Începând din 6 iunie s-a votat în țări ca Olanda, Cehia și Irlanda, dar rezultatele, inclusiv acolo, se vor afla, treptat, abia după ce se vor închide duminică seară urnele din toate țările – terminând cu Italia, la miezul nopții (ora Moldovei).
Așteptarea generală este că partidele clasice și pro-Europene își vor păstra majoritatea în legislativul european, dar forțele de extremă-dreapta, eurosceptice, și-ar putea mări prezența în Parlament, influențând unele decizii, notează Associated Press.
Parlamentarii europeni au un cuvânt de spus în multe chestiuni de maximă importanță, de la climat la politica agrară. Ei aprobă bugetul UE, din care se finanțează de exemplu proiecte de infrastructură, subvențiile agricole sau ajutorul pentru Ucraina invadată de ruși.
Alegerile pentru PE s-au ținut mai întâi în Olanda, joi.
Un sondaj neoficial la ieșirea de la urne a indicat acolo că partidul anti-imigrație al lui Geert Wilders va obține locuri suplimentare, deși o coaliție de partide pro-europene l-a „împins”, foarte probabil, pe locul al doilea.
Ascensiunea aproape generală a dreptei
De la ultimele alegeri europene, din 2019, partide populiste sau de extremă-dreapta au preluat conducerea în cel puțin trei țări din UE: Ungaria, Slovacia și Italia – sau fac parte din coaliții de guvernare, ca în Suedia, Finlanda și foarte curând Olanda. Sondajele le acordă șanse mari populiștilor în Franța, Belgia, Austria și Italia.
„Dreapta este bună”, a declarat premierul ungur Viktor Orban, după ce și-a depus duminică votul. „Mergeți spre dreapta!”
După alegeri urmează o perioadă de negocieri, când partidele își reconsideră locul în alianțele politice care conduc legislativul european.
Cel mai mare grup – Partidul Popular European (EPP), de centru-dreapta – s-a deplasat spre dreapta în vederea alegerilor actuale în chestiuni legate de securitate și migrațiune.
Unele din cele mai urmărite chestiuni sunt dacă Frații Italiei, partidul de guvernământ cu rădăcini neofasciste al prim-ministrei Georgia Meloni – va rămâne în grupul radical al Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) sau se va alipi la un nou grup de extremă dreapta care s-ar putea crea după scrutin. Meloni are și opțiunea colaborării cu EPP.
Un scenariu și mai îngrijorător pentru pro-europeni – scrie AP – ar fi dacă ECR își unește forțele cu gruparea lui Marine Le Pen Identitate și Democrație, consolidând influența extremei drepte.
Al doilea cel mai important grup – Social-Democrații – și Verzii refuză să se alinieze cu ECR.
Rămâne de asemenea deschisă întrebarea la ce grup va adera Fidesz, partidul naționalist-conservator al lui Orban. El a făcut parte din EPP, dar a fost expulzat în 2021 din motive de conflicte de interese și valori.
O perioadă de incertitudine
Alegerile aduc și o perioadă de incertitudine, dat fiind că la cârma proiectului european ajung lideri noi. Legislatorii negociază alianțe, iar guvernele se întrec să-și „împingă” propriii oameni în funcții de răspundere europene. Posturile cele mai prestigioase scoase la concurs sunt președintele Consiliului European, cel care prezidează reuniunile la cel mai înalt nivel, și șeful politicii externe a UE.
În privința extinderii, alegerile nu sunt neapărat decisive. Primirea de noi membri este agreată de cei actuali, singura excepție fiind opoziția Ungariei față de primirea Ucrainei.
Este de așteptat ca în vreme ce Budapesta va continua să caute să blocheze aderarea Kievului (afectând în această fază de început și aspirațiile Moldovei) forțele pro-europene din Parlament și din țările membre să caute – și să găsească - metode de a depăși veșnica obstrucție ungară.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te