Europarlamentar cere Comisiei Europene să atace în justiție blocarea aderării României la Schengen

Europarlamentarul PMP Eugen Toamc la București, 2016

Unii politicieni și mai multe firme românești au început să inițieze măsuri punitive împotriva Austriei, după ce aceasta a blocat joi, 8 decembrie, intrarea României în Schengen dar a aprobat admiterea Croației. Bulgaria a fost și ea respinsă, ca urmare însă a opoziției Olandei.

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară (partidul înființat de fostul președinte Traian Băsescu), a cerut marți oficial Comisiei Europene să atace la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) decizia Consiliului European din 8 decembrie prin care a fost blocată intrarea României în spațiul Schengen.

„Cer Comisiei [Europene] să acționeze [de] îndată împotriva Consiliului European la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și să blocheze astfel de acțiuni anti-europene care încalcă tratatele UE”, a declarat Eugen Tomac pentru G4Media.

Tomac, membru în fracțiunea PPE (conservatoare) din Parlamentul European, argumentează că României i-au fost negate drepturi europene fundamentale, în primul rând dreptul cetățenilor săi la liberă circulație, dar și al mărfurilor.

„În calitate de gardian al tratatelor UE, Comisia Europeană are datoria de a lua măsuri împotriva Austriei, a mai spus Tomac.

### Vezi și... ### România, Schengen și scrisoarea ambasadorului român la Viena către președintele Austriei

Între timp, la Strasbourg, europarlamentarul social-democrat Tudor Ciuhodaru a cerut în Parlamentul European să fie adoptat un „calendar foarte clar” pentru aderarea României la spațiul Schengen, precum și o „procedură prin care să poată fi sancționate” acele state care nu respectă tratatele UE. „Este incredibil, este incorect şi nedrept ca unii să fie mai egali ca alţii şi lucrurile acestea trebuie să înceteze. Vreau să fim trataţi ca francezii, englezii, olandezii şi austriecii'', a mai spus Ciuhodaru în plenul Parlamentului European.

Diplomație

Consecințele pe care le-ar putea avea votul de blocaj asupra relațiilor bilaterale par să îngrijoreze guvernul de la Viena, remarcă Die Press în editia online de marți.

Ministrul de externe austriac Alexander Schallenberg (ÖVP) a inițiat luni o discuție separată cu omologul său român Bogdan Aurescu, în marginea reuniunii de la Bruxelles, la care a încercat să explice raționamentul opoziției Austriei, relatează presa de la Viena.

Pe de altă parte, ambasadoarea Austriei la București, Adelheid Folie a evitat reuniunea anuală a președintelui României Kalus Iohannis cu ambasadorii statelor UE, la care s-a discutat și despre blocarea admiterii României în Schengen, relatează Die Presse.

Finanțe

Mai multe instituții publice din România, printre care și compania care gestionează marile proiecte de infrastructură ale țării, intenționează să își închidă conturile de la băncile cu capital austriac, după ce joia trecută Austria a blocat intrarea României în spațiul Schengen de liberă circulație a Uniunii Europene.

Prima instituție publică centrală care a făcut acest anunț este Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. CNAIR rulează anual peste 12 miliarde de lei prin conturile de la BCR, bancă deținută de grupul austriac Erste, relatează redacția de la București a Europei Libere.

Banii CNAIR ar urma să fie mutați la CEC, companie cu capital românesc, unde statul este acționar, a anunțat șeful instituției, Ștefan Pistol, la postul de televiziune Antena 1.

Declarația sa a fost confirmată de ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu.

El a declarat că este la curent cu decizia subordonatului său direct, adăugând că și alte companii din subordinea Ministerului Transporturilor ar urma să ia decizii similare. „Fie că vorbim de Portul Constanţa, fie că vorbim de Aeroportul Bucureşti şi toate celelalte, pentru că au găsit condiţii mai bune la CEC”, a precizat Grindeanu.

Austria, prin companiile sale, este unul dintre cei mai importanți investitori străini din România, cu o valoare totală a investițiilor estimată în 2021 la peste 12 miliarde de euro.