Istoricul Sergiu Musteață și-a lansat vineri la București cartea Anul 1918 în emisiunile Europei libere. Volum a apărut anul acesta la Editura Arc. Cartea, care face parte dintr-un proiect de cercetare „Pe urmele Europei Libere” inițiat în 2013, este o antologie a transcrierii emisiunilor dedicate de Europa libere Marii Uniri transmise pe unde în perioada 1955-1991. Sunt restituite astfel nu doar comentarii și analize scrise de jurnaliștii de la Europa Liberă și istoricii colaboratori (printre care nume de răsunet cum ar fi George Ciorănescu sau Adolf Armbruster), nu doar documente și importante informații furnizate de personalitățile din exil, ci și informații din realitatea imediată căci sărbătoarea Unirii în diaspora s-a transformat nu odată în manifestații anticomuniste de protest în fața ambasadelor României sau URSS din marile capitale ale Occidentului. Rămâne regretul că arhiva a treisprezece ani de transmisii nu a mai fost recuperată și că din textele antologate lipsesc de multe ori inserturile audio care nu au mai fost transcrise și, prin urmare, sunt pierdute, probabil, pentru totdeauna. Erau declarații sau mărturii ale regelui Mihai.
Pentru a documenta această carte, istoricul a trebuit să facă investigații în bibliotecile universităților Berkeley și Stanford, la arhiva Hoover și la cea a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Sergiu Musteață a fost bursier al Institutului pentru o Societate Deschisă și pentru a se documenta a trebuit să colaboreze cu o mulțime de oameni pe care i-a intervievat sau i-au furnizat documente. Volumul este prefațat de un amplu studiu în care Sergiu Musteață prezintă contextul istoric al apariției Europei Libere și al transmiterii acestor emisiuni. Sorin Șerb l-a întrebat cum i-a venit ideea de a reuni textele dedicate de redactorii Europei Libere Unirii.
Sergiu Musteață: „Fiind la Universitatea Stanford și la arhiva și biblioteca Hoover am descoperit documentele Europei Libere și am încercat să văd ce s-a spus despre Basarabia în emisiunile Europei Libere pe parcursul Războiului Rece și, bineînțeles că mi s-a părut extrem de interesant acest domeniu de cercetare și de aceea am început a selecta documentele iar în anul Centenarului mi-am pus întrebarea cu ce aș putea veni eu și ce aș putea arăta publicului larg la acest capitol al rolului și semnificației anului 1918 în istoria românilor. Mi-am dat seama că jurnaliștii și cei care au colaborat cu Europa Liberă, dar și reprezentanții exilului românesc în perioada Războiului Rece au avut o contribuție esențială și de aceea în acest volum am selectat transcrierea emisiunilor Europei Libere din perioada 1955-1991, anume dedicate evenimentelor din 1918 cu un studiu introductiv, bineînțeles, prin care am încercat să fac o analiză, o primă analiză și generalizare a ceea ce înseamnă abordarea acestui subiect, periodicitatea lui, dar și oamenii care au fost preocupați de aceste evenimente.”
Radio Europa Liberă: Există etape și etape în această istorie de peste trei decenii. Înțeleg că ați identificat trei perioade. Care ar fi acelea?
Sergiu Musteață: „Reieșind din circumstanțele internaționale dar și din documentele din arhive am încercat să evidențiez aceste trei segmente cronologice care scot în evidență atât periodicitatea cât și calitatea discursului față de anul 1918 la microfonul Europei Libere. Prin urmare, din 1950 până în 1960 am identificat o primă etapă în care jurnaliștii Europei Libere, dar și reprezentanții exilului vorbesc despre nedreptatea istorică și necesitatea reîntregirii României și readucerii Basarabiei și Bucovinei de nord în hotarele României. Etapa a doua vizează impactul tratatului de la Helsinki până în anii 1980, adică până la acea restructurare inițiată de Gorbaciov în Uniunea Sovietică, care a avut un impact și asupra celorlalte state socialiste. În această perioadă observăm că în primii ani, imediat după tratatul de la Helsinki, scade ponderea emisiunilor dedicate anului 1918, însă acestea revin în cea de-a treia etapă în contextul acelei liberalizări și oportunitățile de a vorbi mai mult despre istorie, limbă, trecut dar și despre nedreptățile istoriei, din 1985 până în 1991, până la dizolvarea URSS ar fi cea de-a treia etapă, deși cred că ar fi fost mult mai corect să vorbim pînă în 1994-95, când s-a încheiat activitatea Europei Libere la Muenchen, însă deja după 89 și, mai ales, după 91, realitățile Europei contemporane sunt un pic altfel și discursul este un pic altfel axat, mai ales că și misiunea Europei Libere s-a actualizat în contextul acestor schimbări.”
Radio Europa Liberă: Ce ne puteți spune despre calitatea informațiilor dn emisiunile pe care le-ați antologat?
Sergiu Musteață: „Vorbeam și cu colegii mei chiar acum că abordarea lor a fost una profesionistă, au avut o bună documentare istorică, dar seriozitatea și soliditatea emisiunilor bănuiesc că s-a datorat și faptului că mulți dintre cei care au vorbit despre evenimentele din 1918 au fost de formație istorici: Vlad Georgescu, sau Emil Georgescu, sau alți jurnaliști care s-au preocupat de istoria și cultura românilor și...”
Radio Europa Liberă: Unii au fost chiar basarabeni...
Sergiu Musteață: „Așa e, unii au fost basarabeni... Au încercat să se documenteze foarte bine și să prezinte faptele istorice reieșind din documente și au respectat și regula jurnalistică folosind minimum trei surse.”
Radio Europa Liberă: Mai aveți în lucru și alte subiecte? Intenționați să extindeți studiul? Înțeleg că ați fost și la Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității pe lângă arhiva de la Hoover, deci intenționați să mergeți mai departe cu cercetările în ceea ce privește Radio Europa Liberă?”
Sergiu Musteață: „După cum anunțam încă de anul trecut, când am publicat primele volume din cercetarea mea, „Basarabeanul bruiat de KGB”, acest proiect va fi unul durabil și preconizez pentru anul 2019 să vin cu un volum sau poate chiar două despre constribuțiile lui Nicolae Lupan la Europa Liberă dar și polemica pe care a avut-o Nicolae Lupan cu administrația Europei Libere și cu administrația americană. E un fapt foarte interesant că datorită lui Nicolae Lupan care a scris scrisori către președintele Statelor Unite, către Congresul american, Europa Liberă, începând cu anii 1970, sau după 77-78, cumva a început să acorde atenție mai mare realităților din Moldova sovietică.”