă. Deși mulți nu cred ce se întâmplă acolo, fiindcă întotdeauna cel mai mult se minte la pescuit și la război, totuși fiecare om aparte se uită prin ochii săi și prin memoria sa înainte de a spune ceva, a avea niște opțiuni, a avea o părere despre ce se întâmplă și ce se va întâmpla mai pe urmă, bazate și pe experiența lor, bazate și pe ce aude, ce vede, ce spun liderii de opinie locali sau internaționali. Cel puțin, în Rusia încă n-au simțit rezultatul sancțiunilor.”

Europa Liberă: Pentru Republica Moldova, pentru viitorul acestei țări contează pe ce drum se va îndrepta dacă în acest război iese învingătoare Ucraina sau dacă câștigă acest război Rusia?

Ion Jigău: „Republica Moldova se va ciocni cu câteva mari probleme, una dintre care teamă mi-e că ne vom trezi peste noapte integrați cu Transnistria, fiindcă Rusia nu va fi în stare să-i întrețină. V-am spus de costuri, costurile sunt enorme și dacă se întrerup și livrările de gaze cu care ei trăiesc, noi vom avea mari probleme, fiindcă sunt o enormitate de probleme legate de integrarea cu Transnistria. Vorbesc din punct de vedere economic și social. Vă dau un exemplu: la noi TVA, taxa pe valoare adăugată este, la ei nu-i; noi am făcut reforma pensiei, am făcut reforma asigurărilor sociale și în medicină, la ei nu s-a schimbat nimic; tarifele la dânșii trebuie să crească de vreo 20 de ori. Noi ne revoltăm că au crescut de două ori. Acum vă dați seama ce se întâmplă dacă la ei tarifele vor crește de vreo 20 de ori?”

Europa Liberă: Moldova trebuie să fie pregătită că o să se confrunte cu mai multe probleme. Eu vă întrebam despre drumul pe care se va îndrepta, direcția încotro se va îndrepta.

Ion Jigău: „Drumul nostru este clar: greu, bolnăvicios, cu multe greutăți noi mergem înspre Europa. Vrea cineva, nu vrea cineva, asta se va întâmpla.”

Europa Liberă: Dar cine nu vrea?

### Vezi și... ### Un ucrainean la Chișinău: inginerul Anatolie Dehtearciuc

Ion Jigău: „Sunt oameni nostalgici, sunt cam o treime, dacă Rusia nu-i va susține ca până acum, nu va fi în stare să-i susțină, ce-au să facă acești politicieni cu viziuni pro-ruse? Ei vor trebui să încalece alte lozinci și probabil că vor fi iarăși lozinci suprapopuliste și pe stânga pe care nu știu dacă guvernele noastre, oricare ar fi, chiar dacă vor fi ei la guvernare, vor putea ceva să realizeze, fiindcă societatea noastră încă este paternalistă, vrea să i se pună pe talger multe, și nu se întâmplă, dar Europa ajută foarte mult cetățenii săi care trebuie ajutați, însă una e Germania, una e Franța și alta suntem noi cu economia noastră.”

Europa Liberă: Și dacă se vor aduna mai multe probleme post-război ruso-ucrainean, vor crește și mai mult temerile cetățenilor?

Ion Jigău: „Sigur că vor crește, dar aici trebuie să ne deprindem cu gândul că nimeni nu ne va rezolva problemele, noi trebuie să ni le rezolvăm și vor trebui să găsească limbaj comun și cei de stânga, și cei de orientare pro-rusă, și cei de orientare pro-Unire, și cei de orientare pro-europeană să găsească puncte care i-ar uni.”

Europa Liberă: Și se va găsi ușor consens?

Ion Jigău: „Nu, nu! Noi, moldovenii, nu știm să negociem, noi, de fapt, am învățat-o de la ei, de la Hoarda de Aur. Acum urmașul legitim al Hoardei de Aur este Moscova, nu negociază niciodată, Hoarda întotdeauna pune numai ultimatumuri.”

Europa Liberă: Dar mai mult ca niciodată acum lumea își dorește sănătate și pace, despre prețul păcii se vorbește mult în aceste zile.

Ion Jigău: „Prețul păcii întotdeauna este extrem de înalt și greu. În războiul cel mare din ‘41-‘45, mergeți în satele mari și o să vedeți o stelă cu 100, 200, uneori cu 300 de nume care stau acolo scrise în centrul satului. La Nistru am avut pierderi mai puține în ‘92, dar oricum sunt destul de multe. Și aici costul este foarte înalt, prin efortul nostru de a primi acești refugiați, dăm o mână de ajutor, mulți din ei de-abia acum descoperă Moldova, și nu numai ei, dar și unele mari țări occidentale de-abia acum aud de Moldova. Noi facem enorm de mult pentru acești oameni care au fugit poate uneori doar cu ce era pe ei. Primii au venit cu mașini, au fost acei care și-au putut permite, dar au fost și sunt mulți care ies de sub dărâmături și după aceea vin la noi. Sunt în centre de plasament, sunt multe centre, dar mulți stau în familii.”

Europa Liberă: Și imaginea Moldovei ar putea acum s-o ajute să-și decidă mai ușor viitorul?

Ion Jigău: „Da, acum susținerea majoră ar fi ca să ne ajute să trecem mai ușor criteriile de pre-aderare la Uniunea Europeană, care sunt destul de dure. Noi departe-departe suntem gata pentru a satisface aceste criterii. Experiența țărilor din Europa de Est ne-ar putea fi de folos și preluarea acestei experiențe tot ne-ar fi de folos, dar ei nu pot coborî ștacheta mai jos decât criteriile acestei comunități europene.”

### Vezi și... ### Război în Ucraina: ziua 44 | Rachete rusești lovesc gara din Kramatorsk: zeci de morți, între care și copii