Prezența la urne a crescut față de alegerile pentru Parlamentul European din 2019, când la secțiile de votare deschise de România în Republica Moldova, mai puține decât în 2024, au votat sub 38 de mii de alegători.
Autoritățile pro-europene de la Chișinău și-au îndemnat concetățenii cu cetățenie dublă, care locuiesc în țară sau în străinătate, să voteze cu partide care sprijină aderarea R. Moldova la UE, iar partidul de guvernământ PAS și-a chemat simpatizanții să sprijine candidații PNL, ceea ce în practică a însemnat un vot pentru alianța PNL-PSD aflată la guvernare în România.
Un sondaj exist-poll făcut în România arată că lista de candidaţi a coaliţiei la putere a obținut 54% din voturile alegătorilor, în timp ce candidaţii partidului de extremă dreapta AUR au obţinut 14% din sufragii. Sondajul realizat de CURS-Avangarde mai arată că lista Alianţei Dreapta Unită (ADU) a obținut 11%, dar exit-poll-ul nu reflectă și votul din diaspora, inclusiv cel din R. Moldova.
La europarlamentarele din 2019, în R. Moldova a câștigat PNL cu un scor de peste 26%, urmat de PSD cu peste 23%. Alianța USR-PLUS a câștigat în 2019 peste 21%, dar la actualelel alegeri USR care a trecut prin mai multe transformări, pierzând membri marcanți, face parte din Alianța Dreapta Unită (A.E).
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te